BARIERE DE COMUNICARE

  • Published on
    26-Jun-2015

  • View
    20.763

  • Download
    0

Transcript

BARIERE N CALEA UNEI BUNE COMUNICRIComunicarea nu are loc ntr-un mediu steril, omogen i protejat, ci, dimpotriv, ntr-un mediu ncrcat de influene dintre cele mai diverse: de la influenele naturale la cele sociale i culturale, de la cele individuale la cele de grup i de mas, de la cele tehnice i organizatorice la cele logice i lingvistice, de la cele obiective la cele subiective etc. Aceste influene merg de la simpla ntrziere sau cosmetizare a informaiei, pn la completa denaturare sau chiar pierderea definitiv a acesteia. Pentru omul contemporan, asupra cruia presiunea informaional este din ce n ce mai puternic, cunoaterea i contracararea factorilor, care genereaz influenarea negativ a comunicrii, reprezint o cerin major. Considerat printre cele mai importante aptitudini, aptitudinea de comunicare cuprinde i o componenta care ine de capacitatea de a proteja comunicarea de influenele negative. Unii autori din domeniul tiinelor comunicrii grupeaz factorii care influeneaz negativ comunicarea sub denumirea de bariere de comunicare (Samuel C. Certo, Niki Stanton), alii sub denumirea de zgomot (Shanon-Weaver, Denis McQuail). ntruct majoritatea autorilor au adoptat termenul de bariere de comunicare, voi utiliza i eu aceasta accepiune. Modele de analiz a barierelor de comunicare. Potrivit lui Samuel C. Certo, barierele de comunicare sunt factori care micoreaz probabilitatea unei comunicri de succes. Autorul distinge dou categorii de bariere de comunicare: macrobariere si microbariere. Macrobarierele de comunicare sunt legate, n principal, de mediul de comunicare i de lumea mai larg n care are loc comunicarea. Autorul enumer urmtoarele macrobariere de comunicare: nevoia sporit de informaii, nevoia de informaii din ce n ce mai complexe, contextul utilizrii i altor limbi n comunicare, n afara celei oficiale, nevoia constant de a nva concepte noi. Microbarierele de comunicare sunt legate, n principal, de elemente cum ar fi comunicarea mesajului, sursa si destinaia. n rndul acestora autorul identific: punctul de vedere al sursei privind destinaia, interferena mesajelor, punctul de vedere al destinatarului privind sursa, percepia, cuvintele cu mai multe semnificatii. Mai putin riguroas este prezentarea barierelor de comunicare de ctre Niki Stanton. Acesta enumer o serie de bariere, toate nscriindu-se, dup modelul lui Certo, n categoria microbarierelor, de unde se desprinde concluzia c este preocupat n mod deosebit de intimitatea1procesului de comunicare i mai puin de contextul acesteia. Barierele de comunicare enumerate de Niki Stanton sunt urmtoarele: diferene de percepie, concluzii grbite, stereotipii, lipsa de cunoatere, lipsa de interes, dificulti de exprimare, emoii, personalitatea. Acelai tip de orientare, preponderent spre mecanismul intern al comunicrii, gsim i la Ionel Dumbrav, care enumer urmtoarele bariere de comunicare: tendina de a auzi numai ceea ce ne-am obinuit s auzim, ignorarea informaiilor n dezacord cu ceea ce cunoatem, evaluarea prin criterii subiective a sursei obiective, perceperea diferit a mesajelor funcie de situaia concret i de presiunea mediului asupra sa, nelegerea de ctre diferite persoane n sensuri diferite a acelorai cuvinte, folosirea neadecvat a elementelor procesului de comunicare, incapacitatea de stpnire a emoiilor, discernerea insuficient a mesajelor relevante de cele cu semnificaie irelevant sau nul. n lucrarea ABC-ul comunicrii manageriale, Monica Voicu si Costache Rusu apreciaz c barierele n procesul de comunicare reprezint orice lucru care reduce fidelitatea sau eficiena transferului de mesaj i prezint un tabel al barierelor de comunicare. Astfel: 1. Barierele de limbaj au drept cauze: aceleai cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, cel ce vorbete i cel ce ascult se pot deosebi ca pregtire i experien, starea emoional a receptorului poate deforma ce el aude, ideile preconcepute i rutina influeneaz receptivitatea, dificulti de exprimare, utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze. 2. Barierele de mediu au drept cauze: un climat de munc necorespunztor, folosirea de supori informaionali necorespunztori, diferenele ntre pregtirea emitorului i receptorului. 3. Barierele datorate poziiei emitorului sau receptorului au drept cauze: imaginea pe care o are emitorul i receptorul despre sine i despre receptor, caracterizarea diferit a situaiei n care are loc comunicarea de ctre emitor i receptor, sentimentele i inteniile cu care interlocutorii particip la comunicare. 