4 Sistemul Nervos Vegetativ

  • Published on
    03-Nov-2015

  • View
    8

  • Download
    0

DESCRIPTION

fizio

Transcript

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV Obiective educationale 1. Descrieti organizarea sistemului nervos vegetativ. Localizati principalele regiuni care constituie SNV. 2. Diferentiati componenta vegetativa parasimpatica de cea simpatica. 3. Opuneti functia SNV simpatic celei a SNV parasimpatic 4. Explicati relatia dintre SNV simpatic si glanda medulosuprarenala 5. Descrieti modul in care SNV contribuie la homeostazie 6. Descrieti mediatorii chimic ai SNV si receptorii pe care acestia actioneaza. Numiti mediatorul chimic eliberat de neuronii pre-, postganglionari si hormonii eliberati de glanda medulosuprarenala. 7. Descrieti efectele stimularii adrenergice pe diverse organe. 8. Descrieti efectele stimularii parasimpatice pe diverse organe Sistemul nervos vegetativ (autonom) adapteaza activitatea diverselor organe si sisteme pentru mentinerea homeostaziei. SNV joaca un rol esential in controlul activitatii tuturor organelor interne, fiind responsabil de reglarea involuntara, subconstienta a sistemului cardiovascular, renal, gastrointestinal, a mecanismelor termoreglarii s.a. Intreruperea eferentelor vegetative nu produce blocarea activitatii organelor, dar aceastea nu se mai pot adapta la solicitari. SNV functioneaza in stransa legatura cu sistemul endocrin, hormonii amplificand, generalizand si prelungind ca durata reactiile neurovegetative. A. ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV 1). Organizare generala SNV este reprezentat de structuri periferice si centrale. Doar portiunile periferice ale SNV (caile eferente simpatice si parasimpatice si ganglionii lor) sunt separate de caile somatice. Morfologic, SN vegetativ este alcatuit din celule ale axului cerebrospinal, dintre care unele au migrat in afara acestuia pentru a forma ganglionii vegetativi. Fibrele nervoase vegetative care parasesc maduva sau trunchiul cerebral, mielinice de tip B, sunt intermediare, numite presinaptice si se termina in ganglionii vegetativi. Fibrele postganglionare sunt acelea care inerveaza efectorii, sunt amielinice (tip C). Ele se termina in organul efector ca fibre nervoase libere. SNV primeste aferente de la hipotalamus, sistemul limbic si alte regiuni cerebrale. 2). Diviziunile SNV SNV are 3 componente: SNV simpatic - responsabil de reactia fuga sau atac SNV parasimpatic guverneaza activitatile de restaurare, refacere, asimilare SN enteric regleaza activitatile motorie si secretorie ale tubului digestiv 3). Mediatorii chimici ai SNV Neuronii vegetativi sunt: -colinergici - adrenergici -nonadrenergici noncolinergici B. SNV simpatic 1). Anatomie functionala SNV simpatico isi are originea in coarnele laterale ale segmentelor toraco-lombare ale maduvei spinarii, intre T1-L3. Axonii neuronilor preganglionari se indreapta, ca fibra preganglionara (ramura comunicanta alba), spre: - 22 perechi de ganglioni simpatici situati langa corpii vertebrali, in lantul ganglionar simpatic paravertebral - Ganglioni prevertebrali, langa marile vase de sange din abdomen: ganglionul celiac, mezenteric superior si mezenteric inferior. In acesti ganglioni este situata sinapsa intre neuronul pre- si cel postganglionar. Axonul neuronului postganglionar se indreapta, ca fibra nervoasa postganglionara (ramura comunicanta cenusie), spre efectori. Ramura comunicanta cenusie poate ajunge la organul pe care il inerveaza pe mai multe cai: - Revine in structura nervului mixt - Participa la formarea unor plexuri (arteriale) 2). Distributia SNV simpatic are o organizare in retea. Fibrele preganglionare contacteaza sinaptic nu doar ganglionul corespunzator nivelului medular unde isi au originea, dar si ganglioni supra si subjacenti. Din acest motiv, efectele simpatice nu sunt bine localizate, ci difuze. 