Anatomia si fiziologia Sistemului Nervos si fiziologia Sistemului Nervos Sistemul Nervos Central ... continua la nivelul encefalului maduvei format de jos in sus din pedunculi

  • Published on
    05-Mar-2018

  • View
    214

  • Download
    2

Embed Size (px)

Transcript

  • WWW.SLIDETUBE.IT

    Anatomia si fiziologia Sistemului Nervos

    Sistemul Nervos Central Sistemul nervos este sistemul alcatuit din tesut nervos,care avand la baza functia reflexa,asigura legatura organismului cu mediul in care acesta traieste si se dezvolta,realizand unitatea organism-mediu,iar pe de alta parte coordoneaza activitatea tuturor organelor si aparatelor corpului,asigurand unitatea functionala a organismului. Sistemul nervos si-a diferentiat organe receptoare,care culeg stimuli din mediu intern si extern: -exteroceptorii intre care intra si organele de simt care culeg stimuli din mediul extern -proprioceptorii care culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor -interoceptorii care culeg informatii de la nivelul organelor interne Acesti stimuli sunt transmisi prin fibre senzitive ale nervilor periferici si cranieni si prin caile de conducere ale sensibilitatii pana la centrii superiori de integrare si in ultima instanta la scoarta cerebrala.

  • WWW.SLIDETUBE.IT

    Aceasta ii supune la analiza si sinteza si elaboreaza comenzi pe care le transmite la organele efectoare. Comenzile transmise organelor efectoare asigura functiile de relatie ale organismului cu mediul extern si functiile metabolice ale organelor interne,exteriorizate prin functii de nutritie,respiratie,circulatie,reproducere. Din punct de vedere functional sistemul nervos formeaza un tot unitar.In mod arbitrar,pe considerente morfologice si functionale,sistemul nervos poate fi impartit in:

  • -sistemul nervos central sau cerebrospinal care cuprinde creierul si maduva spinarii.

    El contine centrii superiori de reglare si coordonare a functiilor:

    -sistemul nervos periferic reprezentat de totalitatea prelungirilor care in mod direct

    sau indirect isi au originea anatomica sau sunt conectate functional cu sistemul

    nervos central.

    Sistemul nervos periferic contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe

    traiectul carora se pot gasi si ganglioni(corpii neuronali).

    Sub raport histologic,sistemul nervos este alcatuit din neuroni aflati in

    interconexiuni complexe.Corpii neuronali formeaza substanta cenusie iar prelungirile

    lor formeaza substanta alba.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • WWW.SLIDETUBE.IT

    Pe langa neuroni se gasesc si celule neurogliale cu rol metabolic

    de producere a mielinei si de sustinere.Tot din punct de vedere

    functional sistemul nervos poate fi impartit in:

    -sistem nervos al vietii de relatie alcatuit din sistemul

    nervos central si sistemul nervos periferic

    -sistemul nervos al vietii vegetative sau visceral,alcatuit din sistemul nervos simpatic si parasimpatic. Sistemul nervos vegetativ isi are centrii in sistemul nervos central si coordoneaza sub conducerea acestuia,activitatea organelor interne Activitatea sistemului nervos vegetativ si al vietii de relatie sunt strans intricate.

  • Maduva Spinarii

    Maduva spinarii este parte sistemului nervos central adapostita in canalul

    vertebral.Maduva spinarii se intinde intr-un plan conventional care trece prin gaura

    occipitala si a 2-a vertebra lombara unde se termina prin conul medular.

    Acesta se continua cu o formatiune subtire pana la fata posterioara a vertebrei a 2-a

    coccigiene.

    Nervii lombari si sacrali coboara alaturi de filum terminale formand asa-

    numita coada de cal.

    Lungimea maduvei spinarii este de 45cm la barbati si 43cm la femei.Maduva spinarii

    se imparte in mai multe portiuni:cervicala,toracala,lombara,sacrala.

