AVIZ GA PUZ

  • Published on
    09-Aug-2015

  • View
    105

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>MEMORIU DE PREZENTARE1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei - Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic Zonal ,,Zona de agrement Lacul Blasova - Braila - Amplasament : Judetul Braila, comuna Frecatei - Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL - Beneficiar: Consiliul Judetean Braila - Proiectant general: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM Ion MincuBucuresti - Centrul de cercetare, proiectare, expertiza si consulting Presedinte: prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu - Proiectant de specialitate: S.C. WATER PIN S.R.L. com. Dumbraveni, jud. Vrancea 1.2. Obiectul P.U.Z. Planul urbanistic zonal Statiunea Movila Miresii are ca scop reglementarea urbanistica a teritoriului in suprafata de 692,00 ha in vederea inserarii unei zone de agrement sat de vacanta, prin valorificarea potentialului natural al Lacului Blasova, stimuland astfel dezvoltarea socio- economica a localitatii si promovand calitatile remarcabile ale peisajului natural, antropic si cultural aferente zonei.</p> <p>1 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA</p> <p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>1.3. Surse documentare - PATJ BRAILA - in curs de elaborare - URBAN PROIECT si Studiile de fundamentare aferente - PATZ - GALATI - BRAILA - TULCEA - in curs de elaborare - URBAN PROIECT - S.F. - CONSTRUCTIA PODULUI SUSPENDAT IN ZONA BRAILA intocmit de S.C. IPTANA S.A. - STUDIU - S.C. IPTANA S.A. Hazarduri naturale. - Harta Ariilor Natura 2000 - PUG - urile localitatilor din judet - PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI - studiu pregatitor PUZ - HALCROW - planuri cu amplasamente alternative pentru pod peste Dunare BRAILATULCEA - Consiliul Judetean Braila Legislatie - cu caracter general pentru domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.27/2008 - Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) - sectiunea I- Retele de transport; - Legea nr. 171/1997 modificata prin Legea nr. 20/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) - sectiunea a II-a-Apa; - Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Ameriajare a Teritoriului National (P.A.T.N.)-sectiunea a III-a - zone protejate; - Legea nr. 351/2001 actualizata privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.)- sectiunea a IV-a -Reteaua de localitati; - Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) -sectiunea a V-a - zone de risc natural ;</p> <p>2 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA</p> <p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>- Ordonanta de urgenta nr.142/28.10.2008 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) -sectiunea a VIII-a zone cu resurse turistice ; - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta nr.214/ 04.12.2008; - HGR nr.525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, modificata. - specifica domeniului turismului Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare Legea statiunilor privind desfasurarea activitatilor de turism in statiuni turistice si zone turistice - webapp.senat.ro/pdf/09L329FG.pdf L329/2009 Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului Legea nr. 112 din 04/05/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 MASTERPLANUL si planul de actiune pentru turism balnear in Romania (Detente Consultants, 2009) Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice3 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA</p> <p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului</p> <p>4 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA</p> <p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evolutia zonei Teritoriul in suprafata de 692,0 ha care face obiectul prezentei lucrari este situat in extravilanul comunei Frecatei aflata in Insula Mare a Brailei si cuprinde suprafata Lacului Blasova dar si zona adiacenta acesteia. Insula Mare a Brailei situata in partea de sud-est a tarii in cursul inferior al Dunarii, este cuprinsa de la Giurgeni-Vadu Oii la Braila, intre bratele Dunarii: Dunarea Noua, pe latura vestica si Dunarea Veche (bratul Macin), pe latura estica. Cele doua brate ale Dunarii ce se formeaza de la Giurgieni-Vadu Oii si se unesc la Braila, cuprind intre ele o unitate de relief insulara cu o suprafata de circa 76.687ha, formata prin depuneri succesive de depuneri aluviale. Pana in momentul indiguirii in cea mai mare parte frecvent inundabila, aceasta unitate prezenta forme de relief de lunca, larg reprezentate prin: lacuri, balti, ghioluri, privale, japse si grinduri. Formele negative de relief, erau in permenenta sau in cea mai mare parte a anului acoperite cu apa. Dupa indiguire, insula a fost cuprinsa intr-o retea de canale grupate pe sisteme de desecare, care colecteaza apele in exces si le deverseaza prin statiile de pompare in Dunare. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din tara, dar peisajul natural a fost inlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat in profunzime. In bratul vestic al Dunarii, apele se despletesc in mai multe cursuri secundare, ce inchid, in interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mica a Brailei. Insula Mica a Brailei ocupa o suprafata mult mai restransa decat Insula Mare, desfasurandu-se intre cursul principal si bratele Dunarii, de la bifurcatia Giurgeni-Vadu Oii si pana la sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea. Insula Mica pastreaza peisajul natural, care este foarte asemanator cu Delta Dunarii si este protejat, arealul fiind declarat parc natural. Aceasta alaturi de Parcul Natural al Muntii Macinului unul dintre cele mai importante obiective turistice invecinate. Insula nu are acces direct rutier, acesta facandu-se cu bacul prin 4 puncte (depinde de vreme) cel mai nordic punct e langa Braila iar cel mai sudic undeva aproape de Harsova in zona satului Garliciu . Insula are aproximativ 70 km de la nord la sud. Accessibilitatea inspre si in insula este foarte dificila fiind asigurata de drumul judetean Dj 212A care este intr-o stare foarte proasta si drumurile de pamant de exploatare sau comunale care in conditii de vreme nefavorabila pot deveni impracticabile. Exista doua comune in insula, Marasu si Frecatei, fiecare avand cate 4-6 sate.In fiecare sat resedinta de comuna exista scoala si gradinita.5 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA</p> <p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>Asistenta medicala e asigurata prin dispensare (cate unul in fiecare comuna, dar satele nu au dispensar) iar la dispensare exista cate un medic de familie. Cel mai apropiat spital se afla in Harsova (e aproape de insula, aprox. 