4 Sistemul Nervos Vegetativ

  • Published on
    03-Nov-2015

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

fizio

Transcript

  • SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

    Obiective educationale

    1. Descrieti organizarea sistemului nervos vegetativ. Localizati principalele regiuni care

    constituie SNV.

    2. Diferentiati componenta vegetativa parasimpatica de cea simpatica.

    3. Opuneti functia SNV simpatic celei a SNV parasimpatic

    4. Explicati relatia dintre SNV simpatic si glanda medulosuprarenala

    5. Descrieti modul in care SNV contribuie la homeostazie

    6. Descrieti mediatorii chimic ai SNV si receptorii pe care acestia actioneaza. Numiti mediatorul

    chimic eliberat de neuronii pre-, postganglionari si hormonii eliberati de glanda

    medulosuprarenala.

    7. Descrieti efectele stimularii adrenergice pe diverse organe.

    8. Descrieti efectele stimularii parasimpatice pe diverse organe

    Sistemul nervos vegetativ (autonom) adapteaza activitatea diverselor organe si sisteme pentru

    mentinerea homeostaziei. SNV joaca un rol esential in controlul activitatii tuturor organelor interne,

    fiind responsabil de reglarea involuntara, subconstienta a sistemului cardiovascular, renal,

    gastrointestinal, a mecanismelor termoreglarii s.a. Intreruperea eferentelor vegetative nu produce

    blocarea activitatii organelor, dar aceastea nu se mai pot adapta la solicitari.

    SNV functioneaza in stransa legatura cu sistemul endocrin, hormonii amplificand, generalizand si

    prelungind ca durata reactiile neurovegetative.

    A. ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

    1). Organizare generala

    SNV este reprezentat de structuri periferice si centrale. Doar portiunile periferice ale SNV (caile

    eferente simpatice si parasimpatice si ganglionii lor) sunt separate de caile somatice.

    Morfologic, SN vegetativ este alcatuit din celule ale axului cerebrospinal, dintre care unele au migrat in

    afara acestuia pentru a forma ganglionii vegetativi. Fibrele nervoase vegetative care parasesc maduva

    sau trunchiul cerebral, mielinice de tip B, sunt intermediare, numite presinaptice si se termina in

    ganglionii vegetativi. Fibrele postganglionare sunt acelea care inerveaza efectorii, sunt amielinice (tip C).

  • Ele se termina in organul efector ca fibre nervoase libere. SNV primeste aferente de la hipotalamus,

    sistemul limbic si alte regiuni cerebrale.

    2). Diviziunile SNV

    SNV are 3 componente:

    SNV simpatic - responsabil de reactia fuga sau atac

    SNV parasimpatic guverneaza activitatile de restaurare, refacere, asimilare

    SN enteric regleaza activitatile motorie si secretorie ale tubului digestiv

    3). Mediatorii chimici ai SNV

    Neuronii vegetativi sunt:

    -colinergici

    - adrenergici

    -nonadrenergici noncolinergici

    B. SNV simpatic

    1). Anatomie functionala

    SNV simpatico isi are originea in coarnele laterale ale segmentelor toraco-lombare ale maduvei spinarii,

    intre T1-L3. Axonii neuronilor preganglionari se indreapta, ca fibra preganglionara (ramura comunicanta

    alba), spre:

    - 22 perechi de ganglioni simpatici situati langa corpii vertebrali, in lantul ganglionar simpatic

    paravertebral

    - Ganglioni prevertebrali, langa marile vase de sange din abdomen: ganglionul celiac, mezenteric

    superior si mezenteric inferior.

    In acesti ganglioni este situata sinapsa intre neuronul pre- si cel postganglionar. Axonul neuronului

    postganglionar se indreapta, ca fibra nervoasa postganglionara (ramura comunicanta cenusie), spre

    efectori. Ramura comunicanta cenusie poate ajunge la organul pe care il inerveaza pe mai multe cai:

    - Revine in structura nervului mixt

    - Participa la formarea unor plexuri (arteriale)

    2). Distributia

    SNV simpatic are o organizare in retea. Fibrele preganglionare contacteaza sinaptic nu doar ganglionul

    corespunzator nivelului medular unde isi au originea, dar si ganglioni supra si subjacenti. Din acest

    motiv, efectele simpatice nu sunt bine localizate, ci difuze.

