Bogdan I al Moldovei

  • Published on
    23-Feb-2016

  • View
    61

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Bogdan I al Moldovei. Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureanul (d. 1367)[1] a fost domnitor al Moldovei ntre 1359 i 1365. Este privit drept ntemeitorul Principatului Moldova, stat de sine stttor, cu reedina la Baia. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript

Bogdan I al Moldovei

Bogdan I al Moldovei

Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureanul (d. 1367)[1] a fost domnitor al Moldovei ntre 1359 i 1365. Este privit drept ntemeitorul Principatului Moldova, stat de sine stttor, cu reedina la Baia.Desclectorul Drago, reuise s nfiineze, n partea de rsrit a Maramureului, o nou stttoare ar numit Moldova, dup numele rului cu acelai nume. Acest inut a rmas ns temporar dependent de Ungaria.Bogdan, voievodul vlah (romn) din Maramure (1342 - 1345), care stpnea aici o moie ntins numit Cuhea sau Cuhnea, aflndu-se n ceart cu regele Ungariei nc din 1343, ia hotrrea n 1359 s treac munii n Moldova, unde tocmai murise Sas, fiul lui Drago. nsoit de fiii si, de rude i o oaste mic, Bogdan a nvins oastea urmailor lui Sas i l-a alungat pe fiul acestuia numit Balc sau Bli, care era la conducere dup trecerea n nefiin a tatlui su. ncercrile regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere, nu izbutesc, iar Bogdan, nvingtor asupra otilor maghiare trimise mpotriva lui, se menine ca domn volnic, independent. Dup el, ca ntemeietor al voievodatului, Moldova a fost numit i Bogdania. De la el s-a pstrat i ntia moned moldoveneasc, cu nscriere: Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da).Bogdan a zidit o mnstire la Rdui (n Bucovina), unde a fost i nmormntat. ndeprtnd pridvorul adugat n anul 1599 de Alexandru Lpuneanu, biserica lui Bogdan I, cldit din piatr grosolan i cioplit, i-a pstrat nfiarea iniial de biseric potrivit (conform) credinei ortodoxe. n aceast mnstire a fost aezat episcopia nfiinat aici de Alexandru cel Bun, strnepot al lui Bogdan I. nscrisul de pe mormntul lui Bogdan I, ca i de pe mormintele celorlali domni ce sunt nmormntai n acea biseric, a fost pus de tefan cel Mare (tefan al III-lea).BASARAB IINTEMEIETORUL3

A fost primul domnitor al tarii Romanesti atestat de documente. El este cel care a reunit sub autoritatea sa toate teritoriile de la sud de Carpati, intemeind statul medieval tara Romaneasca, intr-un moment in care marile puteri vecine nu puteau interveni aici, deoarece se confruntau cu lupte pentru putere sau cu alte probleme interne.

In afara de Oltenia si de Muntenia, sub stapanirea lui Basarab I se gasea si teritoriul de la nord de gurile Dunarii si care va fi numit, dupa numele domnitorului, Basarabia (este vorba despre sudul Basarabiei de astazi), de unde i-a alungat pe tatari intre anii 1324 si 1328. B. I a fost intemeietorul dinastiei care se va afla la conducerea tarii Romanesti pana in secolul al XVI-lea. Noul stat s-a intarit deosebit de mult pe timpul lui, iar rolul politic al lui Bogdan I a crescut in aceasta zona a Europei.

O perioada de timp a avut relatii bune cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (13081324), si cu papa de la Roma. Acest lucru rezulta si dintr-un document din anul 1327, cand papa l-a rugat sa-i ocroteasca pe dominicanii pe care ii trimisese impotriva ereticilor. Dar, in anul 1330 relatiile lui cu regele Carol Robert de Anjou s-au deteriorat. La 28 iulie 1330, domnul tarii Romanesti l-a sprijinit pe tarul bulgar Mihail Sisman in lupta impotriva sarbilor, incheiata cu victoria acestora din urma. Infrangerea a fost folosita de regele Carol Robert pentru a incerca sa-l inlature pe Basarab I de pe tron, deoarece acesta dorea sa aiba o autonomie din ce in ce mai mare fata de Ungaria si pentru ca stapanea teritorii in Transilvania, unde se amestecase si in luptele pentru tron.

