Arhitectura Moderna Si a in Orasele Romanesti

  • Published on
    08-Jun-2015

  • View
    5.025

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind ...

Transcript

Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIIITarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victorie 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate. Reglementari bizantine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci. HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite TRANSILVANIA + banat + oparte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 1870 Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane. Diploma leopoldina 1691 Tratatul de pace de la 1699 Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului

Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi. Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban. Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara) impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare imagini: orasul medieval din trans fortificat: sebes terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor fortificatii de cele mai multe ori complete largire centrala, piata cu biserica pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie. Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii. IASI Oras medieval extracarpatic dezvoltare f libera in teritoriu dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat) configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar) fara existenta unui spirit ordonator alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa GIURGIU Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole. Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar. Planul borotin 1846

Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate. Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han Hanurile , o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han : control serios se facea izolare dupa model;ul caravn seraiurilor turcesti TRANSILVANIA Satu mare; fortificatii de pamint foarte larga pe somes. Orasul pe timisul repede si aradul pe . Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriu bastioane de forme diferite in mijloc a mare biserica gotica disparuta axul zonei urbanizate cioncide cu axul intraii in cetate TG mures A doua jum a sdc XVII; fortificatie tirzie * fortificatie traditionala medievala nu exista bastioane BISTRITA Oras medieval sasesc zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de urbanizare urbanizarea exterioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor de acces in localitate datotita insuficientei sp in terior si dat discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de propriete in interiorul orasului. CLUJUL Oras in aproprierea Somesului prima fortif de la incep. Sec.18 fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriaca loc propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile. Recensamint 1785 nr pop. Din afata zidurilor e mai mare decit a celor din interior.

SIBIU vechea fortif medievala a inceput sa fie moderna in prima jum. A sec. 18 cu bastioane. Proiect pt o citadela Pc. Cu rol militar in apr. orasului. Reaiz. Partial. A 2 jum a seb 18.: extindere nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului rezulta o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza ALBA IULIA fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vauban urmele vechii incinte se mai pot citi trasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc. nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici de aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din pamint sau oglinda d apa inaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat sec 18 barocul- curent dominant in Trans.;toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco baroce exemple similare: FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +nouaincinta de dimensiuni mari DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc. ARAD oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans.Activ de comert.Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop. De limbi dif. :sirbi+romani. In In timpul conducerii tucesti, Aradul fortif mai mari cartierele izolate se unifica prin cresterea pop. Sec. 18: schimbare imp.:colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip d sp. Specific: strada larga, dreapta zona constr in front continuu cetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla Muresului pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasului tipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila

BLAJ * fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac * piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi apar cladiri cu fct. De invatamint. Blajul devine nuclul scolii ardelene Gherla pina prin se. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a gevenit inchisoare] 1701-1702supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org. dupa un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu catedrala prima data e constr. Din chirpici. 1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tigla casa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem. Principale ale ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii armenilor alt tip de mentalitate si cultura TIMISOARA cucerita prin 1716 d armatele Habs. De la turci. Se inlocuie fortif. Cu ua noua Canalizare, regulariz. Apei Begai Noul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei In timpul turcilor, orasul era fortif;castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter mlastinos Imediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un fragment d castel Pc. strategic imp. 1725 planuri, proiecte elaborate , rapoarte militare s-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce preia in buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului de fortif. Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif. A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pitele erau realizare calculatorului lui Fisher von Elach Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodata

Fortif +nonedificandi=I km. Locuintele militarilr locuinte tip;insula caract. Era impartita regulat Dupa 1750 reguli de constr. F stricte Constructii in front continuu Grad de ocupare foarte mare genereazaa aparitia unor curti e lumina Inaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie incaz de atac militar genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza piata unirii:decoratie cucaracter baroc evident, divers colorat in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras cartierul Farbic (zona industriala) cartierele Mehala si Elisabetin de astazi

Inagine oraselor medievale din seoul 18 spre deoseb de orasul medieval perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese varietate mare a frontului:inaltime relativ miaca a freontului, cladiricu caracter medieval alaturate celr renascentiste si baroce santuri de scurgere a apei pe mijlocul strazii Cladiri de mari dimensiuni:biserici Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci Timisoara:palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii Sibiu:palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati contrast cu restul constr medievale cu resturi inguste. 1716 ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgic reforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiare din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem Vauban) fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoara venirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:

o aparitia unui baroc in forta o nobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in

exteriorul lui (primele locuinte urbane in stil baroc) o sec 16 Iernut Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de cos baroc Castelul de la Bontida aripa renascentista la care in peroada baroca: o intrarea are o curba moale, o prezenta statuilor caremarcheaza cornisa, o curtea in forma de potacoava o aripa neogotica Constructii Baroce: Palatul Teleki de la Gornesti o elemente palat logie- gradina apa pe un teren plat = Renastere o peisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc intrare in forma de U Palatul de la SinPaul o Sala de bal un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu oul stil de viata balurile vieneze o 1977 cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum retrocedari o fresce cu soldati, steme renascentism o fatada Art Nouveau bolti Avela mult mai plate si mai moi acoperis cu panta frinta arc in miner de cos Palatul tip bara are aceleasi caracteristici: Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti. o Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta mai redusa)

ARHITECTURA ORASENEASCA:

tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centru o ex:Ansamblul Episcopal de la Oradea ( cu palat si catedrala bazilical cu 3 nave; una centrala + 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)

o Catedrala de la Timisoara fatada plana cu elemente de

dcor care dau tensiune, cornise puternice care se muleza dupa fatade preotii care slujau in bisericile unite in Trans aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma: o 2 turnuri infatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj turn cu voluta) la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de asustrieci pina la primul razboi mondial

MOLDOVA

Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor dragoman = traducator putea deveni conducator in tarile romane ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale turcilr pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova o aparare in cazul uniposibil atac o influenta unor elemente stilistice in baroc: Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajate Sfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni+tainita; influente baroc clasicism retrageri in arc in acolada, ancadrament vin din S. Dunarii prototip pentru arhitectura de tranzitie (arhitecutra traditionala _ arhitectura baroc clasicista) o se inspira si din elemente brincovenesti: o Biserica minastirii frumoasa - elemente d factura clasicista, rusesti+ habsburgice; disparitia spatiilor traditionale unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc o Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi) modificare fundamentala a tiparelor o Iasul extrem de receptiv la nautati o Suceava: pastreaza noile caracteristici

a 2-a jumatate a sec 18 forme specifice de fortificatii inMoldova, prog de arh intr-o stilistica aparte (aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca) fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de Pooarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:

resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un zid de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci o locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau animalele in int curtii o se preiau as...