    3). Functiile simpaticului

  • SNV simpatic, ca raspuns la solicitari interne sau externe, este rasponsabil de reactia de fuga sau atac,

    generand cresterea frecventei cardiace, cresterea debitului cardiac si a presiunii arteriale,

    bronhodilatatie, redirectionarea sangelui din teritoriul splanhnic spre alte viscere sau spre muschii

    somatici.

    Efectele SNV sunt produse prin fixarea mediatorilor chimici simpatici la receptorii adrenergici.

    4. Receptorii adrenergici

    a). Receptori a-adrenergici

    o a 1-adrenergici sunt responsabili pentru:

    contractia muschiului neted vascular, bronchial, ureteral, m ciliar si ai irisului

    contractia sfincterelor intestinale si genitourinare

    controlul secretiei de insulina

    o 2-adrenergici - moduleaza eliberarea noradrenalinei in neuronii presinaptici

    b). Receptori -Adrenergici

    o 1-receptori - produc raspunsul cardiac la stimularea simpatica

    o 2-receptori - produc relaxarea m neted bronchial si vascular

    o 3-receptori - responsabili pentru lipoliza si glicogenoliza

    Noradrenalina prezinta o activitate 2 minimala, iar adrenalina stimuleaza 1- si 2- receptorii.

    c). Receptorii adrenergici actioneaza prin proteine G. La legarea agonistului, proteinele G membranare

    disociaza, iar subunitatile lor genereaza diverse efecte: deschiderea unui canal ionic, activarea unei

    enzime de membrana. Aceste efecte genereaza o cascada de evenimente responsabile de producerea

    efectului final. Receptorii beta adrenergici actioneaza prin intermediul cAMP. Receptorii alfa 1

    adrenergici actioneaza prin cresterea concentratiei intracelulare de Ca++.

    5. Metabolismul noradrenalinei

    a). Sinteza

    NA este sintetizata din tirozina transportata activ in varicozitatile terminatiunilor simpatice

    postgagnglionare. Tirozina provine din fenilalanina, iar transformarea ei in NA decurge in mai multe

    etape. In glanda medulosuoprarenala, NA este metabolizata la adrenalina.

    b. Depozitare NA este depozitata in vezicule de mari dimensiuni in neuronii adrenergici.

    c. Eliberare predominant prin exocitoza, ca urmare a cresterii concentratiei intracelulare de Ca++.

    d. Inactivare

    - recaptare in terminatiunea presinaptica, unde este inglobata in noi vezicule

    -captare in tesuturi nonneuronale

  • - intra in circulatie; in circulatie, in ficat sau rinichi este metabolizata de catre monoaminoxidaza

    sau catecol-orto-metil-transferaza la acid vanilmandelic, eliminat apoi prin urina.

    Substantele simpaticomimetice actioneaza similar simpaticului. Simpaticomimeticele naturale sunt

    adrenalina si noradrenalina. Substantele simpaticolitice actioneaza asupra celulelor efectoare, blocand

    fie alfa, fie beta receptorii.

    6. Glanda medulosuprarenala

    Este un ganglion diferentiat, in care neuronal postganglionar s-a transformat in celula secretoare, care

    sintetizeaza si depoziteaza adrenalina (80-90%) si noradrenalina (10-20%). Secretia glandei

    medulosuprarenala este continua, insa creste marcat in cursul solicitarilor, ca raspuns al sistemului

    simpato-adrenal. Secretia medulosuparrenalei amplifica si prelungeste actiunea in timp a SNV simpatic.

    Cele 2 catecolamine au uneori efecte identice, de tip simpatic. Alte efecte sunt diferite cantitativ. Pentru

    NA predomina efectele excitatoare alfa asupra musculaturii netede. Adrenalina determina si excitarea

    betareceptorilor in doze mici, produce vasodilatatie si produce hiperglicemie

    C. SNV parasimpatic

    1). Anatomie functionala

    SNV parasimpatic este situat in trunchiul cerebral si segmentele sacrate ale maduvei. Fibrele

    preganglionare au un traiect lung si fac sinapsa cu neuronul postganglionar in ganglioni situati in

    imediata vecinatate sau chiar in organul inervat. Din acest motiv, traiectul fibrei postganglionare este

    lung.

