Alecsandri Vasile Poezii Populare Ale Romanilor

  • Published on
    20-Oct-2015

  • View
    16

  • Download
    9

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li><p>ISBN 9975-74-094-4 LITERA, 1998</p><p>Coperta: Isai Crmu</p><p>CZU 859.0-1A 36</p><p>Textele sunt reproduse dup[: Vasile Alecsandri, Opere, III.Poezii populare. Text stabilit de Georgeta R[dulescu-Dulgheru.Editura Academiei Rom`ne, Bucure=ti, 1978.</p><p>Au fost f[cute unele modific[ri ]n consens cu normeleortografice ]n vigoare.</p></li><li><p>TABEL CRONOLOGIC</p><p>1821 Iulie 21 S-a n[scut, conform opiniei majorit[\ii cercet[torilor, cel de-aldoilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri =i al Elenei,n[scut[ Cozoni, ]n ora=ul Bac[u. Curnd familia viitorului scriitor semut[ la Ia=i.(Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi n[scut ]n 1819 sau chiar ]n1818.)</p><p>1827 Vasile Alecsandri ia primele lec\ii de la dasc[lul maramure=ean GhermanVida, profesor la Seminarul de la Socola.</p><p>1828-1834 Viitorul scriitor ]=i continu[ ]nv[\[tura ]n pensionul lui VictorCunim, deschis ]n 1828 la Ia=i. Verile =i le petrece la Mirce=ti, undetat[l s[u cump[rase mo=ia.</p><p>1834-1839 }mpreun[ cu al\i fii de boieri, Vasile Alecsandri ]=i face studiile laParis. Dup[ trecerea bacalaureatului literar se preg[te=te s[ intre lamedicin[, dar abandoneaz[. Urmeaz[ cursurile facult[\ii de drept, ]ns[dup[ cteva luni renun\[. Tat[l s[u l-ar fi vrut inginer, dar ]i lipseabacalaureatul ]n =tiin\e, pe care nu-l poate ob\ine. Se dedic[ literaturii,scriind primele versuri ]n limba francez[, ]ntre care poemul Zunarilla.</p><p>1839 }n drum spre Patrie Vasile Alecsandri ]ntreprinde o lung[ c[l[torie prinItalia. Viziteaz[ Floren\a, Roma, Padova, Vene\ia, Triest. Din aceast[c[l[torie culege impresii necesare scrierii primelor opere ]n limbaromn[ Buchetiera de la Floren\a =i Muntele de Foc.</p><p>1840 }n revista Dacia literar[ (nr. 3, maiiunie) este publicat[ nuvelaBuchetiera de la Floren\a. Este numit, ]mpreun[ cu C. Negruzzi =i M.Kog[lniceanu, director al teatrului din Ia=i. Pentru nevoile scenei scrievodevilul Farmazonul din Hrl[u, care se joac[ la 18 noiembrie.</p><p>1841 Pe scena teatrului ie=ean se joac[ piesa lui Vasile Alecsandri Modista =icinovnicul.</p><p>1842 V. Alecsandri c[l[tore=te prin mun\ii Moldovei, fapt care i-a prilejuitdescoperirea tezaurului poeziei populare. Sub influen\a acesteia VasileAlecsandri scrie primele sale poezii romne=ti Doinele.</p></li><li><p>4 VASILE ALECSANDRI1843-1844 Vasile Alecsandri ]ntreprinde lungi excursii prin mun\ii =i prin</p><p>satele Moldovei, culegnd folclor. Din aceast[ perioad[ dateaz[ nuvelaO primblare la mun\i.</p><p>1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primit[ depublic cu deosebit[ c[ldur[. }mpreun[ cu Mihail Kog[lniceanu =i IonGhica, scriitorul se afl[ ]n fruntea revistei Prop[=irea. Aici suntpublicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare la mun\i =i Istoriaunui galben.Aflat pentru cur[ la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. D[ laiveal[ fiziologia Ia=ii ]n 1844.