Calitatea Vietii in Municipiul Oradea

  • Published on
    23-Jul-2015

  • View
    135

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

PROIECTCALITATEA VIEII IN MUNICIPIUL ORADEA1.1. Calitatea vietii concepte si abordari teoreticeConceptul calitatea vietii, reprezinta o etapa calitativ noua in evolutia conceptiilor sociologice si economice a reprezentarilor despre bunastare.Ideea de bunastare intr-o economie de piata, de fapt, isi are originea in lucrarile lui Adam Smith,care cu doua secole in urma afirma ca in virtutea principiului mainii invizibile a economiei de piata, cei ce isi urmaresc propriul interes intr-o economie competitiva promoveaza, de fapt,bunastarea populatiei. Datorita interventiei mainii invizibile, dificultatile si dezordinea dintr-o economie competitiva devin o forta potentiala pentru cresterea venitului si standardului de viata. Geneza conceptului calitatea vietii a pornit de la constatarea faptului ca abundenta materiala, a resurselor, nu reprezinta o conditie singulara pentru ca oamenii sa fie multumiti de viata lor si ca dezvoltarea de tip industrial are si consecinte negative. La baza preocuparii a stat insa si constituirea premiselor unei evaluari globale a problemelor de viata ale oamenilor. Desi un concept nou, calitatea vietii a aparut de la inceput destul de clar in mintea oamenilor, intrucat relua o idee veche si extrem de populara, aceea a fericirii. Paradigma calitatii vietii nu a fost si nu este una limitat sociologica, ea fiind mai curand una interdisciplinara. Desi sociologii au avut contributii importante in realizarea studiilor de calitatea vietii, prin definirea conceptului si a paradigmei de abordare, precum si prin realizarea de cercetari empirice in domeniu, ei nu au fost singurii. Pe langa sociologi, sunt interesati de cercetarea calitatii vietii psihologii, economistii, ecologii, medicii, demografii, antropologii, precum si specialisti in domeniul tehnicii si al stiintelor umane. Conceptul calitatii vietii reprezinta suportul de baza al reprezentarilor contemporane despre dezvoltarea socio-economica, devenind o etapa reala in dezvoltarea teoriei bunastarii. In

societatea contemporana calitatea vietii este una din functiile orientative ale economiei si politicii sociale, care determina directionarea acesteia pentru binele omului si a societatii. Calitatea vietii semnifica nivelul de satisfactie a nevoilor umane in procesul de restructurarea economiei si liberalizarii relatiilor sociale. Studiile de cercetare a calitatii vietii apar relativ tarziu in istoria cercetarilor sociale, plasandu-se temporal in prima jumatate a deceniului al saptelea al secolului trecut. Desi C. Mills propusese calitatea vietii ca obiectiv general al cercetarii sociologice inca de la sfarsitul anilor 50, termenul ca atare a fost utilizat anterior perioadei mentionate, el fiind mai curand un concept umbra in sociologie . Conceptul de calitate a vietii a fost lansat mai intai in SUA si preluat cu rapiditate de catre europeni, devenind astazi un instrument eficient cu valoare evaluativa asupra vietii umane, la nivel individual, comunitar, de grup, societal si planetar. In stiinta economica si sociologica conceptul de calitate a vietii are un rol important, dezvaluind o noua ipostaza a elementului uman in contextul schimbarilor economice si sociale. In acest sens se distinge atat necesitatea perfectionarii conditiilor obiective de viata in perspectiva necesitatilor umane, cat si perfectionarea stilurilor si modurilor de viata, care urmeaza sa conduca spre maximizarea calitatii vietii in conditiile existente la o anumita etapa a evolutiei societatii umane. Calitatea vietii, inglobeaza caracteristicile nivelului de trai, starii de spirit, stilului de viata, orientarile valorice, modului de viata, conditiile de trai, starea de sanatate, evolutiile demografice, nivelul de instruire si alte criterii ale vitalitatii populatiei investigate. In lumea moderna atat stiinta teoretica, cat si aplicativa opereaza cu indicatorii nivelului de trai si a calitatii vietii, acestia ingloband aspecte si mai largi precum conditiile de viata, de munca, gradul de ocupatie, odihna, timpul liber, instruirea, mediul de trai etc. Calitatea vietii reprezinta conditiile de viata si activitatea vitala a populatiei, posibilitatile de satisfacere a necesitatilor si intereselor formate in rezultatul dezvoltarii socioeconomice si socio-culturale a societatii si care caracterizeaza nivelul de asigurare materiala a populatiei, gradul de ocupatie, conditiile de munca si de trai, starea sanatatii si ocrotirea acesteia, nivelul de instruire, dotarea locuintei cu cele necesare pentru un trai decent, starea infrastructurii sociale etc. factori care caracterizeaza evolutia si dinamica schimbarilor in societate.

