72131958 Culoare Si Forma in Arhitectura Lui Gaudi

  • Published on
    01-Jan-2016

  • View
    67

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • Culoare si forma in arhitectura lui Gaudi

    Introducere

    Modernismul este o miscare culturala complexa ce apare datorita exodului rural si care implica nevoia de spatiu urban, ceea ce duce la sustinerea unor initiative culturale si sociale.

    Acest curent in arhitectura dezvolta un interes deosebit pentru detaliile ornamentale ( linii ondulate, curbe, motive florale, amestec de forme sinuase) si implica indepartarea de formele clasice si austeritatea expresiva.

    Modernismul demonstreaza dorinta societatii de a o rupe cu trecutul, la inceputul secolului al XX-lea, si de a adopta inovatiile aduse de revolutia industriala. Caracterizandu-se prin teza dominanta, conform careia arta reprezinta o forta creatoare, unica si suprema, putand sa fie exprimata prin tehnici foarte diverse, precum muzica, arhitectura, sculptura, pictura si grafica.

    In Catalonia, acest curent a patruns odata cu organizarea expozitiei universale din Barcelona ce urmarea gasirea unui stil propriu Cataloniei. De-a lungul deceniului noua al secolului XX, modernismul catalan a devenit din ce in ce mai mult expresia colectiva a unui popor, reprezentand un larg spectru al societatii. In aceasta perioada arta a inceput sa se impuna la nivelul celor mai obisnuite si functionale obiecte. Urmeaza o extindere a campului artistic care stimuleaza in special artele aplicate.

  • Antoni Gaudi

    Antoni Gaudi a fost unul dintre primii arhitecti ce au dat nastere epocii modernismului in arhitectura catalana. Odata cu Gaudi a aparut un spirit artistic stralucit care , inca de la inceput, si-a creat fara efort un stil unic si personal, care s-a dezvoltat mai tarziu intr-unul dintre cele mai remarcabile ale timpului sau.

    Gaudi nu doar ca a dat arhitecturii un impuls fara precedent, ci a si redefinit in intregime stilurile si structurile ei.Contrastand cu originalitatea extrema a lui Gaudi, practica sa era profund ancorata in traditie. El a construit Sagrada Familia asa cum maestrii gotici isi construiau catedralele. Acelasi Gaudi, incredibil de novator si de original, era in viata privata un fervent catolic, intr-atat incat in prezent exista o miscare activa care sustine beatificarea sau canonizarea lui.

    Acesta s-a remarcat printr-un stil unic si personal , in care predomina linia curba , prezenta cvasi-constanta a culorii, forma inspirata de natura si folosirea materialelor decorative, precum fierul forjat, ceramica, mozaicul, vitraliile si frescele murale.

    Extravaganta stilului lui Gaudi a fost neasteptat de bine primita de societatea catalana. De altfel, marele arhitect a realizat multe lucrari pentru burghezia locala, de curand innobilata, care accepta cu un anume stoicism sa coabiteze cu straniile sale concepte si cu surprinzatoarele sale creatii in piatra. In mod surprinzator, anumite proiecte l-au condus pe Gaudi inspre Spania profunda, aflata in constrast cu personalitatea sa, chiar daca aceaste proiecte aveau o legatura mai mult sau mai putin directa cu Catalonia.

  • Modul de constructie al lui Gaudi a fost preluat mai tarziu de arhitecti precum Jujol, Martinell, Berenguer, Sugranes, arhitectii asupra carora gaudismul s-a exercitat mai degraba prin fascinatia pentru Gaudi si opera sa decat printr-o influenta evidenta a stilului maestrului in proiectele lor arhitecturale.

    Acesta s-a nascut la Reus pe 25 iunie 1853 si a urmat Scoala de arhitectura din Barcelona. Lucreaza cu Josep Fontsere si Francesc de Paula del Villar.

    In prima faza executa lucrari diverse, precum felinarele din Piata Reial, designul mobilei pentru capela pantheonului marchizului de Comillas, o vitrina din fier forjat s.a.

    Inca de la inceput marea majoritate a lucrarilor sale aveau ca sursa de inspiratie principala natura.Cele mai importante lucrari ale sale sunt Palatul Guell, Palatul Episcopal Astorga, casa Calvet, casa Bellescuard, parcul Guell din Barcelona, casa Batlo, casa Mila, Sagrada Familia.

    Inspiratia de care Gaudi avea nevoie pentru a suplini unele defecte ale geniului sau , o gasea in natura.Un bun exemplu sunt similitudinile dintre dispozitia arcelor podului si scheletul vertebrelor, sau forma coloanelor de la Sagrada Familia, care se ramifica asemenea arborilor.Este suficient sa contemplezi sinuozitatea fatadelor, balcoanelor si peretilor, pentru a-ti imagina miscarile ondulatorii ale pajistilor in vant.

    Reproducerea motivelor florale a fost de asemenea una din resursele folosite de arhitectii modernisti, ceea ce

  • subliniaza faptul ca introducerea naturii in operele lui Gaudi reprezinta o atitudine globala care trecea peste elementele abstracte folosite in ornamentele moderniste.