    Din regiunile medulare amintite pleaca 31 de perechi de nervi spinali sau

    rahidieni dintre care 8 cervicali,12 toracali,5 lombari,5 sacrali si 1 coccigian.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • WWW.SLIDETUBE.IT

    Maduva spinarii are forma unui cilindru turtit antero-posterior. Ea prezinta doua portiuni mai voluminoase,cervicala(intumescenta cervicala si lombara)care corespunde originii nervilor plexului brahial si respectiv lombar. Dezvoltarea mai accentuata a maduvei in aceste regiuni corespunde functiilor complexe ale membrelor superioare si inferioare.

  • Pe sectiune transversala maduva spinarii este formata din substanta cenusie,dispusa

    central si substanta alba,dispusa periferic.Substanta cenusie este formata mai ales din

    corpul neuronilor si are forma literei H pe sectiune.

    Substanta alba este dispusa la periferie,in jurul substantei cenusii si este

    alcatuita din trei perechi de cordoane:doua anterioare,doua posterioare si doua

    laterale.Aceste cordoane sunt alcatuite din fascicule de fibre.

    Din punct de vedere functional maduva spinarii este un organ de conducere(a

    stimulilor primiti din mediul extern si a comenzilor de motilitate) si un centru de reflexe

    elementare sau spinale.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Trunchiul Cerebral

    Trunchiul cerebral este asezat in axul median al etajului inferior al cutiei craniene si

    continua la nivelul encefalului maduvei spinarii.Este format de jos in sus din pedunculi

    cerebrali,bulb si punte.Bulbul se gaseste in partea inferioara a trunchiului cerebral si se

    continua cu maduva spinarii.Superior este despartit prin santul bulbo-pontin de punte.

    Puntea sau protuberanta intretaie in sens transversal partea mijlocie a trunchiului

    cerebral.Fata antero-laterala a puntii este formata la suprafata din fibre transversale,care se

    continua lateral si posterior cu bratele puntii sau pedunculii cerebelosi mijlocii care fac legatura

    cu emisferele cerebrale.

    Pe fata anterioara,limita inferioara a puntii o constituie santul bulbo-pontin,iar cea

    superioara,santul pontopenducular care o separa de pedunculii cerebrali.

    Pe linia mediana a acestei fete se afla un sant longitudinal larg,numit santul

    bazilar.De o parte si de alta a acestuia se afla doua ridicaturi longitudinale numite piramidele

    pontine,lateral de care se afla originea aparenta a perechii a V-a de nervi cranieni (nervul

    trigemen). WWW.SLIDETUBE.IT

  • Pe linia mediana a fetei posterioare a puntii se afla fisura mediana posterioara,lateral

    de care se afla coloanele longitudinale.In partea inferioara a fetei posterioare,se afla o

    proeminenta numita colicul facial,in profunzimea caruia se afla nucleul perechii VI de

    nervi cranieni (nervul abducens) ocolit de nervul facial.

    In partea superioara se afla o alta proeminenta numita eminenta

    mediala,lateral de care este o depresiune numita foseta rostrala,in profunzimea careia

    se afla nucleul masticator al trigemenului.In unghiurile laterale ale puntii se afla aria

    vestibulara care corespunde nucleilor acustici (in partea superioara) si nucleilor

    vestibulari (in partea inferioara).

    Pedunculii cerebrali sunt situati deasupra puntii de care sunt despartiti prin

    santul ponto-pendicular superior,pedunculii cerebrali se continua cu diencefalul.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • WWW.SLIDETUBE.IT

    Pe linia mediana a fetei antero-laterale a pedunculilor

    cerebrali se afla spatiul interpeduncular,de forma triunghiulara,cu

    baza spre corpii mamilari ai diencefalului si varful spre santul ponto-

    peduncular.

    Acest spatiu este perforat de numeroase vase sanguine,formand

    substanta perforata posterioara.

    Pe fata posterioara pedunculii cerebrali prezinta corpii

    cvadrigemeni formati din doi coliculi superiori sau optici si doi coliculi

    inferiori sau acustici,separati printr-un sant in forma de cruce.

  • De la coliculii superiori pleaca spre corpul geniculat lateral al

    diencefalului,bratul coliculilor superiori.

    De la coliculii inferiori pleaca spre corpul geniculat medial al

    diencefalului,bratul coliculilor inferiori.