Conceptul de calitatea vietii poate fi definit intr-un mod mai analitic prin urmatoarea definitie: Calitatea vietii cuprinde ansamblul conditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice: de sanatate etc., in care oamenii traiesc, continutul si natura activitatilor pe care le desfasoara, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care participa, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viata, evaluarea gradului in care imprejurarile si rezultatele corespund asteptarilor populatiei, starile subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc. Calitatea vietii depinde de satisfacerea armonioasa necesara si simultana, nu pe rand a tuturor nevoilor umane: conditii de viata, securitatea economica si sociala, sanatate, timp liber, cultura, educatie, o societate national organizata etc. O societate care este centrata pe calitatea vietii va fi o societate centrata pe individ, pe nevoile si aspiratiile sale. Ea trebuie sa-i ofere individului alternative si variante si nu sa-i impuna modele.

1.2 Indicatorii de masurare si evaluare a calitii vieiiPe masura evolutiei conceptelor antropocentrice economice si sociale, comunitatea internationala a fost nevoita sa recunoasca ca progresul social nu poate fi redus doar la indicatorii masurarii veniturilor banesti sau a acumularilor materiale. Iata de ce asemenea indicatori macroeconomici cum ar fi PIB, bogatia nationala acumulata, veniturile pe cap de locuitor nu reflecta intrutotul tendinta si calitatea cresterii economice si dezvoltarii societatii. Devenea tot mai evident faptul ca acestia nu pot raspunde necesitatii despre importanta diferitor aspecte ale bunastarii (instruire, sanatate, bunastare sociala) in calitate de factori ai cresterii economice, desi rolul lor deseori avea o pondere mai mare decat evolutiile tehnologice sau legislative.

Astfel sunt deosebite trei niveluri ale indicatorilor: - indicatorii economici care cuantifica conditiile economice ale bunastarii; - indicatorii sociali care cuantifica conditiile sociale ale bunastarii; - indicatorii calitatii vietii care se ocupa de reactiile subiective ale oamenilor la procesele si fenomenele economice si sociale.

LISTA DE INDICATORI AI CALITATII VIETII Specificatia

I

Populatia 1. Populatia totala 2. Rata anuala de crestere a numarului populatiei 3. Durata medie a vietii 4. Mortalitatea infantila 5. Gradul de imbatranire

II.

Mediul natural 6. Proportia din populatia tarii ce locuieste in zone puternic poluate 7. Calitatea conditiilor naturale de viata

III.

Asezarile umane 8. Proportia populatiei urbane 9. Proportia localitatilor electrificate 10. Proportia km. strazi asfaltate in lungime totala a strazilor 11. Dotarile si echipamentul edilitar 12. Suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (mp) 13. Calitatea transportului de calatori

IV

Locuinta 14. Suprafata locuibila pe locuitor (mp) 15. Numar de persoane ce revin in medie pe o camera de locuit 16. Consum de energie electrica in sectorul casnic 17. Proportia locuintelor care dispun de instalatie de apa potabila 18. Confortul locuintei (evaluare)

V

Mediul social 19. Calitatea relatiilor sociale (evaluare) 20. Increderea in semeni (evaluare) 21. Numarul omuciderilor la 100000 locuitori 22. Numarul condamnatilor prin privare de libertate la 100000 locuitori

23. Proportia minorilor delicventi in grupele de varsta respective

VI

Familia 24. Starea de sanatate a membrilor (evaluare) 25. Starea de multumire fata de situatia familiei 26 Numar divorturi la 1000 de casatorii 27. Numarul copiilor abandonati la 1000 copii sub varsta de 16 ani 28. Proportia familiilor monoparentale

VII

Persoana 29. Starea de sanatate 30. Rata deceselor prin cauze externe (accidente,violenta) 31. Numar sinucideri la 100000 locuitori 32. Starea de multumire fata de viata de zi cu zi 33. Securitatea persoanei (evaluare)