4. Barierele de concepie au drept cauze: existena presupunerilor, exprimarea cu stngcie a mesajului de ctre emitor, lipsa de atenie n receptarea mesajului, concluzii grbite asupra coninutului mesajului, lipsa de interes a receptorului fa de mesaj, rutina n procesul de comunicare. Interesante pentru studiul barierelor de comunicare sunt i observaiile fcute asupra contextului comunicrii de ctre Vasile Marin n lucrarea Comunicarea n administraia public sub titlul Determinri n construcia comunicrii. Analiznd statutul celui care iniiaz2i conduce procesul de comunicare, autorul prezint dou tipuri de bariere de comunicare: capcane n comunicare i erori logice de comunicare. Potrivit autorului, principalele capcane n comunicare sunt: capcana sprijinului vizual, capcana religioas, capcana etnic i rasial, capcana sexologic. Ct privete erorile logice, prezint urmtoarele erori tipice: analogia greit, dilema vinoviei, generalizarea pripit, ntrebarea aluziv, opinia neautorizat, compromisul slab, eroarea post-factum, eroarea tiprit, realitatea trunchiat. Scopul emitentului este de a convinge interlocutorul (receptorul), astfel nct erorile de mai sus pot fi fcute cu intenie sau fr intenie. Dac ele sunt fcute cu intenie, atunci ele nu sunt, practic, bariere de comunicare, dac i-au atins scopul. Dac, ns, nu sunt fcute cu intenie, atunci semnificaia mesajului difer de cea intenionat de emitent i ele devin bariere de comunicare. Caracterizarea principalelor bariere de comunicare. Msuri de contracarare a acestora. Barierele de comunicare nu acioneaz izolat, unele de altele. n procesul comunicrii barierele de comunicare se succed, se ntreptrund, se influeneaz reciproc, de regul se nsumeaz, iar n anumite combinaii pot duce la distorsionarea grav a informaiei ori la prejudicierea sau chiar blocarea comunicrii. Termenul zgomot, utilizat de unii autori pentru a denumi ansamblul barierelor de comunicare, este expresia acestui efect combinat, care este perceput ca un factor general de diminuare a capacitii de comunicare. Analiznd, ns, barierele de comunicare pe tipuri i componente, putem descoperi soluiile optime de diminuare a efectelor lor duntoare, pentru a asigura un mediu comunicaional stabil si optim. Macrobarierele de comunicare. Asa cum afirma Samuel C. Certo, macrobarierele de comunicare sunt factori care mpiedica succesul comunicarii ntr-un proces general de comunicare. Cu o caracterizare mai larga, macrobarierele de comunicare sunt acei factori care acioneaz asupra ansamblului procesului de comunicare, oarecum din afara lui. Specificul acestor factori este acela c ei nu intervin direct n structura comunicrii, fiind de alt natur dect materialul comunicrii, care este informaia propriu-zis. Tocmai de aceea aceste bariere pot fi denumite i bariere contextuale. O prima categorie de macrobariere este cea a macrobarierelor tehnico-economice. Caracteristica acestora este aceea c ele acioneaz din interiorul mediului n care are loc comunicarea. Astfel, nevoia sporit de informaii, deci creterea volumului acestora, ca urmare a creterii nivelului i complexitii vieii social-culturale, vine, la un moment dat, n contradicie3cu capacitatea de operare a reelelor de informaii, dar i cu capacitatea de absorbie a acestora de ctre actorii comunicrii: sursa i receptorul. Solutia contracarrii acestei bariere este selectarea informatiilor n funcie de importana lor, precum i distribuirea lor numai spre receptorii absolut interesai de ele. Totodat, se impune alegerea redundanei optime a informaiei, chiar dac folosirea mai multor semne dect ar fi necesar pentru receptare ar prea o i mai mare ncrcare a canalelor de comunicare. n ce privete complexitatea tot mai mare a informaiilor, ea ine tot de contextul socialcultural. Informatizarea si matematizarea proceselor economico-sociale, ncorporarea tot mai accentuat a noilor descoperiri tiinifice n viaa social implic inevitabil o cretere a complexitii materialului necesar a fi comunicat, fapt care, de asemenea, poate determina reducerea capacitii de preluare a acestei complexiti de ctre sistemele de comunicare. Soluiile contracarrii acestei macrobariere pot fi gsite pe dou direcii convergente: pe de o parte, simplificarea la maxim a procesului de comunicare i selectarea receptorilor n funcie de capacitatea de nelegere, iar pe de alt parte, apropierea receptorilor de complexitate, printr-o permanenta pregatire tiinific. Un caz aparte este cel al nivelului de dezvoltare economica. El se constituie ca macrobarier de comunicare n mod deosebit n comunicarea extern, ntre diferite organizaii, dar i n cea internaional. Nivelele de dezvoltare economic diferite ale unor organizaii, state