Calitatea Aerului in Municipiul Dorohoi

  • Published on
    17-Jan-2016

  • View
    223

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Calitatea aerului in Municipiul Dorohoi

Transcript

Calitatea aerului in municipiul botosani

CALITATEA AERULUIIN MUNICIPIUL BOTOSANICAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ISTORICUL SI LOCALIZAREA ZONEI STUDIATE1.1Pozitia geografica a zonei (harti, imagini,fotografii)1.2Istoricul zonei..1.3Formele de relief.1.4Reteaua hidrologica1.5Vegetatia, fauna, soluri ..1.6Particularitati climatice generale 1.7Potential turistic..CAPITOLUL 2. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND POLUAREA ATMOSFEREI2.1 Atmosfera si caracteristicile acesteia.2.2 Generalitati privind poluarea aerului2.3 Caracteristicile surselor de poluare si ale noxelor emise in atmosfera..2.4 Factorii care influenteaza emisia, transportul, dispersia, stagnarea noxelor in atmosferaCAPITOLUL 3. FACTORII CLIMATICI CU ROL IMPORTANT IN AUTOEPURAREA AERULUI IN MUNICIPIUL BOTOSANI3.1 Regimul temperaturii3.2 Nebulozitatea3.3 Precipitatiile atmosferice..3.4 Vantul (viteza, frecventa)3.5 Radiatia solaraCAPITOLUL 4. DINAMICA CALITATII AERULUI IN MUN. BOTOSANI4.1 Caracterizarea surselor de poluare si a noxelor emise in aer4.2 Organizarea retelei de monitorizare a calitatii aerului la nivel national si local4.3 Descrierea retelei de monitorizare a calitatii aerului in mun. Botosani.4.4 Dinamica calitatii aerului pentru indicatorii NO2, SO2, pulberi, O3, COV etc4.5 Masuri de imbunatatirea calitatii aerului in mun. BotosaniCONCLUZIIBIBLIOGRAFIE.ANEXE: Tabele, Figuri1.1Pozitia geograficaJudetul Botosani este situat din punct de vedere geografic in extremitatea nord-estica a Romaniei, avand ca vecini Ucraina si, respectiv, Republica Moldova.Fiind cuprins intre raurile Siret la vest si Prut la est,cel de-al doilea formand granite Romaniei cu Republica Moldova, judetul Botosani se invecineaza doar cu doua judete ale Moldoveim si anume : la vest cu jud. Suceava, iar la sud cu jud. Iasi.Judetul Botosani are o bogata retea hidrografica alcatuita din raurile Siret, Prut, Jijia, Baseu, Sitna si unii fluenti mai mici, pe cursul carora s-au amenajat 148 de lacuri cu o suprafata de 3600 ha, iar pe raul Prut, la frontiera cu Republica Moldova s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apa).Cuprinzand intre limitele sale un teritoriu de 4.986 km ce apartine partii de nord a Podisului Moldovei, jud. Botosani ocupa locul 29, ponderea in totalul teritoriului national fiind de 2,1%. Este cel mai Nordic oras Darabani si cea mai nordica localitate Horodistea.Coordonate geografice:Punctul cardinalPunctul extremVeciniLongitudineLatitudine