    Ca si maduva spinarii trunchiul cerebral este format din substanta

    cenusie,dispusa in centru si substanta alba,dispusa la periferie.

    Spre deosebire de substanta cenusie a maduvei,la nivelul

    trunchiului cerebral substanta cenusie este fragmentata in gramezi de

    celule formand nucleii trunchiului cerebral (datorita incrucisarii cailor de

    conducere).

    Trunchiul cerebral este de asemenea un centru de reflexe

    (reflexul respirator,reflexul sino-carotidian,reflexul de voma,reflexul de

    tuse,reflexul cornean,reflexul papilar) si un organ de conducere prin fibrele

    substantei albe,trunchiul cerebral face legatura intre maduva si centrii

    nervosi superiori si invers.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Diencefalul

    Diencefalul sau creierul intermediar este asezat sub emisferele cerebrale si deasupra

    mezencefalului (pedunculii cerebrali si corpii cvadrigemeni).

    In interiorul sau se gaseste ventriculul al III-lea.

    Diencefalul este alcatuit din: talamus,metatalamus,subtalamus,epitalamus si

    hipotalamus.

    Diencefalul este formt in cea mai mare parte din substanta cenusie,sub forma de

    nuclei,dispusi in formatiunile ce compun diencefalul

    Talamusul este format din doua mase de substanta nervoasa de forma

    ovoida,situate de o parte si de alta a cavitatii ventriculare,ai carei pereti laterali ii formeaza.

    Lateral talamusul vine in raport cu capsula interna si nucleul caudat,formatiuni ce

    apartin emisferelor cerebrale.Substanta cenusie a talamusului se grupeaza in nucleii

    anteriori,posteriori,laterali si mediali.Acesti nuclei sunt statii releu intre partile inferioare ale

    sistemului nervos central si centrii superiori ai emisferelor cerebrale,pentru sensibilitatea

    generala,optica si acustica. WWW.SLIDETUBE.IT

  • Leziunile talamusului produc grave tulburari de

    sensibilitate:anestezii,hemipareze,dureri vii de partea bolnava etc.

    Metatalamusul este format din corpii geniculati laterali si mediali,statii

    releu pentru impulsurile optice si respectiv acustice.

    Subtalamusul este o statie releu pentru caile extrapiramidale,strans

    legate de corpii striati,de la baza emisferelor cerebrale.

    Epitalamusul este asezat in partea superioara si posterioara a

    diencefalului si este format din: glanda epifiza,trigonul habenular cu ganglionul

    habenulei,striile habenulare.Epitalamusul leaga centrii olfactivi de la baza

    emisferelor cerebrale,reprezentand un centru al reflexelor olfactivo-

    somatice,dirijand miscarile capului si corpului legate de miros.

    Hipotalamusul este situat in partea anterioara a diencefalului formand

    planseul ventriculului al III-lea.Este format din tuber cinereum cu hipofiza si corpii

    mamilari.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Substanta alba a diencefalului este reprezentata de cai aferente care aduc fibre de la scoarta

    cerebrala a lobului frontal si parietal,de la centrii olfactivi ai scoartei cerebrale si de la

    talamus si cai eferente care fac legatura intre centrii vegetativi ai hipotalamusului si centrii

    vegetativi din substanta reticulata a trunchiului cerebral si nucleii vegetativi ai nervilor

    cranieni.

    Talamusul are rol de releu si de centru de integrare in calea tuturor formelor de

    sensibilitate,cu exceptia celei olfactive.In afara de nucleii de proiectie talamusul mai contine

    nuclei de asociatie,reticulari si vegetativi.Acesti nuclei participa la coloritul afectiv al

    informatiilor senzoriale si au rol in procesul de activare corticala,ei fac parte din sistemul

    extrapiramidal.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Cerebelul

    Cerebelul sau creierul mic este situat in etajul inferior al cutiei craniene,posterior de

    trunchiul cerebral.Este separat de creierul mare printr-o prelungire a durei mater,cortul

    cerebelului,care il separa de lobii occipitali,ai emisferelor cerebrale.

    Cerebelul constituie o zona superioara de integrare,avand rolul de a doza si coordona

    miscarile pe care le comanda scoarta cerebrala.