In aceste conditii, in toamna anului 1330, regele maghiar Carol Robert de Anjou a organizat o expeditie in tara Romaneasca, pentru a-l pedepsi pe Basarab I, considerat a fi necredincios, nesupus si razvratit. Oastea regala a cucerit Severinul, unde a fost numit ban Dionisie Szechy, castelanul de Mehadia, dupa care si-a continuat inaintarea spre Arges. Basarab I a facut propuneri de pace regelui Ungariei, oferindu-i o importanta despagubire, de 7 000 de marci de argint, dar care nu a fost acceptata. Carol a inaintat pe teritoriul tarii Romanesti, dar nu a putut sa se aprovizioneze, deoarece Basarab I a ordonat pustiirea a tot ce se gasea in calea ostilor maghiare.

Ajuns pana la Arges, Carol Robert a ordonat trupelor sale sa se retraga. Pe drumul de intoarcere spre Transilvania, in tara Lovistei, in locul numit Posada, s-a desfasurat, intre 9 si 12 noiembrie 1330, lupta dintre ostile romane si maghiare. Oastea lui Basarab I, aflata pe stanci, a rostogolit bolovani si copaci si a trimis o ploaie de sageti asupra celei maghiare, care a fost infranta. Carol Robert de Anjou a scapat cu viata numai prin fuga de pe campul de lupta. Victoria de la Posada a fost descrisa in Cronica pictata de la Viena si a marcat inceputul afirmarii statului medieval tara Romaneasca, in aceasta zona, ca stat de sine statator.

Trebuie mentionat si faptul ca Posada nu a fost identificata cu exactitate si ca nu este nici numele localitatii. Denumirea s-a pastrat datorita faptului ca posada inseamna loc intarit natural, trecatoare ingusta in munti, iar cercetarile realizate de istorici i-au facut pe acestia sa considere ca locul bataliei s-ar afla undeva in tara Lovistei.

Basarab I a fost si ctitorul Bisericii Domnesti de la Curtea de Arges. A fost inmormantat la resedinta domneasca de la Campulung.GELU ROMANUL

In veacul al X-lea, a trait si ducele sau voievodul Gelu. Voievodatul lui se intindea pe valea Somesului. Resedinta acestui voievodat era cetatea Dabica. Gelu era prieten cu voievodul Menumorut din valea Crisurilor, cu Glad din Banat si, de buna seama si cu alti voievozi, juzi sau cnezi din Hateg, Fagaras, Nasaud, Dorne, Vrancea, Lovistea, Arges, Oltenia. Impreuna au luptat pentru libertate, impotriva invaziilor straine. Dar cei trei din Transilvania: Gelu, Menumorut si Glad au luptat mai ales cu ungurii lui Arpad. Acestia, dupa ce au trecut prin partea de miazanoapte a Carpatilor, s-au asezat in pusta panonica, in Ungaria de azi. Aici au oranduit un sat. Inca inainte de a se lepada de obiceiul pradaciunilor, au auzit ca la rasarit dr Tisa si dincolo de paduri, in Transilvania, se afla un tinut bogat si multi locuitori harnici. De aceea, capetenia lor, Arpad, a dat porunca lui Tuhutum sa le cucereasca. Dar Gelu si ai lui s-au aparat , multi luptatori au cazut ca snopii, si de o parte si de alta.Batalia cea mai grea s-a dat pe raul Almas. Gelu a rapus cei mai multi dusmani; sagetile lui nu au dat gres, iar spada lui a cosit in multimea atacatorilor, precum coasa in iarba. In timp ce incerca sa se retraga spre cetatea Dabica, o sageata l-a nimerit pe Gelu, i-a strabatut pieptul, dobarandu-l de pe cal. Legenda spune ca si calul lui Gelu s-a purtat ca un nazdravan; vazandu-si stapanul mort, i-a sapat cu copita o groapa, l-a prins cu dintii si l-a asezat in pamantul udat cu sangele lui si aparat pana la cea din ultima palpaire a vietii. Jertfa lui Gelu Romanul a ramas ca o pilda. Ea s-a inscris in istoria romana cu slove de lumina, ca si cea a lui Decebal.9