15 km, dar apartine de Constanta, iar insula de Braila, deci nu prea se poate merge acolo pentru tratament, in afara faptului ca e un spital destul de mic) iar spitalul folosit cel mai des de cei din insula: Braila (aprox. 50 - 60 km pe drum destul de rau). In prezent una din prioritatile strategiilor de dezvoltare locala este asigurarea unui nivel mai bun de trai locuitorilor comunitatii din insula. Lucrarea de fata se elaboreaza potrivit legislatiei in vigoare, preluand elementele de reglementare din documentatiile aflate in valabilitate si coreland-se cu propunerile continute in Planul Urbanistic General al localitatii. Principala idee continuta in toate documentele referitoare la modul de dezvoltare a turismului balnear si de agrement in tara si in strainatate, se centreaza pe necesitatea re-gasirii identitatii locale ca instrument de regenerare urbana a localitatii care primeste resortul turistic respectiv. Cu alte cuvinte, nu putem gandi viitoarea amenajare a zonei de agrement Blasova ca un element izolat, distinct de localitate, ci ca parte integranta a ei: felul in care se va practica turismul aici, viabilitatea, durabilitatea, eficienta si specificitatea modurilor de turism urmand a se repercuta imediat in profilul si viata localitatii, situat in partea de N-E a insulei la o distanta de aproximativ 25 km de trecerea cu bacul prin nordul insulei. 2.2. Incadrare in teritoriu Amplasamentul studiat se afla in extremitatea de sud-est a Insulei Mari a Brailei, pe teritoriul administrativ al comunei Frecatei, la circa 25 km de municipiul Braila, resedinta de judet. Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii, situat la o distanta de proximitate fata fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a avea insa legaturi directe. Desi se afla pe granita de nord-est a judetului Braila, singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al insulei mari (la 25 km nord-vest). Autoritatile judetene au in vedere o posibila relationare a Insulei Mari a Brailei prin legaturi rutiere si feroviare atat cu zonele judetelor invecinate cat si cu centura Brailei. Varianta de pod peste Dunare la Braila ajunsa in studiu de fezabilitate se situeaza in zona de nord est a orasului in prelungirea centurii si se racordeaza cu drumul european E87. In aceasta varianta este propus si un racord rutier spre Insula Mare care traverseaza in nord bratul Macin si se racordeaza cu DJ212 A care strabate longitudinal teritoriului insulei. Din acesta exista un drum care poate face legatura cu zona lacului Blasova.6 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA</p> <p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>2.3. Incadrare in localitate Insula Mare a Brailei este strabatuta de la nord la sud, pe cca 4/5 din teritoriul sau de Dj 212 A, formand doua UTR-uri: Macin (la vast) si Frecatei (la est), in acesta din urma fiind inclus in prezent si Lacul Blasova. Zona Lacului Blasova are urmatoarele vecinatati imediate: La nord : teritoriul UAT Frecatei La sud si est: Bratul Macin si judetul Tulcea La vest: UAT Marasu Terenul studiat se afla in extravilanul teritoriului administrativ Frecatei si este amplasat adiacent Bratului Macin - la cca 40 km de satul resedinta Frecatei si la cca 25 km de orasul Braila. 2.4. Elemente ale cadrului natural (informatii preluate din Strategia de valorificare a potentialului turistic al zonei Lacul Blasova si Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila, realizat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Turism I.N.C.D.T.) Principalele elemente ale cadrului natural care se constituie intr-un patrimoniu local sunt: Lacul Blasova, Bratul Macin, vegetatia si fauna aferente, elementele micro-climatice, geologice, geo-morfologice, tectonice si hidrologice specifice. a). Lacul Lacul Blasova, este un meandru parasit al Bratului Dunarea Veche (sau Bratul Macin). Este sit natural de protectie speciala avifaunistica, inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000, conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1284/2007, cu indicativul ROSPA 0040 Dunarea Veche-Bratul Macin. Caracteristici geomorfologice lacul este un meandru in forma de potcoava, avand o suprafata a oglinzii de apa de circa 327 ha, variabila in functie de cantitatea de precipitatii, latimea cuprinsa intre 160- 350 m, lungimea de cca 3,7 km m (conform masuratorilor facute pe suportul topografic furnizat de S.C. Blom Info S.A. la data de 14 mai 2010, aflat in curs de avizare la D.J.C.P.I.-Braila). Adancimea maxima a apei este de aproximativ 5 m.7 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA</p> <p>_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________</p> <p>b)Flora si Fauna</p> <p>In luncile aflate de-a lungul bratelor Dunarii vegetatia este bogata si variata, fiind in general forestiera sau de stufarisuri si de obicei hidrofila. Vegetatia ierboasa a luncilor este formata din plante hidrofite (plutitoare si submerse) si macrofite stuf, papura, rogoz, stanjenel, nufar s.a., a caror asociatie dau pitorescul zonei umede. In arealul zonei studiate intalnim in special stufaris, a caror asociatie formeaza peisaje deosebit de atractive. In schimb zona este puternic defrisata, in prezent existind foarte putine elemente de vegetatie de talie inalta (prin PATJ s-a propus impadurirea puternica a arealului). Padurea aflata in imediata vecinatate, de-a lungul bratului Dunarea Veche, desi in suprafata redusa, imbogateste aspectul peisagistic al zonei, sporindu-i valoarea turistica, si au in componenta specii de esenta moale salcam, rachita, plop (plopul al...</p>