NordSatul HorodisteaRepublica Ucraina26404816

SudComuna PrajeniJudetul Iasi27024726

EstComuna Santa MareRepublica Moldova27234735

VestComuna MihaileniJudetul Suceava26064758

Printre cele mai mari mentionam urmatoarele lacuri:-Lacul Catamarasti, pe raul Sitna, in suprafata de 164 ha irigatii, pescuit-Lacul Curtesti, pe raul Dresleuca, in suprafata de 39 ha-Lacul Dracsani, pe raul Sitna, in suprafata de 574 ha pescuit-Lacul Stauceni1.2Istoricul zoneiBotosani este resedinta sic el mai mare oras al judetului Botosani, Moldova, Romania. INS estima la data de 20 februarie 2009 ca municipiul avea o populatie stabile de 116.110 locuitori.Este asezat in partea de sud-vest a judetului Botosani pe interfluviul dintre raurile Sitna si Dresleuca, spre vest intre Dresleuca si Siret, apoi coboara intre dealurile Crivat , Agafton, Baisa, in adancuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.Orasul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfanta Maria ce dateaza din 1350. Intre sec XIV si anii '70 ai sec XIX, Botosaniul, fiind amplasat la intersectia principalelor drumuri comerciale, a fost un infloritor targ al Moldovei si un centru al productiei mestesugaresti.Activitatea orasului s-a orientat catre industria agricola rolul principal avandu-l productia agricola a marilor mosii.Incepand cu anul 1968 Botosaniul redevine resedinta de judet, iar pana in 1992 urmeaza o perioada de crestere si dezvoltare, insotita de crestere rapida a populatiei catre maximul istoric de 126.145 de locuitori inregistrat in 1992.Dupa 1989 urmeaza o tranzitie dificila, trecerea la economia de piata afecteaza orasul, se inched multe din fabricile deschise in perioada 1968-1989, iar ca o consecinta directa a lipsei de oportunitati economice apare emigrarea masiva a populatiei catre vestul Europei si America de Nord.Dezvoltarea orasului a fost influentata de amplasarea acestuia la zona de contact intre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, fapt ce a dus atat la dezvoltarea comertului cu produse agricole cat si la a celui cu animale.Pe teritoriul Botosaniuluiin locul denumit La Siliste, (situate la cca. 2 km N de oras )se gasesc, in afara de dovezi privind continuitatea de locuire pentru intervalul sec. XIII-XVIII, si urmele unei culture Protodridu, care arata asimilarea culturii materiale a slavilor de catre locuitorii, in perioada sec. IX-X.De asemenea, in zona fostei bariere Agafton s-a descoperit o asezare in care s-au gasit fragmente de ceramica din sec. III-IV si din perioada sec. XI-XIII apartinand feudalismului timpuriu; iar in zona Manastirii Popauti s-au gasit dovezi arheologice ce demonstreaza continuitatea locuirii in zona intre sec. XIII-XVIII.Descoperirile arheologice de pe teritoriul jud. Botosani, la Draguseni, Mitoc, Radauti-Prut, Stefanesti, Vorniceni, confirma faptul ca in aceasta zona au fost prezente asezar omenesti inca din paleolitic.Marii voievozi ai tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares inscriu numeroase prezente la Botosani, in judet pastrandu-se si azi ctitoriile domnesti : Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Biserica Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena sotia voievodului Petru Rares: bisericile Sf. Gheorghe din Botosani (1551) si Uspenia (1552).1.3Formele de reliefCel mai important rol dintre particularitatile suprafetei active il joaca relieful, care genereaza dimensiunile spatiului climatic si cele mai importante trasaturi