3). Functiile simpaticului SNV simpatic, ca raspuns la solicitari interne sau externe, este rasponsabil de reactia de fuga sau atac, generand cresterea frecventei cardiace, cresterea debitului cardiac si a presiunii arteriale, bronhodilatatie, redirectionarea sangelui din teritoriul splanhnic spre alte viscere sau spre muschii somatici. Efectele SNV sunt produse prin fixarea mediatorilor chimici simpatici la receptorii adrenergici. 4. Receptorii adrenergici a). Receptori a-adrenergici o a 1-adrenergici sunt responsabili pentru: contractia muschiului neted vascular, bronchial, ureteral, m ciliar si ai irisului contractia sfincterelor intestinale si genitourinare controlul secretiei de insulina o 2-adrenergici - moduleaza eliberarea noradrenalinei in neuronii presinaptici b). Receptori -Adrenergici o 1-receptori - produc raspunsul cardiac la stimularea simpatica o 2-receptori - produc relaxarea m neted bronchial si vascular o 3-receptori - responsabili pentru lipoliza si glicogenoliza Noradrenalina prezinta o activitate 2 minimala, iar adrenalina stimuleaza 1- si 2- receptorii. c). Receptorii adrenergici actioneaza prin proteine G. La legarea agonistului, proteinele G membranare disociaza, iar subunitatile lor genereaza diverse efecte: deschiderea unui canal ionic, activarea unei enzime de membrana. Aceste efecte genereaza o cascada de evenimente responsabile de producerea efectului final. Receptorii beta adrenergici actioneaza prin intermediul cAMP. Receptorii alfa 1 adrenergici actioneaza prin cresterea concentratiei intracelulare de Ca++. 5. Metabolismul noradrenalinei a). Sinteza NA este sintetizata din tirozina transportata activ in varicozitatile terminatiunilor simpatice postgagnglionare. Tirozina provine din fenilalanina, iar transformarea ei in NA decurge in mai multe etape. In glanda medulosuoprarenala, NA este metabolizata la adrenalina. b. Depozitare NA este depozitata in vezicule de mari dimensiuni in neuronii adrenergici. c. Eliberare predominant prin exocitoza, ca urmare a cresterii concentratiei intracelulare de Ca++. d. Inactivare - recaptare in terminatiunea presinaptica, unde este inglobata in noi vezicule -captare in tesuturi nonneuronale - intra in circulatie; in circulatie, in ficat sau rinichi este metabolizata de catre monoaminoxidaza sau catecol-orto-metil-transferaza la acid vanilmandelic, eliminat apoi prin urina. Substantele simpaticomimetice actioneaza similar simpaticului. Simpaticomimeticele naturale sunt adrenalina si noradrenalina. Substantele simpaticolitice actioneaza asupra celulelor efectoare, blocand fie alfa, fie beta receptorii. 6. Glanda medulosuprarenala Este un ganglion diferentiat, in care neuronal postganglionar s-a transformat in celula secretoare, care sintetizeaza si depoziteaza adrenalina (80-90%) si noradrenalina (10-20%). Secretia glandei medulosuprarenala este continua, insa creste marcat in cursul solicitarilor, ca raspuns al sistemului simpato-adrenal. Secretia medulosuparrenalei amplifica si prelungeste actiunea in timp a SNV simpatic. Cele 2 catecolamine au uneori efecte identice, de tip simpatic. Alte efecte sunt diferite cantitativ. Pentru NA predomina efectele excitatoare alfa asupra musculaturii netede. Adrenalina determina si excitarea betareceptorilor in doze mici, produce vasodilatatie si produce hiperglicemie C. SNV parasimpatic 1). Anatomie functionala SNV parasimpatic este situat in trunchiul cerebral si segmentele sacrate ale maduvei. Fibrele preganglionare au un traiect lung si fac sinapsa cu neuronul postganglionar in ganglioni situati in imediata vecinatate sau chiar in organul inervat. Din acest motiv, traiectul fibrei postganglionare este lung. 2). Distributie Parasimpaticul inerveaza exclusiv musculatura neteda, cardiaca si glandele. Nu inerveaza teritoriul cutanat si muscular. Efectele parasimpaticului sunt de cele mai multe ori localizate, rapide si de scurta durata. 