</p><p>1845 Face cuno=tin\[ cu Nicolae B[lcescu =i cu al\i tineri munteni la mo=iaMnjina a lui Costache Negri. Tot acum viziteaz[ Bucure=tii. Este epoca]n care cre=te afec\iunea sa pentru Elena Negri, c[reia ]i dedic[ o seam[de poeme (8 Mart =.a.).</p><p>1846-1847 Vasile Alecsandri o ]nso\e=te pe Elena Negri ]n str[in[tate, pentru]ngrijirea s[n[t[\ii. Italia, Austria, Germania, Fran\a, apoi din nou Italia]i prilejuiesc impresii profunde. }ns[ boala Elenei se agraveaz[, iubitapoetului stingndu-se pe vapor la ]ntoarcere ]n Patrie. }n var[ se afl[la odihn[ la Balta Alb[. Impresiile din aceast[ localitate =i-au g[sitexpresia ]n nuvela Balta Alb[.</p><p>1847 Scrie piesa Piatra din cas[.1848 Martie }ncepe mi=carea revolu\ionar[ din capitala Moldovei. Alecsandri</p><p>scrie De=teptarea Romniei =i redacteaz[ ]mpreun[ cu al\i patrio\i peti\iacuprinznd revendic[rile ce trebuiau aduse la cuno=tin\a domnitoruluiMihail Sturza. Dup[ ]n[bu=irea mi=c[rii se refugiaz[ ]n mun\i, apoi trecela Bra=ov. Evocarea acestor ]ntmpl[ri o face ]n fragmentul de proz[Un episod din anul 1848.</p><p>1849 Vasile Alecsandri redacteaz[ studiul Romnii =i poezia lor, sub formaunei scrisori c[tre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat ]n revistaBucovina.</p><p>1850 Aprilie 9 Are loc reprezenta\ia piesei Chiri\a ]n Ia=i sau Dou[ fete =-oneneac[.</p><p>1851 La ]ntoarcerea din Paris =i Londra, cu vaporul pe Dun[re, vasul e pepunctul de a se scufunda. }ntmplarea e povestit[ ]n episodul }necareavaporului Seceni pe Dun[re, destinat s[ apar[ ]n primul num[r alproiectatei reviste Romnia literar[. Episodul este mai trziu ]ncadrat]n nara\iunea dramatizat[ Un salon din Ia=i.</p></li><li><p>5POEZII POPULARE ALE ROM~NILORAugust 5 Se reprezint[ cu mare succes Chiri\a ]n Ia=i.</p><p>1852 Aprilie Apare la Ia=i prima fascicul[ din colec\ia de opere folclorice:Poezii poporale. Balade (cntece b[trne=ti) adunate =i ]ndreptate de V.Alecsandri.Octombrie Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul s[u,Repertoriu dramatic. Se reprezint[ piesa Chiri\a ]n provincie.</p><p>1853 La Paris, unde se g[sea ]nc[ din toamna precedent[, Vasile Alecsandripublic[ primul volum de poezii originale, Doine =i l[crimioare, dispuse]n trei cicluri: Doine, L[crimioare, Suvenire.La Ia=i ]i apare cea de-a doua fascicul[ a Poeziilor poporale.Vasile Alecsandri ]ntreprinde o lung[ c[l[torie ]n sudul Fran\ei, ]n Spania=i ]n nordul Africii. Relatarea par\ial[ a acestei c[l[torii se cuprinde ]nziarul de c[l[torie C[l[torie ]n Africa. Scriitorul intercaleaz[ ]n cursulrelat[rii diverse episoade narative, ca Cel ]nti pas ]n lume (publicatini\ial ]n 1841 ]n Albina romneasc[ sub titlul Pierderea iluziilor) =iSuvenire din Italia. Monte di Fo, publicat tot acolo, ]n 1843.</p><p>1854 Moare tat[l scriitorului. Prelundu-=i mo=tenirea, Alecsandri elibereaz[\iganii robi de pe mo=iile sale.</p><p>1855 Apare, sub conducerea poetului, revista Romnia literar[, ]n care sepublic[ poezia Anul 1855. Tot aici apar fragmente din C[l[torie ]n Africa=i nuvela Balta Alb[.</p><p>1856 Are loc congresul de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul politic alPrincipatelor, care aspirau la unire. Alecsandri se dedic[ integral cauzeiluptei pentru Unire.