sau regiuni sunt factori care frneaz dezvoltarea, ntre acestea, a unei comunicri eficiente. Fiecare dintre prile participante la proces are un alt sistem de canale de comunicare, un alt model al categoriilor i codurilor, chiar un alt obiect al comunicrii. Dincolo de diferenele lingvistice, care pot fi atenuate printr-o buna organizare a transferului de semnificaii, rmn diferenele tehnologice, operaionale, conceptuale care fac, uneori, aproape imposibil angrenarea eficient a sistemelor informaionale. Dificultile prin care trec, n prezent, rile care ader la structurile europene i euroatlantice se datoreaz, n bun msur, i barierelor de comunicare determinate de nivelele diferite de dezvoltare economic. Acest domeniu este cel mai greu de abordat n termenii soluiilor de contracarare. Apropierea nivelurilor de dezvoltare economic este un deziderat de foarte lung durat, fr realizri spectaculoase pe termen scurt. Cu toate acestea, pe plan internaional se iau anumite msuri, n special pe linia apropierii modelelor i sistemelor de comunicare. n acest scop, tarile dezvoltate, ca i organizaiile internaionale, investesc sume considerabile, att n modernizarea infrastructurilor de4comunicare, ct i n introducerea, n sistemele educaionale din rile rmase n urm, a noilor concepte i modele de comunicare. A doua categorie de macrobariere este cea denumit generic, macrobarierele culturale. Contextul cultural are o semnificaie major pentru determinarea eficienei comunicrii. JeanClaude Abric observa faptul c n sens strict, microcultura unei organizaii, a unei instituii, a unui grup social dat determin moduri de comunicare i un sistem de interaciuni care poate fi n totalitate specific, altfel spus care poate fi neles i aplicat exclusiv n acest context limitat. n sens larg, fiecare dintre noi tie din propria experien c tentativa de a comunica cu interlocutori aparinnd altei culturi - n lipsa unor mijloace potrivite de codare i decodare a informaiei transmise poate fi un demers de o dificultate extrem. Probleme majore apar i n ceea ce privete diferenele religioase. Se tie c diferitele doctrine religioase privilegiaz anumite simboluri, semnificaii, comportamente, atitudini si practici care trec dincolo de experiena religioas, n experiena practic, inclusiv n cea de comunicare. De aceea, comunicarea ntre indivizi sau grupuri umane cu apartenene religioase diferite este pus, uneori, n dificultate. Sunt de notorietate dificultile actuale ale guvernului francez privind implementarea unei norme legale care interzice folosirea simbolurilor religioase n coli i instituii publice. La toate acestea se adaug diferenieri legate de obiceiuri, tradiii, mentaliti ncorporate n sisteme diferite de moral i coduri etice diferite. O macrobarier cultural unanim recunoscut este bariera lingvistic. Comunicarea, ndeosebi n organizaiile multietnice, este puternic afectat de diferenele lingvistice dintre membrii acestor organizaii. Se tie, deja, c n tentativa unui mare numr de ceteni romni de a gsi locuri de munc n rile dezvoltate, prima barier este necunoaterea limbii oficiale a rii respective. Aceasta, ntruct prima grij a managerilor firmelor angajatoare este aceea de a putea comunica cu angajatul. La nivelul comunicarii dintre organizaii, bariera este mai uor de contracarat, prin pregtirea special a unor interprei. La nivelul intern al organizaiilor, ns, nici timpul i nici resursele organizaiei nu permit folosirea interpretului. Iat i cteva msuri generale de contracarare a macrobarierelor culturale n comunicare: Dezvoltarea unor actiuni de cunoatere reciproc a culturilor aflate n relaie de comunicare; Identificarea acelor obiceiuri, mentaliti, reguli de conduit ale partenerilor de comunicare care au semnificaie pentru comunicare;5 Respectarea credinei religioase a fiecrui partener fr nici o discriminare. Sunt contraproductive att discriminarea negativ (interdicia, blamarea, opresiunea, obligarea), ct si discriminarea pozitiv (stimularea diferenei, ncurajarea prozelitismului, acordarea de bonificaii pe criterii religioase etc.); Pregatirea minuioas a canalelor de interpretare n situaia derulrii unor acte de comunicare ntre grupuri umane sau indivizi care folosesc limbi diferite. ncercarea unor psihologi de a utiliza limba partenerului de dialog n condiiile cunoaterii aproximative a acesteia este contraproductiv i poate determina pierderi nsemnate n nelegerea reciproc. Sunt mai puin tratate n literatura de specialitate macrobarierele social-politice. Neglijarea influenei acestora asupra comunicrii ar fi, ns, o greeal, n condiiile n care apar destul de des dificulti majore de comunicare provocate