    Structurile caracteristice stilului lui Gaudi sunt reprezentate de arcele parabolice si catenare, coloanele inclinate , deschiderile curbate si neregulate, precum si zidurile ondulate.Arhitectura sa este profund influentata de cea gotica si de estetica orientala, aceasta putand fi observata si din inclinatia sa spre forme sculpturale non-figurative, folosirea pietrei si fierului bazandu-se pe elemente naturale, precum si imitarea formelor naturale precum stancile, stalactictele, trunchiurile de copaci s.a.

    Gaudi este un individ puternic si debordant, capabil sa se contopeasca cu traditiile , cu fidelitatea stilurilor arhitecturale istorice, cu dorinta de a placea unei burghezii euforice cum era cea a anilor 1900 si sa recreeze insasi esenta arhitecturii , reconsiderand la fel de bine atat gusturile, cat si materialele, procedurile, tehnicile, sistemele de calcul, reperele geeometrice, etc..El nu propunea sa se stearga tot ce a existat inaintea lui, ci sa intreprinda o aventura personala bazata pe o intuitie lucida care ii permite sa conduca spre mai bine operele sale intr-o maniera independenta si originala, cu dominate resurse arhitecturale, cat si stilistice si tehnice.

    In decorarea lucrarilor sale foloseste elemente clasice, heraldica mediavala, simbolosm relogios si o imagistica realista a naturii.

  • Contemplarea naturii ascunde o simplicitate, o apropiere ce permite aducerea unor solutii la problemele arhitecturale.Gaudi nu sew incredea in calculele matematice complexe, motiv pentru care opteaza pentru cercetarile empirice.Aceasta metoda il indemna la realizarea a numeroase experiente pentru a calcula incarcarile unei structuri sau a formei definitive unui ornament.Machetele la scara reala erau instrumental ideal, la care utilize numeroase procedee conceptuale.Cele de marmura in special, ii permiteau sa adapeze formele ca celor de la semineele din Casa Batlo sau sculpturile de la Sagrada Familia.

    Devotiunea lui Gaudi pentru structurile organice explica absenta betonului armat si otelului in compozitiile sale, care sunt din materiale ce implica numeroase calcule pentru a fi bine puse in valoare.Geniul constructor al ahitectului nu se putea materialize decatcu ajutorul lemnului, pietrei, fierului forjat , etc., cu contributia artistilor si artizanilor specializati.

    Secretul sau sta probabil in apropierea distincta a creatiei arhitecturale, fara prejudecati artistice sau tehnice.Cunoasterea sa a meseriei si a metodelor constructive i-a permis sa se distinga in timpul sau ca un architect eclectic, in acord cu canoanele secolului XIX si a gusturilor baroce si neo-romantice ale modernismului.

    De asemenea, Gaudi da dovada de un mare interes si in ceea ce priveste amenajarea spatiului, acesta realizand numeroase elemente de mobilier, precum cel conceput pentru Gilbert du Passeig de Gracia, mobilier care prezinta o neta amprenta arabeasca, trasatura recurenta in primele opera ale arhitectului.Pe langa mobilier, Gaudi realizeaza un numar

  • insemnat de porti din fier, ale caror elemente decorative precum epigraful, sculpturile ornamentale sau figura dragonului sunt regasite in operele sale ulterioare.

    El si-a transformat atelierele in laboratoare, lucrand cu machete experimentale, cauta materiale rezistente ( granit, bazalt), propunea pereti si plafoane unduitoare, opta pentru coloane oblice, studia parcursul luminii si circulatia aerului in cladiri, calcula structurile imobilurilor sale , se servea de oglinzi, de fotografii si de geometria non-euclidiana pentru a concepe volumele sale.

    Originala constructie a Palatului Guell, situat in inima Barcelonei, este fructul eforturilor si ideilor conjugate ale proprietarului Eusebi Guell si arhitectului Antoni Gaudi.Fatada principala a acestei cladiri este de forma drepunghiulara , cu o aparenta asimetrica si orizontala. Se remarca in mod particular portile cu profil parabolic si grilajele lor de fier forjat, rezultate ale unei munci meticuloase.Gaudi a creeat de asemenea hornuri de aerisire care traversau intreaga casa, toate diferite care realizau un traseu deosebit.

    Palatul episcopal din Astorga a fost un proiect obtinut de Gaudi prin sprijinul marilor personalitati ale vremii.Aceasta constructie cu aspect de castel medieval evoca inca o data in plus influentele arhitecturii gotice in primele sale proiecte, cele mai importante elemente decorative ale acestui edificiu fiind coloanele si vitraliile salonului principal.

  • Colegiul terezian a fost ridicat in scopul evocarii sfintei Tereza, patroana ordinului cu acelasi nume, iar in fatada cladiri se observa munca iconografica depusa de arhitect pentru realizarea acestui lucru.Arhitectul a creeat un edificiu simetric, pe lumgime, si avand un aspect auster, asemanator unei cetati fortificate.Aceastaimpresie de sobrietate este intarita prin folosirea caramizii, material ales datoriat lipsei de fonduri a proiectului.Materialele de constructie care indeplinesc functia decorativa sunt caramida aparenta si piatra neslefuita, aranjate sub forma unor benzi orizontale care folosesc la demarcarea celor patru etaje.Singurele elemente inspirate de natura pe care arhitectul le foloseste in decorarea acestui edificiu suntcrucile din varful turnurilor din ceramica lacuita si ornate cu motive florale.