climatice, prin gradul de fragmentare, prin expozitia fata de expozitia fata de circulatia generala a atmosferei, prin gradul de inclinare si nu in ultimul rand prin altitudine.Formele de relief ce caracterizeaza regiunea municipiului Botosani nu prezinta o pondere importanta prin altitudine, gradul de inclinare si prin fragmentare. De aici rezulta faptul ca modificarile aduse climeidin aceasta regiune nu se ridica la un nivel major.Relieful zonei Botosani apartine de doua mari unitati si anume: de Campia Moldovei, care se desfasoara pe 79% din suprafata judetului si Podisul Sucevei care ocupa 21% din acesta.Depresiunea Botosanilor se suprapune pe trei unitati morfologice distincte, care se succed de la vest la est astfel: Dealurile Siretului; Ulucul Depresionar de contact si Depresiunea Botosani.Dealurile din partea vestica a orasului fac parte din Podisul Sucevei-sectorul seii Bucecea-Vorona, cu altitudini de 250m (Dealul Sulita), iar minime in parte de sud-vest si nord-est cu altitudini de 150m.Intre relieful inalt din vest, cu caracter de coasta sic el de campie colinara din est, exista un culoar depresionar (uluc) in care este asezat municipiul Botosani.Dealurile Siretului- din care municipiul Botosani ii revine o suprafata redusa, in special versantii abrupti prin care se face trecerea spre ulucul depresionar.In partea vestica Dealurile Siretului au altitudinile cele mai mari, care ating si depasesc pe alocuri 300m. Cele mai inalte sunt: Dealul Gaftonului (354m) si Dealul Baisa (351m), ambele apropiate si situate in partea de nord a orasului. Spre sud altitudinile scad, cel mai inalt fiind Dealul Oraseni (257m).Ulucul depresionar- separa dealurie Siretului din vest de Depresiunea Botosani din est. In cuprinsul ulucului depresionar altitudine coboara sub 100m. (sesul Agaftonului), iar pe alocuri mult sub 100m (valea inferioara a Dresleucai).Depresiunea Botosani nu este o depresiune tipica, fundul ei fiind valurit. Altitudinea absoluta este situara sub 200m,. In cuprinsul depresiunii formele de relief sunt domoale, larg valurite si au o altitudine cuprinsa intre 200-100m, cu o medie de 160-180m.Depresiune Botosani este in partea cea mai joasa a Campiei Moldovei, are 15km largime, intre Ibanesti (nord) si Cosula (sud), are cea mai mica energie de relief: 50-100m. In Depresiunea Botosani, energia de relief este chiar mai mica, de 30-40m in medie.Ca si in zona ulucului depresionar, pe vaile principale din depresiune, altitudinea absoluta poate scadea la 100m si chiar sub 100m. Astfel pe valea Sitnei la Rachiti, altitudinea coboara la 92m, iar la confluenta Sitnei cu Dresleuca este de numai 80m.Orasul Botosani este situate la contactul intre treapta de relief de 175-200m cu treapta de relief de 150-175m.SOLULSolurile au un rol climatologic important, deoarece redistribuie caldura si apa primita, atat in spatiul atmospheric, cat sis pre interiorul scoartei si este resimtit mai ales pana la inaltimea adapostului meteorologic (2m).Rolul climatologic este mai mare in perioada de: toamna si primavera, cand solul nu este protejat de culturile agricole.Solurile intalnite in zona Botosani: cernoziomuri in diferite stadii de levigare, soluri cenusii de padure, soluri aluvionare iar pe alocuri se intalnesc soluri mlastinoase, saraturoase, soloneturile si solonceacurile.Pe baza studiilor pedologice si agrochimice executate pe teritoriul judetului, au fost identificate:SpecificareaSuprafata (ha)% din suprafata agricola

