תשובות למבחן שנה 3k

  • Published on
    11-Dec-2015

  • View
    234

  • Download
    3

Embed Size (px)

Transcript

<p>1.Chirurgia OMF, specialitate stomatologic. Importana i locul chirurgiei ONF n rndul celorlalte specialiti stomatologice i de medicin general.Chirurgia buco-maxilo-facial reunete tiina i arta de a preveni, diagnostica i vindeca bolile, a reconstitui formele i restabili funciile din teritoriul buco-maxilo-faciali folosind cel mai adesea o intervenie operatorie. n cadrul acestei specialiti, se studiaz sub toate aspectele anomaliile i afeciunile congenitale, traumatice, infecioase, tumorale i de alt natur ale teritoriului buco-maxilo-facial; se studiaz metodele de prevenire i combaterea durerii n vederea tuturor manoperelor sau interveniilor stomatologice, corectarea plastic i funcional a structurilor acestui teritoriu, nlocuirea pierderilor de substan.Chirurgia buco-maxilo-facial cuprinde dou pri:chirurgia oral (dento-alveolar, buco-dentar) studiaz indicaiile i tehnica extraciilor dentare, incidentele, accidentele i complicaiile acestora; tratamentul chirurgical al tulburrilor de erupie dentar; metodele chirurgicale ajuttoare tratamentelor endodontice; tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice; metodele chirurgicale proprotetice, ca i alte tratamente chirurgicale ale afeciunilor dento-parodontale i ale cavitii bucale;chirurgia maxilo-facial cuprinde chirurgia tegumentului i orificiilor feei, chirurgia prilor moi cervico-faciale, a maxilarelor, articulaiilor temporo-mandibulare i glandelor salivare, corectarea dismorfozelor faciale, refacerea morfo-funcional a teritoriului maxilo-facial.Importana i locul pe care-l ocup chirurgia buco-maxilo-facial n rndul celorlalte specialiti stomatologice rezult din coninutul su i explic de ce chirurgia buco-maxilo-facial constituie o specialitate de baz a stomatologiei, fiind totodat singura specialitate din domeniul stomatologiei recunoscut oficial i inclus pe lista specialitilor chirurgicale.Importana chirurgiei buco-maxilo-faciale rezult i din frecvena ridicat po care o dein afeciunile i interveniile de care se preocup. Aceast frecveni ridicat se explic n primul rnd prin aceea c o mare parte din patologia chirurgical a teritoriului buco-maxilo-facial rezult din dezvoltarea i prezena dinilor, din evoluia cariei dentare care ocup primul loc n tabelul morbiditii pe afeciuni.</p> <p>7.Asepsia si antisepsia. Dezinfectia in sectie de chirurgie OMF. Utilizarea instrumentariului si materialelor de o singura folosinta.Asepsia cuprinde asamblul de masuri si metode prin care este prevenita cantaminarea unui produs, obiect sau organism. Prin asepie se impiedica patrunderea microbilor in cimpul operator.Antisepsia utilizind prodee chimice, permite omorirea sau inhibareamicrobilor patogeni de pe invelisurile organismului (tegument,mucoasa sau plagi).Dezinfectia operatiune care se utilizeaza la instrumentar aparatura vesela lenjerie.Dezinfectia cabinetului de chirurgie OMF. UN cabinet de chirurgie OMF trebuie sa fie dotat modern. In el trebuie sa fie prezent robinet sapun lichid care sa functioneze cu pedala,dispozitive cu aer cald ,pahar de plastic sau de hirtie. Numarul persoanelor trebuie de redus pina la minim.Fotoliu dentar se dezinfecteaza de mai multe ori pe zi, piesele fotoliului botoanele trebuie sterse cu servetele imbibate in alcool 70%, scuipatoarea trebuie stearsa frecvent. Aerisirea se efectuieaza de mai multe ori pe zi. Lasfirsitul zilei de lucru se efectueazaingrijirea mobilierului, dezinfectiea scuipatoarei,dezinfectiea umeda a podelei,peretilor cu sapun crezol 2% sau cu alte solutii sau spraiuri dezinfectante. Saptaminal se efectuieaza curateniea ginerala.8.Metodele de sterilizare a instrumentariului si materialelor folosite in chirurgia OMF.Sterilizarea prin caldura umeda*Sterilizarea prin vapori sub presiune la autoclav este cea mai eficienta si mai completa metoda de sterilizare. Presiunea de 2-2.5 atmosferi timp de 30 min.In autoclav se poate de steriliza tot necesarul de lucru.