de acestea. Este suficient s evideniem dificultile de comunicare ntr-un grup uman n care membrii acesteia aparin sau sunt simpatizanii unor partide politice aflate n raporturi de opoziie. Cnd aceti membri au, n respectivele partide, i funcii de conducere, prpastia comunicrii este i mai evident, cu toate recomandrile celor care susin c simpatiile politice pot fi eludate. Contracararea barierelor social-politice este aproape la fel de grea ca si cea a barierelor tehnico-economice si dependenta de ele. Ea nseamna actualizarea permanenta a legislatiei, deschidere internationala, asistenta interna si internationala pentru segmentele defavorizate ale societatii, iar n plan politic maturizarea clasei politice, schimbarea mesajului politic, din unul distructiv n unul constructiv, asimilarea regulilor jocului politic intern si international. Microbarierele de comunicare. Considerate de Samuel C. Certo factori care mpiedica succesul comunicarii ntr-un proces specific de comunicare, microbarierele de comunicare pot fi denumite si bariere de proces, ele actionnd din intimitatea procesului, pe componentele si fazele acestuia. Literatura de specialitate consacra cea mai mare importanta acestui tip de bariere de comunicare. Fiind relative la un proces care poate fi izolat i analizat pe pri, acest tip de bariere pare mai uor de conceptualizat i msurat. Analiza continutului si semnificatiei acestor bariere se face tinnd cont de componentele procesului de comunicare (sursa, canal, receptor) si relatiile dintre ele. 1. Microbariere ale sursei de comunicare. Microbarierele-capcane (Vasile Marin) se exprim ca inabiliti ale sursei de a elimina din comunicare expresii si atitudini cu impact negativ asupra perceptiei corecte a mesajului. Capcanele apar ca rezultat al unei slabe pregtiri6nemijlocite a sursei pentru actul de comunicare. Asemenea capcane pot aprea mai ales n comunicarea oral, unde impactul este imediat i de mare anvergur, afectnd nu numai relaia direct surs-receptor, ci i relatia dintre membrii grupului participant la comunicare. Astfel de capcane sunt prezente i n comunicarea scris, cu efecte mai puin accentuate, ns. Evitarea unor capcane de acest gen se face prin pregtirea temeinic a sursei de comunicare, ndeosebi n domeniul artei de a comunica. Ct privete capcana sprijinului vizual, autorul observ ca sprijinul pe imagini are efect numai daca acestea au legtur direct i imediat cu coninutul mesajului i fac parte, ndeobste, din cultura receptorului. Abundena de imagine poate fi mai duntoare ca absena acesteia. n condiiile dezvoltrii explozive a mijloacelor moderne de comunicare si imagine, unii folosesc cu orice pre asemenea mijloace, nu neaprat pentru creterea eficienei comunicrii, ci pentru a fi n pas cu moda. Vasile Marin vorbeste si de natura acestui tip de capcana n intimitatea procesului de comunicare. Autorul vorbeste de unitatea dintre imagine si continutul comunicarii, precum si de justa masura a actului de ilustrare a cuvntului cu imagine: Exagerarea n ilustrarea vizuala conduce la diluarea coninutului util al comunicarii. O alta categorie de bariere ale sursei sunt cele psihologice care au drept caracteristici: dificultile de exprimare, emoiile sau personalitatea - la Niki Stanton, incapacitatea de stapnire a emoiilor - la Ionel Dumbrav, dificultile de exprimare, imaginea de sine, sentimentele - la Monica Voicu. Caracterul manipulativ, amorul propriu exagerat, spiritul posesiv, dictatorial sunt aspecte ale personalitii pomenite deja, care tin de mentalitate. De importanta deosebita, din perspectiva psihologica, este imaginea de sine. Jean- Claude Abric prezinta doua componente ale imaginii de sine: eul intim si eul public. Eul intim este exprimat ca imagine pe care individul sio face despre sine, despre fortele si slabiciunile sale, despre adevrata sa competen, despre caracteristicile personale, iar cel public este imaginea despre sine pe care o oferim celorlali i care poate fi radical diferit de imaginea intim. Autorul consider c n orice situaie de interaciune, individul se va comporta n funcie de ceea ce crede c este i de ceea ce vrea s par. 10 PROPOZIII CARE UCID COMUNICAREA 1. Este imposibil! 2. Credei c nu am ce face? SFATURI PENTRU O BUN COMUNICARE 1. Nu vorbii n timp ce altul vorbete. 2. Destindei interlocutorul.73. Aceasta nu v privete! 4. Nu aceasta este problema! 5. De ct timp suntei la noi? 6. Aceasta este problema dumneavoastr! 7. N-am timp, venii mai trziu! 8. Descurcai-v! 9. Aceasta n-am hotrt-o eu! 10. Aa e peste tot!3. Ascultai i artai c suntei dispus la ascultare 4. ndepartati toate perturbarile. 5. Nu-l judecai, punei-v n locul interlocutorului. 