}n Steaua Dun[rii, ziar condus de Mihail Kog[lniceanu, apare la 9iunie Hora Unirii.</p><p>1857 Vede lumina tiparului culegerea de proz[ Salba literar[, con\inndpovestiri, impresii de c[l[torie =i cteva scrieri dramatice.}n ziarul Concordia din Bucure=ti apare poezia Moldova ]n 1857.</p><p>1859 Dup[ alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleac[ ]ntr-o lung[misiune diplomatic[ la Paris, Londra =i Torino, pentru a ob\ine recunoa=-terea dublei alegeri a lui Cuza. La Paris ]i viziteaz[ pe Lamartine =i peMrime =i caut[ s[ c=tige bun[voin\a ambasadorului Rusiei, conteleKisseleff, fostul guvernator al Principatelor ]ntre 1829 =i 1834.</p><p>1860 Abandoneaz[ activitatea politic[ =i se retrage la Mirce=ti, ]n mijloculfamiliei, unde se dedic[ scrisului, compunnd piese de teatru, printrecare Rusaliile =i cteva cntecle comice.</p></li><li><p>6 VASILE ALECSANDRI1861 }ndepline=te o nou[ misiune diplomatic[, ]ncredin\at[ de Cuza. }n</p><p>vederea recunoa=terii Unirii de c[tre puterile europene, Alecsandriviziteaz[ Parisul, Torino, Milano, iar un timp gireaz[ afacerile agen\ieidiplomatice de la Paris, ]n locul fratelui s[u.Re]ntors la Mirce=ti, scrie piese =i cntecle comice.</p><p>1863 La Ia=i apare edi\ia a doua a volumului Doine =i l[crimioare cu ciclulM[rg[rit[rele.Apare partea a doua a Repertoriului dramatic, cuprinznd ultimele pieseale scriitorului.</p><p>1866 Apare ]ntr-un volum ]ntreaga colec\ie a Poeziilor poporale.E numit membru al Societ[\ii literare romne pentru cultura limbii,care ]n 1879 avea s[ devin[ Academia Romn[.</p><p>1868 Public[, ]n Convorbiri literare, primele pasteluri: Sfr=it de toamn[,Iarna, Gerul etc.</p><p>1871 }=i d[ demisia din Societatea literar[ romn[, dup[ ce aceasta hot[rses[ adopte principiul etimologic ]n scriere =i s[ publice dic\ionarul luiLaurian =i Massim.</p><p>1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, mai ]nti]n "Convorbiri", apoi ca prefa\[ la volumul de scrieri ale lui Negruzziscos de Editura Socec.Scrie Dumbrava Ro=ie, pe care o cite=te la o =edin\[ a Junimii.</p><p>1874 Apare piesa Boieri =i ciocoi, fiind reprezentat[ pe scena teatrului ie=ean.1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor complete, cu o</p><p>prefa\[ a autorului. Ele cuprind crea\ia dramatic[.}n acela=i an apar urm[toarele trei volume, cuprinznd crea\ia poetic[.</p><p>1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza.1877 Mai 9 Proclamarea independen\ei \[rii ]n parlament. La aflarea ve=tii</p><p>Alecsandri scrie poezia Balcanul =i Carpatul, cu care inaugureaz[ ciclulOsta=ii no=tri.</p><p>1878 Apare volumul Osta=ii no=tri.1878-1879 Se dedic[ lucrului la drama istoric[ Despot-Vod[. }n mai 1879</p><p>cite=te piesa la o =edin\[ a Junimii bucure=tene. Are loc reprezenta\iapiesei la Teatrul Na\ional din Bucure=ti. Este invitat s[-=i reia locul laAcademie =i s[ participe la lucr[rile anuale, fiind ales ]n comisia pentrumodificarea ortografiei.</p><p>1880 Apare cel de al nou[lea volum din seria Operelor complete, cuprinzndLegende nou[ =i Osta=ii no=tri.