05 Reconfigurarea Eu Postbelice Razboiul Rece

  • Published on
    16-Sep-2015

  • View
    234

  • Download
    15

Embed Size (px)

DESCRIPTION

eu

Transcript

<p>Razboiul recePerioada de dupa incheiera celui de-al Doilea Razboi Mondial si pana in 1991 este cunoscuta si sub numele de Razboiul Rece. Imi propun sa evidentiez in aceasta lucrare tabloul general si cele doua tabere din perspectiva politica, culturala, economica si sociala."Aa cum a observat marele filozof Thomas Hobbes, "rzboiul nu const numai n btlii sau n actul de a lupta, ci i ntr-o perioad de timp n care dorina de a supune prin lupt este suficient de rspndit" (Hobbes, cap. 13). Rzboiul rece dintre cele dou tabere, cea a SUA i cea a URSS, care a dominat scena internaional n cea de-a doua jumtate a secolului XX a fost indiscutabil o asemenea perioad de timp." (RZBOIUL RECE - Eric Hobsbawm)Prima etapa a Razboiului rece, cea care a si conturat cele doua tabere (SUA si URSS) se afla sub influenta doctrinei Truman (1947) care prevedea politica de ingradire a Uniunii Sovietice intr-un context international destul de tensionat, mai ales prin "ambiguitatile" Conferintei de pace de la Postdam (1945). (Andrei Miroiu, Manual de relatii internationale)In discursul "Cortinei de fier" sustinut de Winston Churchill in 1946, acesta spunea ca o cortina de fier a fost trasata in Europa din balcani pana la marea Adriatica tainad-o in doua. De cele doua parti ale cortinei situatiile erau foarte diferite ceea ce a dus la o lume "bipolara". URSS controla sau exercita o influen predominant ntr-o anumit parte a globului - zona ocupat de forele Armatei roii i/sau de alte fore comuniste narmate, la sfritul rzboiului - i nu inteniona s-i extind zona de influen cu ajutorul forei militare. SUA exercitau controlul asupra restului lumii capitaliste i asupra emisferei occidentale i a oceanelor, prelund ceea ce mai rmsese din vechea hegemonie imperial a fostelor puteri coloniale. n schimb, nu intervenea n zona de hegemonie recunoscut a Uniunii Sovieticei n Europa, liniile de demarcaie fuseser trasate n anii 1943 - 1945, att prin nelegerile realizate la diversele ntlniri la cel mai nalt nivel dintre Roosevelt, Churchill i Stalin, ct i n virtutea faptului c numai Uniunea Sovietic putea realmente s nving Germania. Din punct de vedere politic se conturasera doua sisteme total diferite, daca in partea vestica exista multi-partidism institutionalizat, alegeri democratice, libere, in partea care se afla sub influenta ideologiei sovietice exista un singur partid care se suprapunea peste structurile statului, alegerile fiind doar o ceremonie de confirmare a unei legitimitati iluzorii. Alternanta la putere care avea loc in Europa Occidentala asigura reglarea economica si sociala si mentinerea echilibrului. La nivelul culturii politice distingem intre societati cu o cultura participativa in vestul Europei si societati carora li s-a impus, cultivat si inoculat o cultura de subordonare in statele comuniste. De fapt, aceste state aveau sa se caracterizeze prin existenta unui partid unic, mecanisme de control a societatii exercitate prin diverse organisme - securitate, monopolul asupra informaiei care se exercit prin cenzur, monopolul asupra armelor i monopolul asupra economiei care este una de tip planificat i centralizat, cu mici exceptii in unele state pentru anumite perioade de timp si la un nivel inferior. Din punct de vedere cultural, produsele din blocul socialist sunt puternic modelate de ideologia partidului si ingradite de cenzura. Putem vorbi despre crearea unei noi mentalitati in aceasta regiune. "Partidul influenteaza viata membrilor sai la fel ca un ordin relgiios: el poate si trebuie sa stie tot despre fiecare dintre ei." (Jean Francois Soulet - istoria comparata a statelor comuniste). Cinematografele au reprezentat o forma de propaganda atat in zona influentata de Uniunea Sovietica cat si in