6. Rbdare! Nu v grbii! 7. Stpnii-v! 8. Nu va lasati coplesit de critici sau de agresiuni. 9. Punei problemele n mod constructiv. 10. Nu ntrerupei brutal.O problema special, din punct de vedere psihologic, este aceea a dificultatilor de exprimare. Nu toate dificultatile de exprimare au cauze psihologice. Unii oameni au blocaje de vorbire sau dificultati de pronunie cauzate de stri psihice, alii de configuraii anatomofiziologice. De regul, aceste dificulti sunt sesizabile relativ uor. Unele influeneaz comunicarea, n sensul distorsionrii sunetelor care formeaz mesajul (modificarea pronuniei anumitor litere), altele determin un anumit comportament al receptorului, care este abtut de la semnificaia propriu-zis a mesajului, ntruct i atrag atenia asemenea dificulti (ticuri verbale, gesturi reflexe care nsoesc pronunia, onomatopee repetate n comunicarea oral; locuri comune, limbaj de lemn, expresii sau construcii argumentative ilare n comunicarea scris). Dificultile de exprimare sunt mai importante ca bariere n comunicarea oral i se manifest mai accentuat atunci cnd sursa i receptorul nu sunt n contact nemijlocit. Trecerea celor cu dificulti de oralitate n planul al doilea al comunicrii, perfecionarea permanent a personalului prin studii de logic i gramatic, consilierea psihologic i lingvistic a celor depistai cu dificulti sunt numai cteva dintre msurile care pot diminua influena barierelor psihologice asupra comunicrii. De mare importan n studierea microbarierelor sursei este cunoaterea barierelor lingvistice si culturale. Orice act de comunicare are loc ntr-un mediu cultural determinat. Din punctul de vedere al sursei, el presupune utilizarea unei limbi si a unui sistem de semne si simboluri, integrarea comunicarii ntr-o matrice culturala determinata, precum si luarea n8considerare a unui anumit nivel de instrucie cultural. Comunicm ntr-o limb oficial sau ntro limb de circulaie internaional, n limba literar sau n dialect, jargon, argou. Comunicm n limbaj tehnic, filosofic, medical, informatic. Comunicam la nivelul simtului comun sau la nivel academic. Toate acestea presupun, pentru sursa comunicarii, o anumita competen de comunicare. n utilizarea limbii literare, greelile de ortografie sau de punctuaie, dezacordurile de gen, numr i caz, interpretarea eronat a semnificaiei unor termeni i folosirea lor cu sens impropriu etc. sunt bariere care pot distorsiona serios comunicarea. Tot de barierele culturale ine i nivelul general de instrucie cultural i de educaie al sursei comunicrii. Mai ales n managementul administrativ acest tip de barier este evident. Gasim n posturi de decizie administrativ oameni cu o cultura precar, ale cror mijloace culturale de comunicare sunt cantonate n derizoriu, n banalitate sau n zona argoului de mahala. Adesea, n comunicarea verbala, asemenea limbaj este asociat si cu un comportament nonverbal de comunicare din acelasi registru. Rezultatul nu poate fi dect o deteriorare a relatiei de comunicare, fie ca rezultat al incapacitatii de adaptare a receptorului, fie ca urmare a discreditarii sursei, sub aspectul seriozitatii si credibilitatii. Microbariere ale receptorului comunicarii manageriale. Una dintre funciile de baz ale comunicrii este influentarea receptorului de a accepta si a aplica decizii, dispozitii, norme si valori. Pentru realizarea acestei functii, receptorul trebuie sa fie situat n anumite mprejurari favorabile: sa primeasca mesajul, acesta sa fie nteles corect, sa fie acceptat, sa fie interesant pentru receptor, sa fie accesibil abilitatilor si capacitatii de executie a receptorului, receptorul sa nu fie mpiedicat, voit sau ntmplator, sa recepteze, sa nteleaga si sa actioneze etc. Cu toate acestea, n comunicarea reala, n contextul receptarii apar numeroase dificultati, numite, aici, microbariere ale receptorului. Toate aceste bariere au ceva comun: ele provin din starea psihologica a receptorului, fie ca este vorba de o stare permanenta, tinnd de caracter, personalitate, obisnuinte, fie ca este vorba de o stare ocazionala, tinnd de oboseala psihica, stres, interes etc. Indiferent daca sunt permanente sau ocazionale, barierele psihologice influenteaza receptarea mesajului n mai multe moduri caracteristice: Stabilirea unei ordini de prioritate a informatiilor din mesaj, alta dect cea intentionata de sursa; Eludarea unor informatii considerate de receptor ca neinteresante, nesemnificative, n dezacord cu ceea ce stie etc.;9 Pierderi neintentionate din continutul mesajului, pe fondul stresului, al oboselii; Raspuns inadecvat la mesaj, ca urmare a intereselor, stereotipiilor, caracterului, personalitatii sau obisnuintelor receptorului. 