*Fierberea sub presiune se efectueaza in autoclav la 2 atmosfere 134 C timp de 30 min.Sterilizarea prin caldura uscata*Sterilizarea cu aer cald in cuptorul Poupinel are loc la temperatura de 180 C timp de 60 min.Sterilizarea prin radiatii*Radiatii ionizante utilizeaza razele gama emise de cobalt 60 cu penetrabilitate mare.Este o metoda buna de sterilizare.*Razi neionizante razele ultaviolete au indicatii reduse pentru diminuarea numarului de germenin din aerul salilor de operatii si tratament de pe suprafete expuse actiunea lor antibacteriana este eficace dar se executa la distanta cel mult un metru.Sterilizarea si dezinfectia prin gaze.*Oxidul de etilen este un agent sterilizant gazos aproape ideal,cu proprietati bactericide, cu mare potentieal de penetratie si difuziune.</p> <p>9.Pregtirea medicului chirurg ctre intervenia chirurgical. Pregtirea pacientului ctre intervenie sub anestezie general.1. Vestimentatia,incaltamintea si alte atribute speciale ale medicului chirurg si asistentei medicale.2. Dezinfectarea miinilor chirurgului: Metoda simpla Metoda Spasocucotki-Kocergin Dezinfectarea miinilor cu bigluconat de clorhexidina -0,5% (2-3 min) Dezinfectarea miinilor cu novesept 3% (2-3 min) Dezinfectarea miinilor cu rezentin,tolozan,degmin,degmicin cu tampon 2-3 min.3. Folosirea halatelor sterile,bonetelor,mastilor cit si celor de o singura folosinta4.Pregatirea materialelor necesare pentru interventie in regiunea oro-maxilo-faciala (salfete,sorturi,materiale de sutura,tampoane)5.Pregatirea psihologica a medicului pentru interventia chirurgicala.6.Pozitia medicului in timpul operatiei si extractiei dentare.</p> <p>Medicul si colaboratorii sai atunci cind efectuaza tratamente de chirurgie stomatologica,trebuie sa aiba o atitudine riguros chirurgicala.Halatele cu minici scurte pentru a permite spalarea corecta pe miini,trebuie dezinfectate si schimbate frecvent.Purtarea bonetei este obligatorie.Se scot inelele bratarile etc care nepermitind o spalare corecta ajuta la transmiterea microbilor de la pacienti la personalul medical si de la acesta la alti pacienti.Unghiile trebuie sa fie scurt taiate.Echipamentul de protecie cuprinde: halat, ciupici, bonet, masca de protecie pentru nas, gur i ochelarii speciali</p> <p> 2.Dezinfectia miinilor chirurgului</p> <p> Pentru interventiile chirurgicale maxilo-faciale este obligatorie spalarea chirurgicala a miinilor si antebratelor cu apa,sapun si perii sterile,clatire cu apa calda sterila in jet si 2-3 min antiseptizare cu alcool 70% sau solutie care contine clorhexidin,hexaclorofen,bromocet Tego 103S.Se imbraca halat ,masca si manusi de cauciuc sterile intrucit nici una din metodele de spalare nu realizeaza o antiseptizare perfecta. Pentru pregtirea minilor ctre interveniile chirurgicale sunt recomandate urmtoarele procedee i reguli: Splarea igienic cu ap i spun care se realizeaz naintea fiecrei intervenii chirurgicale. Metoda Spasocucotki-Kocergin presupune spalarea fragmentata a miinilor:1.spalarea miinii 2.spalarea miinii cu includerea jumatatii distale a antebratului3.spalarea miinii cu intregul antebrat Splarea igienic trebuie urmat de antiseptizarea minilor cu: soluie de clorhexidin 0,5% i alcool etilic 70-80 grade.