SUA. Intentia era de a se produce filme care sa arate realizarile fiecarei parti, sa le prezinte ca super-puteri si sa influenteze opiniile oamenilor. Trecand insa de acest aspect a existat o diferenta majora intre cele doua tabere: daca in zona capitalista, exista o incurajare a consumerismului (inclusiv prin integarera culturii "inferioare" in produsele culturale), in spatiu sovietic, aceasta era inlocuita de promovarea unor aspecte care tin de nationalism si "comportamentul bunului comunist" care era supunerea oarba fata de partid (Jean Francois Soulet)Din punct de vedere economic, in Vestul Europei, avem de-aface cu o economie de piata, de tip capaitalist, cu o interventia a statului minimala si cu scop de reglare la acest nivel pe cand in blocu comunist economia este controlata de stat si planificata. Nu se tine cont de cerere si oferta, principii ale pietei libere ci de indeplinirea unor planuri impuse. Este in principal o economie orientata spre exporturi care tinde sa ignore nevoile propriilor cetateni, fapt care, va determina si o serie de nemultumiri care au stat la baza prabusirii acestor sisteme. Un alt aspect care va influenta puternic economia acestor state este promovarea pe criterii care tin de fidelitate fata de regim sau alte aspecte si nu de competenta. Fara a incuraja competitia profesionala sau a ramurilor economice, fara a se orienta diversificarea domeniilor economie acesta nu va fi un sistem sustenabil dupa cum o va demonstra timpul. La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Europa a beneficait de Planul Marshall o forma de ajutor exconomic pentru Europa, cu toate acestea nicio tara din blocul sovietic nu a facut parte din Planul Marshall. Acesta a fost anuntat printr-un discurs de catre secretarul de Stat John C. Marshall in 1947 la Universitatea Harvard. presupunea ajutorul financiar oferit in perioada 1948 - 1952 si in acelasi timp era destiant sustinerii economiei Americane. Crearea Cominformului (1947) de ctre Stalin apare ca rspuns laPlanul Marshallamerican, refuzat de democraiile populare din Europa Central (sub presiunea sovietic). n cursul acestei reuniuni a fost pronunatDoctrina Jdanov care impartea maniheist lumea in doua lagare. La nivelul societatii, in blocul sovietic se promova un sistem egalitar, fara clase, bazat pe ideologia "marxist-leninista" pe cand in partea occidentala exista o societate stratificata. " Dac pentru Marx (i pentru ideologiile de stnga, n general), inegalitatea era un ru social iar egalitatea un ideal, viziunile liberale consider inegalitatea (economic) mai degrab ca pe o necesitate, ca pe un stimulent al dezvoltrii i progresului." (Metamorfoze sociale ale puterii - G.Ghebrea)Din punct de vedere militar "Ambele superputeri i-au distorsionat economiile printr-o uria i costisitoare curs a narmrilor, dar sistemul capitalist mondial a putut s absoarb cele trei miliarde de dolari datorii, n principal pentru cheltuieli militare, n care s-au aruncat SUA n anii '80. Nu a existat nimeni, nici n ar i nici n strintate, care s preia presiunea cheltuielilor sovietice, care, n orice caz, reprezentau o proporie mult mai mare din producia sovietic - probabil cam un sfert. [..] aliaii sovieticilor i rile dependente de ei nu au reuit niciodat s se in singuri pe picioare. Au rmas o surs uria i permanent de scurgere a miliarde de dolari din bugetul URSS. Ct despre tehnologie, ntruct superioritatea occidental cretea aproape n ritm exponenial, nu exista concuren. Pe scurt, rzboiul rece a fost de la bun nceput un rzboi ntre adversari inegali." (Eric Hobsbawm)Lipsa de ligitimitate a regimurilor comuniste, rigiditatea economica, sociala, ingradirea culturala precum si incapacitatea de adaptare la evolutia blocului occidental aveau sa destabilizeze in cele din urma un sistem care se dorea inchis si care sub masca idelologiilor egalitare ingradea pana si cele mai elementare libertati.</p>