    2). Distributie

    Parasimpaticul inerveaza exclusiv musculatura neteda, cardiaca si glandele. Nu inerveaza teritoriul

    cutanat si muscular. Efectele parasimpaticului sunt de cele mai multe ori localizate, rapide si de scurta

    durata.

    3). Functiile parasimpaticului

    SNV parasimpatic actioneaza pentru conservarea si regenerarea energiei, mentinerea functiei de organ

    si refacere. Astfel, SNV parasimpatic favorizeaza digestia, asimilarea si somnul, fiind excitator asupra

    aparatului digestiv, bronsic si inhibitor asupra inimii si vaselor.

    Efectele SNV parasimpatic se manifesta in urma legarii acetilcolinei la receptorii specifici. Acetilcolina

    determina depolarizarea membranelor organelor efectoare asupra carora parasimpaticul are actiune

    excitatorie si hiperpolarizarea membranelor celulelor asupra carora are actiune inhibitorie.

    4). Receptorii colinergici

  • a). Nicotinici (N)

    o prezenti in ganglionii vegetativi si in placa motorie

    o canale neselective de ioni, prin care are loc efluxul de K+ si influxul de Na+ si Ca++

    o produc intotdeauna excitatie

    b). Muscarinici (M)

    o in neuroni centrali si periferici

    o sunt receptori cuplati cu proteine G, care actioneaza prin mesageri secundari, in etape

    o Exista 5 tipuri de receptori M: M1-M5

    o M1, M3,M5 de obicei excitatori

    o M2,M4 de obicei inhibitori

    5. Metabolismul acetilcolinei

    a). Sinteza in terminatiunea sinaptica, din colina si acetat, sub actiunea acetilcolintransferazei.

    b. Depozitare in vezicule presinaptice

    c. Eliberare - prin exocitoza

    d. Inactivare in spatial sinaptioc, sub actiunea acetilcolinesterazei, care transforma rapid

    (microsecunde) Ach in acetat si colina, recaptate in butonul presinaptic. O mica fractiune difuzeaza in

    afara spatiului sinaptic

    Substantele parasimpaticotrope stimuleaza parasimpaticul. Substantele parasimpaticomimetice

    reproduc efectul parasimpaticului, actionand direct asupra organului inervat de acesta. Inhibitorii de

    acetilcolinesteraza au efect parasimpaticomimetic. Substantele parasimpaticolitice impiedica actiunea

    Ach asupra organelor efectoare.

    D. TONUSUL VEGETATIV

    SNV simpatic si parasimpatic sunt active in permanenta, stare numita tonussimpatic sau parasimpatic.

    Un contributor important al tonusului simpatic este medulosuprarenala.

    Cele mai multe organe au o inervatie duala, simpatic si parasimpatica, si antagonica. Intr-un anumit

    organ predomina unul sau altul dintre sisteme, asigurand un tonus de repaus. In conditii fiziologice

    domina tonusul parasimpatic. Dominanta activitatii simpatice este cauzata de stresul emotional sau fizic

    (urgente, ingrijorare, exercitiu fizic, excitatie). Hipotalamusul este acela care controleaza echilibrul intre

    nivelul de activitate simpatica si parasimpatica.

    Exista si organe inervate doar de sistemul nervos simpatic: cele mai multe vase sanguine, splina, muschii

    piloerectori, glanda suprarenala.

  • E. CONTROLUL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

    Functia viscerelor este reglata prin reflexe autonome. Informatia de la viscere ajunge la centri de

    control. Acestia au localizare subcorticala si, ca raspuns, modifica activitatea neuronilor preganglionari.

    - Hipotalamusul posterior si lateral controleaza SNV simpatico, iar cel anterior si medial controleaza

    SNV parasimpatic.

    - Sistemul limbic genereaza raspunsurile organelor interne la stari emotionale

    - Cerebelul poate influenta raspunsurile autonome