Arhitectura Spatiilor Verzi Din Municipiul Bucuresti

  • Published on
    25-Jul-2015

  • View
    320

  • Download
    2

Embed Size (px)

Transcript

<p>Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Management, Specializarea Administratie Publica</p> <p>ARHITECTURA SPATIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL BUCURESTI</p> <p>Indrumator:</p> <p>Student:</p> <p>Bucuresti 2009</p> <p>CuprinsIntroducere....3</p> <p>1</p> <p>Capitolul 1: Notiuni teoretice 1.1 Spatii verzi intraurbane..4 1.2 Clasificarea spatiilor verzi intraurbane..4 1.3 Sistemul de spatii verzi..6 1.4 Sistemul de spatii verzi urbane..6 1.5 Dimensionarea spatiilor verzi urbane.7 Capitolul 2: Principalele tipuri de spatii verzi urbane 2.1 Scuarurile....8 2.2 Parcurile..12 2.3 Gradinile.15 2.4 Plantatii de arbori pe aliniamente16 Capitolul 3: Spatii verzi in municipiul Bucuresti 3.1 Spatii verzi publice..16 3.2 Spatii verzi semi-publice..17 3.3 Spatii verzi private...18 3.4 Artere cu plantatii deosebite....19 3.5 Parcuri, gradini, scuaruri..19 3.6 Spatiile verzi ca importanta in evolutia unui oras ecologic.22 Concluzii...24 Bibliografie...25</p> <p>Motto: Un peisaj fara arbori nu poate fi considerat perfect. O tara fara arbori este lipsita de sperante (MORLING, J.R., 1963)</p> <p>2</p> <p>Introducere</p> <p>Adesea trecem grabiti pe strazi, printre spatiile plantate ale orasului, pe langa parcuri si scuaruri, aproape fara sa le privim. Poate indiferenti, poate absorbiti de treburi si grijile zilnice, cei mai multi dintre noi nu dam atentie copacilor si oazelor de verdeata. Poate si pentru ca intervine obisnuinta; stim ca sunt acolo, formeaza repere ale drumurilor noastre cotidiene si doar o modificare importanta o observam: aparitia in zona a unui loc de joaca pentru copii sau a unei fantani cu jocuri de apa, sau mai rau disparitia unor zone plantate si inlocuirea cu parcaje sau constructii, amputarea drastica a coroanelor arborilor stradali. Dar sunt si perioade cand peisajul viu se face remarcat, trezind interesul si celor mai indiferenti. Cu bucurie sesizam ca a venit primavara si verdele frunzelor tinere si culorile florilor alunga cenusiul trist si dominant al spatiilor construite. Vara, din nou reintra in atentie haina verde a orasului: cautam cu asiduitate umbra arborilor si planuim evadari in parcuri si zone de agrement Dar oare cati concetateni de-ai nostri iubesc cu adevarat natura si sunt constienti ca spatiile verzi aduc foarte multe beneficii locuitorilor din zona lor? Fie ca sunt publice, fie private, spatiile verzi fac parte din cadrul nostru de viata, sunt un atribut al gradului de civilizatie. Masura in care sunt bine proiectate, de la scara teritoriala si urbana pana la cea locala, punctuala, dar si priceperea cu care sunt infiintate, ingrijite, restaurate sau transformate fac ca diferitele categorii de peisaje sa-si exercite bine functiile ecologice, recreative, estetice, spre folosul nostru.</p> <p>Capitolul 1: Notiuni teoretice3</p> <p>1.1 Spatii verzi intraurbane</p> <p>Spatiile verzi din cadrul perimetrului construibil al oraselor constituie o categorie functionala , al carei specific este determinat, in primul rand, de cadrul construit cuprinzand dotari si amenajari corespunzatoare unor activitati cultural-educative, sportive sau recreative. Esenta amenajarii unui teritoriu, inclusiv a celui destinat spatiilor verzi consta in alegerea celui mai convenabil stil, care sa sugereze utilizarile cele mai adecvate si folosirea intregului sau potential. Ameliorand factorii de mediu si armonizand peisajele artificiale cu cele naturale, spatiile verzi exercita o puternica influenta binefacatoare asupra starii de sanatate a oamenilor. Spatiile verzi reprezinta ambianta in care tiparele de viata umana se coreleaza cu elementele naturale sau artificiale ale acestora1 ceea ce stimuleaza sentimentul trairii sociale, intelectuale, afective si emotive. Prin functiile pe care le indeplinesc si influentele profunde asupra unor componente ale spatiului urban, spatiile verzi urbane au o importanta deosebita in dezvoltarea si mentinerea echilibrului fizic si psihic al omului. Alaturi de ansamblurile de locuit, zonele comerciale si sociale sau cele de transport- spatiile verzi constituie un echipament social indispensabil.