Soluri afectate de eroziune moderata, puternica si excesiva, din care:de adancime104,273

3,63227,35

0,95

Soluri afectate de alunecari, din care:active36,38027,4089,546,30

Soluri cu textura fina (soluri grele)240.56663,09

Soluri salinizate si/sau alcalizate63.09816,54

Soluri acide43,65911,42

Soluri inundabile29.0347,62

De mentionat ca indeosebi fenomenele de teren (eroziunea, alunecarile, excesul de umiditate), dar si unele aspecte de chimism (starea de reactie , de aprovizionare cu elemente nutritive s.a.) sunt fenomene dinamice. Suprafetele de teren cu degradari moderate, puternice si foarte puternice totalizeaza pe judet 209.240 ha.Fiind situat in partea de nord-est a tarii, teritoriul administrativ al judetului Botosani este supus influentelor climatice ale Europei de est, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de masele de aer care se deplaseaza dinspre vestul si nord-vestul Europei.Acest caracter climatic este dat de producerea unor geruri mari (cu temperaturi sub -30C) si viscole violente in timpul iernii, ori calduri tropicale si secete indelungi in unii ani, in perioadele de vara.Temperatura medie anuala este de 8,6C iar suma anuala a precipitatiilor este de 560 mm.1.4Reteaua hidrologicaDensitatea medie a retelei hidrografice din judetul Botosani are valori intre 0,43-0,62 km /km Apele curgatoare au in majoritate directia de curgere nord-vest -> sud-est si sunt formate din Siret, Prut, Jijia-cu afluentii lor mai importanti. Raurile, paraiele, baltile si iazurile sunt puternic influentate de caracteristicile climei temperat - continentala, avand volum mare si foarte mare primavara, cand se topesc zapezile ori vara si toamna, in perioadele de ploi abundente.RaulPrutizvoraste din Carpati pe versantul nord-estic al Cernahovei. La nord de localitatea Oroftiana, intra pe teritoriul tarii noastre pe o distanta de 704 km, din care in judetul Botosani circa 194 km.n zona Stanca-Costesti (comuna Stefanesti), pe raul Prut, a fost construit un important nod hidrotehnic realizandu-se una din cele mai mari acumulari din taracu un volum de 1,5 miliarde m.c. de apa, o suprafata de 6.000 ha si o lungime de 70 km, care produce 30 MW energie electrica, asigura apa necesara irigatiilor si alimentarea asezarilor din Campia Moldovei, avand totodata deosebita importanta pentru regularizarea raului Prut in aval si ferind de inundatii mii de hectare de teren agricol.n cazul ruperii barajului suprafata zonei inundabile este de circa 250 km..Timpul de ajungere a viituriila localitatea Stefanesti este de 15min, la localitatea Romanesti de 40 min, iar la localitatea Santa Mare este de 70 min.RaulSiretizvoraste din Carpatii Padurosi are pe teritoriul tarii noastre o lungime de 576 km, intra pe teritoriul judetului Botosani la Vascauti, limitand periferia vestica a judetului pe circa 107 km. Cursul sau se caracterizeaza printr-o vale lunga, cu caracter de culoar, cu puternice tendinte de devagare si cu un grad destul de ridicat de meandre(1,65 km/km.p).Pe raul Siret s-a construit acumularea de apa Bucecea cu un volum maxim de 8 milioane m.c. apa si acumularea Rogojesti cu un volum maxim de 9 milioane m.c. apa. Suprafata inundabila in cazul ruperii barajelor este de circa 400 km.Timpul de ajungere a viituriila principalele localitati este de: 10 min la localitatea Bucecea, 50min la localitatea Hutani, 100min la localitatea Corni, 120min la localitatea Icuseni, 140min la localitatea Joldesti, 160min la localitatea Tudora.RaulVolovatizvoraste din culmea Darabanilor, are o lungime de 45 km si se varsa in Prut, iar pe cursul sau se afla cateva iazuri, din care mai importante sunt cele de la Adaseni si Padureni.RaulBaseuizvoraste din culmea Darabanilor, are o lungime de 106 km, fiind cel mai mare rau din Campia Moldovei , dupa Jijia. Pe cursul sau exista numeroase iazuri si acumulari a caror suprafata este de peste 1000 ha.RaulJijiacu afluentii sai dreneaza partea central- vestica a judetului. Debitul sau este destul de redus 8mc/s din cauza izvoarelor sarate. Pe cursul principalilor afluenti ai Jijiei (Sitna, Miletin, Dresleuca) exista numeroase iazuri, a caror suprafata trece de 790 ha, culminand cu iazul Dracsani, care are o suprafata de 500 ha, fiind cel mai mare iaz din Podisul Moldovei.1.5Vegetatia, fauna, floraPatrimoniul natural al judetului Botosani este conservat prin ariile naturale protejate, esantioane representative pentru diversitatea speciilor si habitatelor. Notiunea de habitat natural asa cum este definite in Directiva Habitate nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, se refera la zone terestre sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice si biotice, in intregime naturale sau seminaturale. Habitatele naturale si seminaturale intalnite la nivel national caracterizeaza mediul acvatic, terestru si subteran.Habitatele naturale din judetul Botosani cuprind zone terestre, acvatice si subterane in stare naturala si seminaturala care se diferentiaza prin caracteristici geografice abiotice si biotice. Principalele tipuri de habitate inventariate pe teritoriul jud. Botosani sunt habitate de padure, habitate de pajisti si tufarisuri, habitate de stancarii, turbarii si mlastini.1.Habitatele de padureinsumeaza 56.333 ha ceea ce reprezinta 11,5% din teritotiul judetului, procent care se situeaza sub media pe tara (care este 27%).2.Habitatele de pajisti(pasuni si fanete) insumeaza 89.285 ha care reprezinta 17,9% din suprafata jud. Botosani. Pajistile din jud. Botosani se inscriu i...

Recommended

View more >