    Cerebelul are forma ovoida,turtit de sus in jos,cu diametrul mare transversal.Prezinta

    o parte mediana,cu directie antero-posterioara numita vermis si doua parti laterale,latite

    numite emisfere cerebeloase.Cerebelul participa la formarea tavanului ventriculului al IV-

    lea.Legatura cerebelului cu trunchiul cerebral se face prin intermediul a trei perechi de

    pedunculi cerebelosi:

    -inferiori sau corpii restiformi,care fac legatura cerebelului cu bulbul

    -mijlocii sau bratele puntii care leaga cerebelul de punte

    -superiori sau bratele conjunctive care leaga cerebelul de mezencefal

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Prin pedunculi trec fibre nervoase aferente si eferente.Suprafata

    cerebelului este brazdata cu numeroase santuri,mai mult sau mai putin

    adanci,delimitand intre ele lobuli sau lobi,marind astfel suprafata cerebelului.

    Lobulatia vermisului corespunde lobulatiei emisferelor cerebeloase.

    Ca si celelalte componente ale sistemului nervos,cerebelul este alcatuit din

    substanta cenusie si substanta alba.

    Asemanator emisferelor cerebrale,substanta cenusie a cerebelului este

    dispusa la suprafata,formand scoarta sau cortexul cerebelos,iar substanta alba la

    interior.Substanta alba contine printre fibre,gramezi de neuroni care formeaza

    nucleii emisferelor cerebeloase si ai vermisului.Cortexul cerebelos insotestesanturile

    care separa lobii si lobulii,marindu-i astfel suprafata.Pe suprafata de

    sectiune,substanta cenusie a cerebelului are aspect arborizat de arbore al vietii.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Nucleii cerebelului sunt in numar de 4 si sunt dispusi astfel:

    -nucleii fastigiali,se afla in vermis

    in emisferele cerebeloase se afla:

    -nucleul globos,medial

    -nucleul emboliform,situat lateral de primul

    -nucleul dintat,asezat si mai lateral.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Substanta alba a cerebelului este situata in interior si este formata din fibre nervoase care

    alcatuiesc caile cerebelului.

    Din punct de vedere filo-ontogenetic cerebelul este format din trei lobi: lobul

    anterior (palecerebel),lobul mijlociu (neocerebel-emisferele cerebeloase) si lobul

    posterior (arhicerebel-lobul floculonodular).

    Arhicerebelul este cel mai vechi filogenetic,el primeste aferente de la

    proprioceptori si de la aparatul vestibular

    Paleocerebelul este reprezentat de lobul anterior,el primeste mesaje

    exteroceptive cutanate si aferente musculare,precum si de la organele de simt.

    Neocerebelul este format din lobul mijlociu,partea laterala a lobului anterior si

    parafloculus.Are cea mai mare dezvoltare la om,evolutia sa fiind legata de functia

    scoartei cerebrale cu care s-a dezvoltat in paralel.

    WWW.SLIDETUBE.IT

  • Emisferele Cerebrale

    Emisferele cerebrale sunt in numar de doua fiind separate prin fisura

    interemisferica.Emisferele cerebrale au forma ovoidala,cu axul mare antero-posterior.

    Au trei fete:laterala,mediala si bazala si trei margini:laterala,supero-mediala

    si infero-mediala.Suprafata exterioara este brazdata de numeroase santuri de

    adancime diferite,numite fisuri.Ele delimiteaza circumvolutiile sau girusurile cerebrale.

    Fisurile si circumvolutiile maresc suprafata scoartei cerebrale.Fisurile mai

    adanci delimiteaza lobii cerebrali.Fata laterala a emisferelor prezinta trei santuri mai

    adanci: fisura laterala sau Sylvius in profunzimea careia se gaseste lobul insulei.Ea

    delimiteaza lobii:fromtal,parietal si temporal,fisura centrala sau Rolando care incepe

    deasupra fisurii laterale si se indreapta vertical spre marginea supero-

    mediala,ajungand pe fata mediala.Ea delimiteaza lobul parietal de lobul frontal si fisura

    occipito-parietala care se observa mai ales pe...