3). Functiile parasimpaticului SNV parasimpatic actioneaza pentru conservarea si regenerarea energiei, mentinerea functiei de organ si refacere. Astfel, SNV parasimpatic favorizeaza digestia, asimilarea si somnul, fiind excitator asupra aparatului digestiv, bronsic si inhibitor asupra inimii si vaselor. Efectele SNV parasimpatic se manifesta in urma legarii acetilcolinei la receptorii specifici. Acetilcolina determina depolarizarea membranelor organelor efectoare asupra carora parasimpaticul are actiune excitatorie si hiperpolarizarea membranelor celulelor asupra carora are actiune inhibitorie. 4). Receptorii colinergici a). Nicotinici (N) o prezenti in ganglionii vegetativi si in placa motorie o canale neselective de ioni, prin care are loc efluxul de K+ si influxul de Na+ si Ca++ o produc intotdeauna excitatie b). Muscarinici (M) o in neuroni centrali si periferici o sunt receptori cuplati cu proteine G, care actioneaza prin mesageri secundari, in etape o Exista 5 tipuri de receptori M: M1-M5 o M1, M3,M5 de obicei excitatori o M2,M4 de obicei inhibitori 5. Metabolismul acetilcolinei a). Sinteza in terminatiunea sinaptica, din colina si acetat, sub actiunea acetilcolintransferazei. b. Depozitare in vezicule presinaptice c. Eliberare - prin exocitoza d. Inactivare in spatial sinaptioc, sub actiunea acetilcolinesterazei, care transforma rapid (microsecunde) Ach in acetat si colina, recaptate in butonul presinaptic. O mica fractiune difuzeaza in afara spatiului sinaptic Substantele parasimpaticotrope stimuleaza parasimpaticul. Substantele parasimpaticomimetice reproduc efectul parasimpaticului, actionand direct asupra organului inervat de acesta. Inhibitorii de acetilcolinesteraza au efect parasimpaticomimetic. Substantele parasimpaticolitice impiedica actiunea Ach asupra organelor efectoare. D. TONUSUL VEGETATIV SNV simpatic si parasimpatic sunt active in permanenta, stare numita tonussimpatic sau parasimpatic. Un contributor important al tonusului simpatic este medulosuprarenala. Cele mai multe organe au o inervatie duala, simpatic si parasimpatica, si antagonica. Intr-un anumit organ predomina unul sau altul dintre sisteme, asigurand un tonus de repaus. In conditii fiziologice domina tonusul parasimpatic. Dominanta activitatii simpatice este cauzata de stresul emotional sau fizic (urgente, ingrijorare, exercitiu fizic, excitatie). Hipotalamusul este acela care controleaza echilibrul intre nivelul de activitate simpatica si parasimpatica. Exista si organe inervate doar de sistemul nervos simpatic: cele mai multe vase sanguine, splina, muschii piloerectori, glanda suprarenala. E. CONTROLUL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV Functia viscerelor este reglata prin reflexe autonome. Informatia de la viscere ajunge la centri de control. Acestia au localizare subcorticala si, ca raspuns, modifica activitatea neuronilor preganglionari. - Hipotalamusul posterior si lateral controleaza SNV simpatico, iar cel anterior si medial controleaza SNV parasimpatic. - Sistemul limbic genereaza raspunsurile organelor interne la stari emotionale - Cerebelul poate influenta raspunsurile autonome