</p> <p>1.2 Clasificarea spatiilor verzi intraurbane</p> <p>Dupa criteriul folosintei, spatiile verzi se impart in:1. Spatii verzi de folosinta generala- publice si cu acces nelimitat:</p> <p>- scuaruri - parcuri, - grdini (orasenesti, de cartier, gradina complexului de locuit) -fii plantate publice;1</p> <p>Simonds, O., 1967</p> <p>4</p> <p>-amenajri sportive publice (Stadionul Naional, Palatul Sportului i Culturii, Stadionul Tineretului, Stadionul Parcul Copilului, Baza sportiv Floreasca) 2. Spatii verzi de folosinta speciala- cu acces limitat- apartin unitatilor industriale, de invatamant, culturale, sanitare si curative, locuintelor individuale. Dupa profilul predominant, spatiile verzi urbane se impart in:1.</p> <p>Spatii verzi cu profil specializat:</p> <p>- Grdini Botanice i Zoologice; - Muzeul Satului. 2. Spatii verzi cu profil de protectie: - Spaii verzi pentru protecia cursurilor de ap ( Lacurile Colentinei, Lacul Morii etc.). - Pduri i fii plantate de protecie sanitar ( n jurul gropii de gunoi Glina) - Pduri i plantaii forestiere (destinate cu prioritate ameliorrii climatului Capitalei, acestea se compun din inelul verde de 400 metri lime, concentric cu linia de centur n exteriorul sau interiorul acesteia i din masive plantate situate pe direcia vnturilor dinspre nord-est i sud-vest).3. Spatii verzi cu profil de recreere cotidiana: scuaruri, gradini, parcuri.</p> <p>1.3 Sistemul de spatii verzi</p> <p>5</p> <p>Sistemul de spatii verzi reprezinta totalitatea formatiunilor de spatii verzi urbane si periurbane, cu relatii de interdependenta, tinzand sa constituie un ansamblu complex si unitar. Pentru a alcatui un sistem, este necesar ca spatiile libere plantate sa faca parte sin componenta tuturor zonelor functionale ale orasului, iar cele mai importante dintre ele parcurile, gradinile, scuarurile- sa fie repartizate echilibrat si sa se lege atat intre ele, cat si cu masivele plantate din teritoriul periurban.2</p> <p>1.4 Sistemele de spatii verzi urbane</p> <p>Sistemele de spatii verzi urbane se pot constitui in modalitati diferite, in functie de conditiile topografice si climatice, strutura urbanistica si trama stradala. mai frecvent se intalnesc 4 categorii de siste verzi; in pete, in fasii, in pana si mixt. Sistemul in pete rezulta din raspandirea izolata si neregulata a unitatilor de spatii verzi in teritoriul urban in functie de disponibilitatile de teren. Elementul de legatura il constituie plantatiile stradale. Acest sistem este frecvent intalnit in orase, mai ales in cele cu retea stradala neregulata si cu relief variat. Este adoptat si in orasele mici, unde alcatuirea este mai simpla: o gradina sau un parc, cateva scuaruri si bulevarde plantate. Sistemul in fasii reuneste toate spatiile libere plantate intr-o retea continua, care poate avea dispozitie radiala, concentrica, radial-concentrica, longitudinala, transversala sau longitudinaltransversala in functie de structura stradala a orasului. Acest sistem, bazat pe continuitatea spatiilor verzi, are o buna eficienta in exercitarea functiilor de ameliorare a microclimatului si de diminuare a poluarii atmosferei, dar este mai putin favorabil pentru indeplinirea complexa a functiei recreative, aspect care necesita suprafete mari si mai compacte. Sistemul pana are o raspandire mai redusa si se caracterizeaza prin reunirea spatiilor verzi (parcuri, gradini) in forma de pana, de la exterior spre interior, fenomen dictat uneori de prezenta unor ape si lacuri, zone cu exces de umiditate, etc.2</p> <p>Muja, Sever, Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si localitatilor, Editura Ceres, Bucuresti, 1984</p> <p>6</p> <p>Sistemul mixt rezulta din combinarea celorlalte sisteme, este cel mai frecvent intalnit, adaptandu-se mai bine restructurarii localitatilor si asigurand o mai buna functionalitate de ansamblu.