2. Microbariere comune, ale sursei si receptorului. Asa cum subliniaza Samuel C. Certo, comunicarea de succes se refera la un proces de comunicare interpersonala n care informatia pe care sursa intentioneaza sa o mprteasc destinatarului este identic semnificaiei pe care o decodeaz destinatarul din mesajul transmis. n mod evident, comunicarea de insucces apare cnd identitatea lipsete. Cele mai severe microbariere de comunicare, care distrug aceast identitate, sunt cele care privesc relaia dintre surs si receptor. Ele se exprim ca diferene ntre surs si receptor, care afecteaz comunicarea. n cel mai nalt grad i preocup pe specialiti diferena de semnificaie dat cuvintelor. n limba romn, ca i n oricare alt limb, exista numeroase cuvinte polisemantice ca i numeroase situaii de utilizare, care schimb complet semnificaia acestora. Bariere de natura diferentelor culturale apar si atunci cnd partenerii de comunicare au o instructie culturala diferita sau apartin unor structuri culturale diferite. Comunicarea academica presupune parteneri cu pregatire academica. Atunci cnd unul dintre parteneri nu are aceasta pregatire, cel cu pregatire superioara trebuie sa utilizeze un registru de cuvinte accesibil celui cu pregatire inferioara. Altfel comunicarea este viciata sau chiar blocata. Se nteleg foarte bine pe teme de specialitate medicii ntre ei, inginerii ntre ei, dar apar sigur dificultati atunci cnd asemenea teme sunt abordate n relatia cu parteneri de dialog de alta specialitate. Tocmai de aceea este recomandabil s evitam punerea n discuie a problemelor noastre profesionale n relaia cu cei de alt specialitate. Este recomandabil, moral si practic, sa nu ne dam cu parerea n probleme care nu sunt de competena noastr tiinific. Revenind la punctul de vedere al lui Samuel C. Certo, acesta pare deosebit de sugestiv prin explicatiile pe care acesta le furnizeaza. Autorul observa ca oamenii vorbesc despre un subiect, de regula, n mod diferit cu semenii lor pe care-i considera informati, n raport cu semenii pe care-i considera neinformati. Destinatarul poate sesiza atitudinea sursei, fapt care blocheaza adesea o comunicare de succes. Despre punctul de vedere al receptorului, autorul spune ca daca destinatarul considera ca sursa are o credibilitate mica n domeniul n care face comunicarea, destinatarul poate sa filtreze o mare parte a mesajului sursei si sa acorde o mica atentie mesajului primit. Pentru eliminarea acestor puncte de vedere sau cel putin pentru10apropierea lor, partenerii de comunicare trebuie sa se accepte reciproc. Vasile Marin explica n ce consta acceptul comunicarii: el este determinat n primul rnd de dorinta partenerilor de a-si oferi prilej de reciproca definire a relatiilor lor, fiecare cautnd sa nteleaga substanta si temeinicia relatiei care i uneste precum si natura diferentierilor si particularitatilor acesteia. Samuel C. Certo recomanda receptorilor sa ramna mereu deschii n raport cu oamenii cu care comunica si sa fie atenti sa nu transmita nici o atitudine negativa prin comportamentul lor de comunicare, iar n calitate de receptori, le recomanda sa ncerce sa ia n considerare valoarea mesajului pe care l primesc fara sa tina cont de atitudinile personale pe care le au fata de sursa. Multe idei valoroase se vor pierde spune autorul daca ei vor permite ca mesajele pe care le primesc sa fie influentate de sentimentele personale. Diferentele de interes sunt microbariere de comunicare ce intervin ntre sursa si receptor ca urmare a importantei pe care o da fiecare partener mesajului comunicat sau ca urmare a unor interese reciproce. n primul caz, sursa poate exagera importanta mesajului transmis sau poate privilegia o anumita latura a acestuia, n functie de propriile interese. La rndul sau, receptorul poate fi lipsit de interes fata de un anumit mesaj, l poate ignora sau trata cu superficialitate. E n zadar sa vorbesti celui ce nu vrea sa te asculte, spunea M. Eminescu; Diderot spunea ca cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda, iar Seneca preciza ca nu trebuie sa vorbesti dect cui vrea sa te asculte. Recomandarea marelui savant Nicolae Iorga suna astfel: nainte de a discuta cu cineva, sa te informezi daca nu cumva are un interes sa fie de alta parere. Atunci nu-ti mai strica vorba degeaba. n cel de-al doilea caz, fie sursa are un interes special n raport cu receptorul (de exemplu, obtinerea votului acestuia n alegeri, atragerea lui ntr-o activitate sau grup de interese, convingerea lui de a cumpara un anumit produs, distragerea atentiei de la anumite aspecte pe care sursa vrea sa le ascunda