    Intr-un loc magnific de pe litoralul mediteranean, pe o faleza intre mare si munte, Antoni Gaudi a creat un ansamblu arhitectural unic, in vederea adapostirii pivnitelor lui Eusebi Guell.Asimetria fatadelor si a volumelor, renuntarea la arcele rotunde in favoarea celor parabolice, absenta liniilor orizontale si alternanta de spatii goale cu spatii pline sunt caracteristici stilului lui Gaudi prezente in aceasta cladire.Gaudi avea o imaginatie debordanta in ceea ce priveste formele structurale si nu repeta decat arareori aceleasi elemente de-a lungul operelor sale.Dovada pentru aceasta stau formele alese pentru diversele hornuri care impodobesc constructiile pivnitelor.O data in plus, Gaudi a utilizat grafica pe post de element decorativ:anumite ornamente ale fatadei fac referinta la numele lui Gaudi.

  • La Casa Vicens, resedinta de vara a lui Manuel Vicens i Montaner, arhitectul foloseste metodele traditionale de constructie mediteraneene so arabe, texture mixte si aplicarea faiantei in decorarea exterioara a constructiei.Aceasta se distinge prin abundenta decoratiunilor, in special in fatada, care este ornamentata cu faianta cu flori mici galbene.ormanentele de oinfluenta begetala se contopesc cu un stil oriental, caracterizate prin efecte cromatice obtinute prin alternarea dalelor albe cu cele verzi, combinate cu piatra si caramida aparenta, prin expresivitarea oferita de muchiile ornamentale, feresterele cu grilaj geometric, arce drepte sic rube.Gradul de fier prezinta si el reprezentari de frunze de palmier.

    Asemanatoare cu casa Vicens este El Capricho, atat prin stilul architectural cat si prin elementele decorative de influenta maura .Aceasta este caracterizata de forme neregulate, fiind compusa din trei parti din care prima este din piatra, cea de-a doua din caramida ornate cu ceramica cu motive vegetale si acoperisul jalonat cu diferite forme geometrice.Fatada este acoperita cu mici benzi de ceramica impodobite cu flunze si floarea-soarelui in relief, culorile predominante fiind galben si verde.

    Un alt element spectaculos este poarta din fier forjat de la Finca Guell, pe care este reprezentat cu minutiozitate un dragon, care initial era policrom si la un moment dat punea in miscare.

    Filigranele de fier forjat apar in enele din operele gaudiene.Lucrarile de la Casa Vicens sau poarta de la Finca

  • Guell, realizate in atelierele Vallet I Pique, sunt exemple representative.In alte proiecte, Fierul forjat compune balcoane, grilaje sau lampi, si este si astazi tratat cu o mare sensibilitate, trecant de la un material industrial la elemente cu forme dinamice si de bun gust.

    Gaudi incepe sa foloseasca tehnica trencadis, culoarea albastra fiind predominant folosita. Aceasta tehnica o va utilize in majoritatea urmatoarelor sale opera , precum sunt gurile de aerisire ale palatului Guell, care prezentau forme si combinatii de culori dintre cele mai originale, sau hornurile de pe acoperisul terasa al aceleiasi cladiri, care erau decorate in acelasi mod , fiind imbracate cu bucati de faianta si sticla, obtinandu-se astfel un rezultat spectaculos si plin de culoare.

    De altfel, aceasta tehnica devine o marca a sa, Gaudi utilizand-o in majoritatea proiectelor sale.Un alt proiect remarcabil realizat cu ajutorul acestei tehnici este Parcul Guell, care prezinta pereti din zidarie rustica, decorate cu medalioane si marginita cu bucati de ceramica smaltuita. Aici se afla sic ea mai reprezentativa imagine a operei lui Gaudi, si anume dragonul realizat tot prin trencadis.Parcul Guell este considerate a fi prima lucrare abstracta din istoria artei.

    Odata cu constructia Casei Calvet, Gaudi deschide drumul unui nou stil de constructie si decoratie, care va fi adorptat de multi alti arhitecti.Acesta foloseste in constructia Casei Calvet elemente baroce si rococo, cat si ornamente ondulate sau piatra pentru balcoane, care vor devein

  • trasaturi constrante ale noilor cladiri din cartierul Eixample din Barcelona.

    Una dintre cele mai spectaculoase fatade realizate de Gaudi este cea a Casei Batlo, in care se remarca inspiratia naturii si meticulozitatea detaliilor.Casa Batlo afiseaza cea mai mare parte a caracteristicilor modernismului, prin predominanta curbei, asimentrie si marea bogatie de decoratiuni.

    Cu o fatada ce prezinta vagi ondulatii verticale obtinute cu...