</p> <p>1.5 Dimensionarea spatiilor verzi urbane</p> <p>Suprafata totala si pe categorii a spatiilor libere plantate depinde de marimea localitatii (suprafata si numar de locuitori), de dezvoltarea urbana si industriala, de tipurile de cladiri predominante, de conditiile climatice. In ansamblul sistemului verde urban spatiile publice au un rol foarte important, atat de recreare cat si de protectie si de aceea dimensionarea lor ar trebui sa respecte anumite norme, defalcate din indicele global (tabelul 1).</p> <p>Tabelul 1 Norme orientative pentru unele spatii verzi publice din interiorul oraselor Marimea orasului (nr. locuitori) Sub 20000 20000-50000 50000-100000 Peste 100000 Categoriile de spatii verzi Parcuri, gradini, scuaruri %din suprafata orasului 9 10 10 12 11 14 12 - 15 mp/locuitor 6 -10 7 11 8 12 8 - 16 Fasii plantate (mp / locuitor) 2 3 3 5</p> <p>7</p> <p>Capitolul 2: Principalele tipuri de spatii verzi urbane</p> <p>2.1 Scuarurile</p> <p>Scuarurile- generalitati Spaiile publice atractive, mbogite de plantaiile ornamentale, contribuie mult la imaginea unui ora i la apropierea oamenilor de acesta. Dar n acest caz sunt importante nu numai parcurile i grdinile publice prezente ntr-un ora, spaii frecventate mai degrab la sfritul sptmnii, ci i scuarurile, spaiile publice mai mici ca suprafa dar frecventate zilnic i la orice or din zi. Oraul este vzut i comunic vizual pe msur ce observatorul se mic ori ca pieton, ori cu diverse mijloace de transport. Spre deosebire de parcuri sau grdini, scuarurile nu se izoleaz de zonele nvecinate ci comunic mult mai mult vizual. Experiena vizual depinde de viteza cu care observatorul se mic. Cu ct acesta are o vitez mai mic, cu att sunt percepute mai multe detalii (de exemplu din autobuz spaiile publice nu sunt percepute la fel ca din automobil sau ca pieton). Spaiul verde public, scuarul, se dezvluie privitorului secvenial ca o succesiune de imagini memorabile de-a lungul traseului pe care-l face chiar daca acesta circul cu o vitez constant. Aceast perspectiv este din punctul de vedere al pietonului aflat n micare pentru care scena se transform constant genernd senzaii diferite. De aceea n proiectarea unui scuar trebuie avut n vedere perceptia acestuia din diferite puncte de vedere, diferite situaii i perspective. n amenajarea scuarurilor ar trebui s se aplice ideea unui loc prietenos, cunoscut, n care oamenii se simt bine n comparaie cu ideea general aplicat oraului (ostil, jungl de asfalt) rezultnd mici oaze de relaxare n care omul i poate trage sufletul nainte s se arunce din nou n vltoarea vieii. Scuarurile au aprut prima dat n Anglia secolului XVIII datorit nevoii tot mai mari de zone de recreere. Nevoia a rezultat din cauza extinderii oraelor i necesitatea mbuntirii8</p> <p>aspectului acestora puternic industrializate. Avnd un caracter privat i adresndu-se exclusiv locuitorilor din zon, scuarurile erau mprejmuite i se intra cu cheie. Erau deci un fel de grdini private de dimensiuni mai mari. Cu toate acestea termenul de scuar provine din francez (square), nsemnnd grdin public, parc dar se regsete i n limba englez (ptrat), ca form geometric, referindu-se probabil la forma cea mai frecvent atribuit acestor spaii. Unele din cele mai importante elemente din cadrul designului unui ora sunt scuarurile i pieele publice. Acestea creeaz spaiul ambiental al unei cldiri importante. De aceea