etc.), fie receptorul manifesta un interes anume n raport cu sursa (obtinerea unor foloase, exprimarea atasamentului, ascunderea propriilor limite sau defecte etc Se poate spune, n concluzie, ca sursa si receptorul nu sunt nici pe departe componente neutre ale procesului de comunicare; oameni fiind, cu o anumita zestre intelectual, cu interese, stereotipii si prejudeci, cu simpatii si antipatii, ei influeneaz procesul de comunicare, iar barierele datorate relaiilor dintre ei sunt semnificative. Calea fundamentala de prevenire i nlturare a acestor bariere este cunoaterea reciproc. Cu ct partenerii de comunicare se cunosc mai bine, cu att prejudecile se diminueaz, iar capacitatea de a ocoli sau eluda sensibilitile celuilalt crete. Denis McQuail reine aprecierea unui cercettor american, Wagner, cu privire la11cunoasterea reciproca a partenerilor: Orice fel de comunicare presupune o acordare reciproca ntre comunicator si destinatarul comunicarii. Aceasta relatie se stabileste prin mpartasirea experientei celuilalt n termenii timpului interior prin experienta apartenenei comuneNoi, cei care comunicm unul cu cellalt, nseamn, aadar, participare simultan a partenerilor la dimensiuni diferite ale timpului exterior si interior ntr-un cuvnt, nseamn a crete mpreun, a coevolua. Acest adevar privete toate tipurile de comunicare. 3. Microbariere ale canalului de comunicare. ntelegem prin canal de comunicare totalitatea mijloacelor tehnice, logice si culturale prin care se asigura transmiterea mesajelor ntre doi parteneri de comunicare i cuprinde: sistemele de transmisie-receptie; sistemele de transport; sistemele de codificare-decodificare. Analiza microbarierelor dependente de canalul de comunicare presupune luarea n considerare a acestor componente si a caracteristicilor lor eseniale. Cu excepia comunicrii orale fa-n fa, toate celelalte modaliti de comunicare implic utilizarea unor mijloace tehnice de comunicare, de la cel mai simplu (creionul si hrtia sau semnalele luminoase) pn la cele mai complexe (cum ar fi satelitii de comunicare sau INTERNETul). De calitatea acestor mijloace, de nivelul lor de dezvoltare tehnic depinde n mare msur eficiena comunicrii. De fiecare data cnd apar defectiuni la mijloacele tehnice de comunicare sau inabilitati n utilizarea acestora, apar barierele tehnice de comunicare. ntre cele doua uniti de comunicare pot aprea numeroase alte perturbri ale mesajului, cauzate de influenele mediului prin care se transport mesajul. Alegerea corect a mijloacelor tehnice de comunicare, asigurarea functionarii permanente a acestora la parametri optimi, actualizarea permanent a nivelului tehnic al lor, n pas cu noutatile tehnico-stiintifice, reprezint modalitile cele mai bune de diminuare a influentei barierelor tehnice de comunicare. O problema de mare finete n analiza barierelor de comunicare proprii canalului este aceea a microbarierelor ce apar n procesul de codificare si decodificare a mesajelor. Apar situaii de viciere a comunicarii sau chiar de blocare a acesteia. Printre acestea enumeram: - insuficienta cunoastere de catre parteneri a masurii n care celalalt stapneste sistemul de coduri pe care intentioneaza sa-l utilizeze. Un mesaj transmis ntr-o limba pe care receptorul n-o cunoaste este un mesaj ratat; folosirea, n comunicare, a unor termeni de specialitate inaccesibili receptorului duce, de asemenea, la blocarea comunicarii; eliberarea unui permis de conducere auto unei persoane care nu cunoaste semnificatia semnelor de circulatie este o eroare12care pune n pericol grav pe participantii la traficul rutier, inclusiv pe persoana care obtine permisul n asemenea conditii; - codificarea defectuoasa. O asemenea dificultate apare mai ales n comunicarea scrisa, atunci cnd codificatorul nu cunoaste si nu respect regulile gramaticale de scriere a propoziiilor i a frazelor, semnele de ortografie si de punctuatie, ceea ce poate duce n eroare receptorul. Este cunoscut faptul ca o singura virgula pusa n locuri diferite poate schimba radical semnificatia comunicarii, ca n exemplul: Omul trece, puntea cade-n apa / Omul trece puntea, cade-n apa. n comunicarea oral, pronunarea cu o anumit cursivitate, fr pauze sesizabile, a unor cuvinte alturate, poate crea confuzii. Este sugestiv pentru comunicarea oral ghicitoarea romneasca: Doi olteni trecura podul nainte si-napoi trecura doi. Cti olteni trecur podul nainte i-napoi? n oralitate, grupul de cuvinte trecura doi poate fi interpretat si cu semnificatia trecu Radoi, unde Radoi este nume specific oltenesc. n primul caz, rspunsul este: doi; n al doilea caz, raspunsul este: unu. Receptorul este pus n