</p> <p>.Pregatirea psihologica a medicului pentru interventia chirurgicala.Pregtirea psihologic are influen asupra tuturor celorlali factori a interventiei i poate fi difereniat n funcie de:</p> <p>a) coninutul psihologic al pregtirii fizice, este determinat de aptitudini, chinestezie, schem corporal, caliti psihomotrice (coordonare, echilibru, vitez de reacie), etc;</p> <p>b) coninutul psihologic al pregtirii tehnice deriv din formarea reprezentrilor ideomotorii, psihologia nvrii motrice, transferul i interferena n nvare;</p> <p>c) coninutul psihologic al pregtirii tactice are cele mai strnse relaii cu pregtirea psihologic, pentru c tactica este o activitate mental orientat spre rezolvarea unor situaii concrete din terenul operatorPregatirea bolnaului: Pregatirea pentru interventii cuprinde totalitatea masurilor de psihica, fizica si medicameantoasa. Explicarea bolnavului necesitatea si scopul interventiei, sa cistigam incredere si colaborare la examinare , investigatzii, anestezie si operatie. Asezarea bolnavului in fotoliu intr-o pozitie corecta si comoda,cu capul bine fixat, cu hainele desfacute la git. Prelucrarea antiseptica a cavitatii bucale. Pregatirea instrumentariului pentru examinare si interventiile chirurgicale(tavitele sa fie acoperite) Prelucrarea cimpului operator cu antiseptice(apa oxigenata, eter, alcool, iod, solutie Liugol.) Pregatirea fizica a bolnavului. Scopul principal al pregatirii preoperatorie a bolnavului(reducerea riscului anesteziei si interventiei chirurgicale.) Curatirea sistemului nervos al bolnavului de supraexcitatii. Pregatirea medicamentoasa a pacientului(generala si locala).Pregatirea psihica a pacientului consta n explicarea bolnavului necesitatea i scopul interveniei, s ctigam incredere i colaborare la examinare, investigaii anestezice i operaie. Se ndeprteaza teama, starea de excitaie, asigurndu-l de o buna anestezie, i se cistiga increderea i colaborarea. Bolnavilor li se creeaza un regim de protecie: linite, buna ngrijire, somn regulat.Pregatirea fizica const n aezarea bolnavului n poziie corecta i comod, cu capul bine fixat, cu hainele desfcute la gt, cu obiectele care i-ar jena respiraia ndepartate, cu o pregtire corespunztoare a gurii, cu protezele mobile scoase. Bolnavul va fi nemincat de cteva ore, cel puin 5-6 ore pentru anestezia general.Pregatirea medicamentoas(premedicaia) face parte integrant din anestezia moderna, att locoregional cit i general.Prin premedicaie se reduce excitabilitatea SNC, ndeosebi a scoarei, diminund anxietatea, teama de intervenie, se deprima activitatea reflexa vagala diminund secreia salivar i bronica, se scade metabolismul i deci necesarul de oxigen i substane anestezice, se ridica pragul de percepie dureroas la pacienii care urmeaz a fi supui unei intervenii dureroase sau se determina analgezia la pacienii cu dureri, se reduc unele efecte nefavorabile ale substanelor anestezice, potennd aciunile lor favorabile i uurnd anestezia.Premedicaia este obligatorie: la copii, la pacienii anxioila bolnavii cu reflexe exagerate, hipersalivaie, micari dezordonate ale limbii.Medicamente folosite pentru premedicaie: Sedative i neuroleptice- barbiturice cu aciune medie i lung Barbital, cu actiune scurta pentobarbital. Sunt sedative hipnotice i anticonvulsivante fenotiazine, benzodiazepine, dintre care cel mai utilizat este Diazepamul, sedativ, anxiolitic, miorelaxant, anticonvulsivant, creaza amnezie tranzitorie. Vagolitice: atropina sau scopolamina, diminu reflexele vagale, inhiba secreiile salivare, bronice, previne spasmul bronic i laringian. Analgezice, rezervate pacienilor cu dureri: Morfina, cu aciune maxim la o or dup injectare subcutanat. Hidromorfon, Pethidina, Meperidina etc.13. preanestezia (premedicatia in interventiile chirurgicale in regiunea OMF)Preanestezia cuprinde totalitatrea masurilor de pregatire psihica,fizica, si medicamentoasa a bolnavului inaintea anesteziei. 