arhitectura unei cldiri i a unor grupuri de cldiri este de multe ori n comunicare cu amenajarea spaiilor din jur a scuarurilor i a pieelor. Scuarurile sunt automat deci spaii ncadrate de cladiri i ajut la mbuntirea imaginilor acestora ntr-o comunicare direct. Dar pe lng toate aceste atribuii scuarurile sunt factori sociali importani n care oamenii interacioneaz pe plan social, comunic, se cunosc, se relaxeaz ncercnd s scape de stresul cotidian. Scuarurile suntdefinite ca fiind uniti de spaiu verde cu o suprafa relativ mic (0,3-3,0 ha) destinate odihnei de scurt durat sau realizrii unui efect decorativ deosebit. Ele deservesc populaia din jur pe o raz de circa 400 m presupunnd faptul c oamenii merg pe jos i parcurg aceast distan n aproximativ patru minute. Dar aceste spaii publice nu sunt vizitate doar de locuitorii din zon i nu se adreseaz exclusiv acestora, ele contribuind la imaginea ntregului ora i sunt percepute n diferite moduri, de un numr mare de locuitori, care nu sunt mereu aceiai.</p> <p>Clasificarea scuarurilor Activitatea ntr-un scuar este foarte important pentru vitalitatea sa i, pentru ca acesta s nu fie un spaiu inert, n care nu se ntmpl nimic, trebuie s fie atractiv din punct de vedere vizual. Sunt frecvente (mai ales n Bucureti), cazuri de spaii publice inactive, cu vegetaia n stare proast i pline de gunoi.9</p> <p>Acestea sunt exemple de scuaruri a caror funcie ori nu a fost bine planificat ori pur i simplu nu a existat nici o planificare i nici un interes n amenajarea acestora, fiind lsate n voia sorii. n cealalt extrem sunt spaiile publice intens circulate, cu vegetaia distrus sau, mai ru, abuzate de locuitorii care i-au construit parcri, garaje sau buticuri, cazuri n care, imaginea oraului are de asemenea de suferit din cauza nepsrii. Preri despre cum ar trebui folosite aceste spati publice au existat nc din vechime i, cu toate c termenul de scuar a aparut mai trziu, putem gsi idei despre funciile spaiilor publice nc din Roma antic: Vitruvius, scriind despre amenajarea forumurilor spune c acestea ar trebui s fie proporionale cu numrul locuitorilor, astfel nct spaiul s nu fie prea strmt, dar nici pustiu din cauza lipsei populaiei. n perioada Renaterii, teoreticienii precizau c ar trebui s fie mai multe piei situate n diferite pri ale oraului, unele pentru vnzarea bunurilor pe timp de pace, altele pentru activiti specifice tineretului i altele pentru depozitarea proviziilor pe timp de rzboi.(Leon Battista Alberti). Mai trziu apar i scuarurile ca spaii verzi, mici petice de natur care nfrumuseeaz oraul i delecteaz privirea. Dup funcie i locul de amplasare, scuarurile se clasifica in: </p> <p>scuarul unei instituii publice scuarurile din locurile de ntlnire principale (de obicei centrul) scuarurile din spaiile pentru divertisment din jurul teatrelor,</p> <p>cinematografelor, restaurantelor scuarurile din piee, trguri, din faa marilor magazine scuarurile din cartiere i zonele rezideniale, frecventate n principal de scuarurile asociate cu intersecii, nconjurate de strzi.</p> <p>locuitorii zonei (au caracter semi-public) </p> <p>Importana scuarurilor difer n funcie de aceast clasificare unele fiind centre ale vieii sociale iar altele servind unui numr restrns de cetaeni i de activiti. Unele scuaruri sunt folosite de copii pentru joac, n mare parte cele situate n cartierele de locuit, n zonele rezideniale. Aici se pot gsi copii precolari dar i mai mari, oameni care i plimb cinele etc. Altele servesc ca loc de recreere pentru o foarte scurt perioad pentru10</p> <p>persoanele care ateapt (pentru ntlniri, ateptarea unui mijloc de transport, asteptarea nceperii spectacolului la teatre, cinematografe..). Scuarurile din intersecii sau aflate n faa unui edificiu important nu sunt accesibile publicului avnd un caracter prioritar decorativ. Asemenea spaii sunt...</p>