dificultate, dac nu vede textul scris. Iat recomandrile lui J.C. Abric, n legtur cu calitatea codului: Calitatea unui act de comunicare depinde n mare msur de calitatea i pertinena codului utilizat, care va fi cu att mai eficient, cu ct va fi mai adaptat la natura informaiei vehiculate, la finalitatea situaiei i la caracteristicile actorilor implicai. Se poate spune ca pentru orice comunicare exista un cod optim acela care permite cea mai buna ntelegere a mesajului transmis. Apoi, codul trebuie elaborat totdeauna n functie de receptor. ntr-o situatie de comunicare viznd transmiterea sau schimbul de informatii, codul utilizat va fi cu att mai perfrmant, cu ct va fi mai putin ambiguu. Polisemia, ambiguitatea codului sunt ntotdeauna sursele unor dificultati de comunicare. Pentru a asigura eficienta maxima a comunicarii, n unele mprejurari, concomitent cu sau nainte de transmiterea mesajului se pun la dispozitia receptorului si instructiuni de utilizare a sistemelor de coduri. Asemenea instructiuni apar n comunicarile stiintifice, n tratate si manuale de specialitate, n pachetele de SOFT pentru mijloacele informatice, prin definirea prealabila a unor termeni sau semne utilizate sau ca documente de sine stttoare, cum este codul rutier sau codurile folosite la criptarea si decriptarea informatiilor cu caracter secret. Exista, de asemenea, reguli nescrise, stabilite pentru utilizarea unor coduri de comunicare n grupurile mici: echipe de munca, echipe sportive, grupuri de prieteni etc. De gradul de precizie a acestor instructiuni, de capacitatea lor de a cuprinde ct mai multe situatii de utilizare a codului pe care-l nsotesc13depinde calitatea comunicarii. Ele, nsa, trebuie sa mai ndeplineasca o calitate: usurinta n utilizare, n memorare, capacitatea de a reda cu ct mai mare fidelitate semnificatia semnelor utilizate, iar pentru cele secrete, dificultatea maxima de a fi descifrate de catre adversari. Microbarierele canalului cuprind i microbarierele de zgomot. Literatura de specialitate le consacra un loc aparte. Jean Lohisse definete zgomotul ca perturbri aleatoare care pot deforma sau altera informaia Putem imagina o list a acestor perturbri: zgomotul funcional al aparaturii de transmisie-recepie; zgomotele produse de fenomene ale naturii, sub form de parazii sau perturbri sonore, luminoase, de confort etc.; zgomotul specific comunicrii ntr-un public aleatoriu, preocupat de altceva; bruiajele naturale sau artificiale, neintenionate sau intenionate . Dup cum se observ, unele zgomote sunt de natura tehnica, altele de natura umana; unele sunt intentionate, altele neintentionate. Protectia mpotriva acestora se face potrivit naturii lor, astfel: alegerea canalului de comunicare potrivit, n functie de natura mesajului; folosirea de mijloace de comunicare performante, cu mare fidelitate; luarea unor masuri de protectie fata de bruiajul intentionat; evitarea comunicarii cu un public ostil si indiferent sau n prezenta acestuia; folosirea unui coeficient optim de redundanta pentru receptarea corecta a mesajului. Din prezentarea barierelor de comunicare rezulta o mare interferen a acestora. De altfel, comunicarea are loc ntr-un mediu comunicaional complex, n care factorii favorizani i cei defavorizani coexist i i modific permanent locul i importana. Se poate vorbi, n termenii utilizai de specialistii n antropologia comunicarii, de un sistem global de comunicare. Acest system este gndit ca o constructie comuna, n complementaritate, opozitii, contradictii, n ambiguitati de orice fel, rod al unei ordini negociate ntre actori si mediul social. Prin urmare, comunicarea nu are loc doar ntr-un mediu social ca loc al ntlnirii, ci ca factor de constituire a semnificatiilor, astfel nct nu poate fi neglijat nici intenionalitatea i sensurile date mesajului de actorii comunicrii, dar nici influena exercitat asupra acestora de mediul social, ca mediu productor de cultur. BIBLIOGRAFIE: 1. Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicarii, Teorii si metode, Editura Polirom, Iai, 2002.142. 3. 4. 5. 6. 7. 8.Certo, Samuel C., Managementul modern, Editura Teora, Bucureti, 2002 Dumbrav, Ionel, Management general, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2000 Jean Lohisse, Comunicarea, De la transmiterea mecanica la interactiune, Editura Polirom, Iai, 2000 Marin, Vasile, Comunicarea n administratia publica, Fundatia Dacia, Bucureti, 2002 McQuail, Denis, Comunicarea, Editura Institutul European, Bucureti, 1999 Stanton, Niki, Comunicarea, Societatea Stiin & Tehnic, Bucureti, 1995 Voicu, Monica, Rusu, Costache, ABC-ul comunicarii manageriale, Editura Danubius, Braila, 199815