</p></li><li><p>7POEZII POPULARE ALE ROM~NILORApare nuvela Vasile Porojan, sub forma unei scrisori c[tre Ion Ghica.Scrie feeria Snziana =i Pepelea. }n Albumul macedoromn al lui V. A.Urechi[ apare istorioara de ]nceput de amor Marg[rita, scris[ cu zeceani mai ]nainte, dar relatnd un episod de tinere\e, localizat ]n timpprin 18501852.</p><p>1881 I se decerneaz[ Marele premiu N[sturel-Her[scu al Academiei Romnepentru drama Despot-Vod[ =i poeziile din ultimul volum de Opere complete.</p><p>1883 }ntr-o =edin\[ a Junimii =i la Academie Alecsandri cite=te noua sa pies[Fntna Blanduziei.</p><p>1884 Fntna Blanduziei este reprezentat[, cu mare succes, la TeatrulNa\ional. Scrie piesa Ovidiu.</p><p>1885 Este numit ministru plenipoten\iar al Romniei la Paris, post pe care ]lde\ine pn[ la moarte.</p><p>1886 Realizeaz[ o nou[ versiune a piesei Ovidiu.1888 Scrie Plugul blestemat. Se ivesc primele semne ale bolii care avea s[-l</p><p>r[pun[.1890 August 22 Vasile Alecsandri se stinge din via\[ la Mirce=ti. Este ]nmormntat</p><p>la 26 august ]n gr[dina casei, d[ruit[ ]n 1914 Academiei, de c[tre so\iapoetului. Deasupra mormntului a fost ridicat un mausoleu din ini\iativaAcademiei, ]n 1928. }ntreg ansamblul a devenit muzeu memorial.</p></li><li><p>C~NTECE B{TR~NE+TILegende Balade</p></li><li><p>9POEZII POPULARE ALE ROM~NILOR</p><p>POEZIA POPORAL{1</p><p>Rom`nul e n[scut poet!}nzestrat de natur[ cu o ]nchipuire str[lucit[ =i cu o inim[ sim\itoare, el ]=i</p><p>revars[ tainele sufletului ]n melodii armonioase =i ]n poezii improvizate.De-l munce=te dorul, de-l cuprinde veselia, de-l minuneaz[ vreo fapt[</p><p>m[rea\[, el ]=i c`nt[ durerile =i mul\umirile, ]=i c`nt[ eroii, ]=i c`nt[ istoria, =iastfel sufletul s[u e un izvor nesf`r=it de frumoas[ poezie.</p><p>Nimic dar nu poate fi mai interesant dec`t a studia caracterul acestui popor]n cuprinsul c`ntecelor sale, c[ci ele cuprind toate pornirile inimii =i toate razelegeniului s[u.</p><p>Comori nepre\uite de sim\iri duioase, de idei ]nalte, de noti\e istorice, decrez[ri supersti\ioase, de datini str[mo=e=ti =i mai cu seam[ de frumuse\i poeticepline de originalitate =i f[r[ seam[n ]n literaturile str[ine, poeziile noastrepoporale compun o avere na\ional[, demn[ de a fi scoas[ la lumin[ ca un titlude glorie pentru na\ia rom`n[. Aceste poezii se ]mpart ]n trei clase deosebite:</p><p>1. C`ntece b[tr`ne=ti sau Balade,2. Doine,3. Hore.Baladele sunt mici poeme asupra ]nt`mpl[rilor istorice =i asupra faptelor</p><p>m[re\e.Doinele cuprind toate c`ntecele de doruri, de iubire =i de jale.Horele sunt c`ntecele de veselie ale poporului.Pe l`ng[ aceste se mai afl[ unele c`ntece numite Colinde care au un caracter</p><p>religios, precum: Na=terea lui Hristos, Florile dalbe, Plugul etc. ce se c`nt[ ]n ajunurileCr[ciunului =i Anului Nou.</p><p>Toate aceste poezii, f[r[ dat[ sigur[ =i f[r[ nume de autori, sunt ascunse de</p><p>1 Aceast[ prefa\[ a fost tip[rit[ ]n bro=ura I a baladelor 1852</p></li><li><p>10 VASILE ALECSANDRI</p><p>secole ]ntregi, ca ni=te pietre scumpe, ]n s`nul poporului. Ele sunt expuse a sepierde; prin urmare, e o sf`nt[ datorie de a le c[uta =i a le feri de noianultimpului =i al uit[rii.