1.pregatirea psihica pentru indepartarea fricii, excitatiei se dicuta cu bolnavul, se asigura linistea, buna ingrijire si somnul regulat.2. pregatirea fizica se asigura pozitia corecta si comoda a bolnavului, libertatea cailor respiratorii, se indeparteaza obiectele care ar jena respiratia. Pentru anestezia generala cel putin 5-6 ore nemincate, dar nu pentru anestezia loco-regionala. 3. pregatirea medicamentoasa (permedicatia) utilizarea medicamentelor, pentru reducerea excitabilitatii SNC (pentru diminuarea anxietatii si fricii), se deprima activitatea reflexa vagala (pentru micsorarea secretiei salivare si brinsice), se scade metabolismul, se ridica pragul de perceptie dureroasa, se reduc unele efecte nefavorabile ale substantelor anestezice, potentind actiunile lor favorabile si usurind anestezia.\ Premedicatia este obligatory pentru copii, pacientii anxiosi, pacienti necooperabili, bolnavi cu reflexe exagerate, in interventii stomatologice mai ample, si este indicate mai rar la pacientii din ambulatorSe utilizeaza urmatoarele preparate:Sedative si neuroleptice: barbiturice (luminal, gardenal, nembutal), fenotiazine (clorpromazina, prometazina), benzodiazepine (diazepam)Vagolitice atropine sau scopolamine inhiba secretiile salivare si bronsice, previn spasmul bronsic si laringian,Analgezice pentru pacientii cu dureri (morfina, hidromorfon, pethidina, meperidina)Antihistaminice - dimedrol.</p> <p>14. complicatiile locale ale ansteziei locoregionale.Complicatii locale: Descuamarea epiteliala, ulceratii si necroze ale mucoasei - mai des la fibromucoasa gingivala sau palatine si sunt determinate de ischemia adrenalinica la concentratii mari, greseli de tehnica injectarea rapida a unor cantitati prea mari, urme de alcool sau infectii. In acest caz se administreaza antihistaminice, antiinflamatoare si un analgesic local. Injectitele postanestezice Trismus persistent (limitarea deschiderii arcadelor ca consecinta a spasmului musculaturii masticatorii, mai des dupa anestezisa la spina spix. Din cauza traumatizarii fibrelor muscular de catre ac sau solutii anestezice in exces, sau formarea unui hematom in spatiul pterigomandibular, sau de infectie ce cauzeaza process supurativ. Tratament prisnite calde pentru 20 min la fiecare ora, miorelaxante, diazepam. Mecanoterapie prin exercitii; daca e process supurativ postanestezic se face incizia si drenarea supuratiei) Parezele persistente din cauza lezarii nervului Alveolita postexctractionala cauzata de ischemia adrenalinica locala prelungita. Aceasta impiedica singerarea normal si formarea unui cheag endoalveolar favorizind necroza, mai des in anestezia intraligamentara. Complicatii septiceAccidente locale: Durerea inteparea trunciului nervos sau a tecii nervoase Inteparea sau tramatizarea tesuturilor Distensia brusca sau dilacerarea tesuturilor Solutii anestezice dureroase Anestezia in tesuturi inflamate Erori de substanta Leziuni vasculare (inteparea vasului si hematomul) Pareza faciala tranzitorie (apare la anestezia la spina spix cind se injecteaza prea profund si se nimereste in plexul nervului facial. Se manifesta prin exoftalmie, coborirea comisurii labialeshi disparitia miscarii musculaturii mimice pe aceasta parte. Dispare peste 60-90 min, nu necesita tratament, prevenirea se face prin mentinerea acului mereu in contact cu planul osos.) Pareza trasnzitorie a altor trunchiuri nervoase Tulburari ocular (anestezia la orificiul infraorbital, prin difuzia anestezicului sau infiltratia in nervul optic. Se manifesta prin edem palpebral, exoftalmie, midriaza, diplopie sau chiar pierderea temporara a vederii) Ruperea acului Caderea acului in faringo-laringe.</p> <p>16.Anestezia troncular periferica a n. intraorbital. Calea endo- i exo bucal. Tehnica, zona de anestezie, complicaiile.Zona de anesteziere:anestezia pes anserinus minor (talpa gistii mici) ce include anestezierea aripii nasului,pleoapei inferioare,buzei superioare si in general a piel...</p>