</p><p>Datoria aceasta am cercat s[ o ]ndeplinesc. Ajutat de c`teva persoane, iarmai cu seam[ de dl A. Russo, am adunat, ]n deosebite c[l[torii prin mun\i =iprin c`mpiile ]nflorite ale \[rii noastre, o mare parte din poeziile poporale =iacum, s[v`r=ind coordonarea lor, le ]nchin patriei mele, ca cea mai dreapt[avere a ei.</p><p>Moldova, 1852</p></li><li><p>11POEZII POPULARE ALE ROM~NILOR</p><p>Pe-un picior de plai,Pe-o gur[ de rai,Iat[ vin ]n cale,Se cobor la valeTrei turme de mieiCu trei ciob[nei.Unu-i moldovean,Unu-i ungurean+i unu-i vr`ncean,1Iar cel ungurean+i cu cel vr`ncean,M[ri, se vorbir[,Ei se sf[tuir[Pe l-apus de soareCa s[ mi-l omoarePe cel moldovean</p><p>C[-i mai ortoman,+-are oi mai multeM`ndre =i cornute,+i cai ]nv[\a\i+i c`ini mai b[rba\i!Dar cea Miori\[Cu l`n[ pl[vi\[De trei zile-ncoaceGura nu-i mai tace,Iarba nu-i mai place.,, Miori\[ laie,Laie, buc[laie,De trei zile-ncoaceGura nu-\i mai tace!Ori iarba nu-\i place,Ori e=ti boln[vioar[,</p><p>1 Adic[: unu-i de pe valea Moldovei, unul din mun\ii Vrancei =i unul dinArdeal. Din ne=tiin\[, poporul nostru confund[ ades numele de ardelean cu celde ungurean, c[ci el ]nc[ nu a ajuns a cunoa=te ]ntinderea p[m`ntului locuit derom`ni. El nu =tie c[ dincolo de toate hotarele Moldovei =i a Valahiei, pesteCarpa\i =i p`n[ la Tisa, peste Dun[re =i p`n[ ]n centrul Macedoniei, peste p`raieleMilcovul =i Molna =i peste r`ul Prutului, se afl[ fra\i de ai lui, cu acela=i port,acelea=i obiceiuri, acelea=i credin\e, aceea=i limb[, acela=i trecut de glorie =i desuferin\e, precum =i acela=i viitor!</p><p>I</p><p>Miori\a</p></li><li><p>12 VASILE ALECSANDRI</p><p>Dr[gu\[ Mioar[?,, Dr[gu\ule bace!D[-\i oile-ncoaceLa negru z[voi,C[-i iarb[ de noi+i umbr[ de voi.St[p`ne, st[p`ne,}\i cheam[ =-un c`ine,Cel mai b[rb[tesc+i cel mai fr[\esc,C[ l-apus de soareVor s[ mi te-omoareBaciul ungurean+i cu cel vr`ncean!,, Oi\[ b`rsan[,1De e=ti n[zdravan[+i de-a fi s[ mor2}n c`mp de mohor,S[ spui lui vrancean+i lui ungureanCa s[ m[ ]ngroapeAice pe-aproape}n strunga de oi,</p><p>S[ fiu tot cu voi;}n dosul st`niiS[-mi aud c`inii.Aste s[ le spui,Iar la cap s[-mi puiFluiera= de fag,Mult zice cu drag!Fluiera= de os,Mult zice duios!Fluiera= de soc,Mult zice cu foc!V`ntul c`nd a batePrin ele-a r[zbate+-oile s-or str`nge,Pe mine m-or pl`ngeCu lacrimi de s`nge!Iar tu de omorS[ nu le spui lor,S[ le spui curatC[ m-am ]nsuratCu-o m`ndr[ cr[ias[,A lumii mireas[;3C[ la nunta mea</p><p>1 B`rsa, ]n Ardeal.2 Rom`nul are mare plecare a crede ]n soart[! El ]=i ]mparte via\a ]n zile</p><p>bune =i zile rele, ]n care se aduc cu ele fericire sau nenorocire. Astfel ]nt`mpl[rilelumii ]l g[sesc totdeauna preg[tit a primi lovirile lor, c[ci el se ]nt[re=te ]n credin\am`ng`ietoare c[ a=a i-a fost scris! a=a i-a fost zodia! a=a i-a fost s[ fie! etc.</p><p>3 Moartea! Ea domne=te ca o regin[ asupra omenirii =i e totodat[ mireasalumii. Tot omul e logodit cu moartea din minutul ce el intr[ ]n via\[.</p></li><li><p>13POEZII POPULARE ALE ROM~NILOR</p><p>A c[zut o stea1;Soarele =i lunaMi-au \inut cununa.2Brazi =i paltina=iI-am avut nunta=i,Preo\i, mun\ii mari,P[s[ri, l[utari,P[s[rele mii,+i stele f[clii!Iar dac[-i z[riDac[-i ]nt`lniM[icu\[ b[tr`n[Cu br`ul de l`n[,Din ochi l[crim`nd,Pe c`mpi alerg`nd,De to\i ]ntreb`nd+i la to\i zic`nd:Cine-au cunoscu...</p></li></ul>