VIII

Ocuparea 34. Proportia populatiei ocupate in total populatie 35. Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate 36. Proportia somajului in totalul fortei de munca 37. Securitatea locului de munca (evaluare)

IX

Calitatea vietii de munca 38. Numarul mediu al orelor de lucru pe saptamana 39. Proportia celor care lucreaza in schimbul de noapte 40. Distributia salariilor pentru timpul normal de lucru 41. Proportia populatiei ocupate care lucreaza in conditii vatamatoare 42. Numar zile de greva la 1000 salariati 43. Numar zile concediu si nelucratoare pe an 44. Calitatea conditiilor de munca (evaluare) 45. Satisfactie fata de munca

X

Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai 46. Valoarea PIB pe locuitor (lei,$) 47. Valoarea fondului de consum pe locuitor (lei) 48. Ponderea in PIB a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru domeniile social si culturale

XI

Veniturile 49. Distributia veniturilor nete lunare pe o persoana din gospodarie; 50. Veniturile reale pe o persoana (lei) 51. Nivelul veniturilor raportat la necesitatile gospodariei (evaluare)

XII

Consumul 52. Consumul total pe locuitor (lei) 53. Structura consumului populatiei (lei) 54. Consumul principalelor produse alimentare pe locuitor (kg) carne (si produse din carne), lapte (si produse din lapte), legume, fructe, cereale, cartofi 55. Consumul de calorii pe locuitor 56. Oferta de produse alimentare (evaluare) 57. Oferta de produse nealimentare (evaluare)

XIII

Serviciile pentru populatie 58. Structura pe categorii a serviciilor 59. Calitatea serviciilor pentru populatia

XIV

Inzestrarea gospodariei 60. Aparate de radio la 1000 de locuitori 61. Televizoare la 1000 locuitori 62. Frigidere la 1000 locuitori 63. Masini de spalat rufe la 1000 locuitori

64. Autoturisme la 1000 locuitori 65. Proportia locuintelor cu telefon 66. Confortul din gospodarie (evaluare)

XIV

Inzestrarea gospodariei 60. Aparate de radio la 1000 de locuitori 61. Televizoare la 1000 locuitori 62. Frigidere la 1000 locuitori 63. Masini de spalat rufe la 1000 locuitori 64. Autoturisme la 1000 locuitori 65. Proportia locuintelor cu telefon 66. Confortul din gospodarie (evaluare)

XVI

Asistenta sanitara 72. Numar locuitori la un medic 73. Paturi de asistenta medicala la 1000 locuitori 74. Morbiditatea (numar imbolnaviri la 1000 persoane) 75. Ponderea cheltuielilor cu sanatatea in PIB 76. Calitatea asistentei sanitare (evaluari)

XVII Cultura 77. Numar ore de emisie TV pe saptamana 78. Gradul de acoperire a teritoriului cu transmisie radio 79. Numar exemplare carti editate anual ce revin pe un locuitor 80. Numar exemplare ziare si reviste ce revin la un locuitor 81. Ponderea cheltuielilor pentru cultura in PIB 82. Facilitati de ordin cultural (evaluare)

XVII Asigurari si asistenta sociala 83. Proportia populatiei ocupata cuprinsa in sisteme de asigurari sociale 84. Proportia populatiei varstnice beneficiari de pensie 85. Proportia populatiei beneficiari de ajutor social

86. Proportia studentilor care beneficiaza de burse de stat 87. Proportia copiilor sub 16 ani cuprinsi in sistemul alocatiei de stat 88. Ponderea cheltuielilor de asistenta sociala si Global familiala in PIB 89. Calitatea serviciilor de asistenta sociala

XIX

Timpul liber 90. Numarul locurilor de cazare turistica la 100000 locuitori 91. Numarul orelor de timp liber pe saptamana Cupluri Populatie 92. Cheltuieli de la bugetul de stat pentru odihna, tratament, educatia fizica, sport, pe locuitor 93. Facilitati pentru petrecerea timpului liber

XX

Mediul politic 94. Procentul participarii la vot 95. Proportia populatiei adulte incadrata in partide politice 96. Calitatea conducerii societatii (evaluare) 97. Participare la luare deciziilor (evaluare)

XXI

Institutiile de stat si ordinea publica 98. Proportia infractiunilor cu autori cunoscuti 99. Activitatea institutiilor administratiei de stat 100. Rezolvarea problemelor populatiei

Populaia Populatia constituie subiectul oricarei analize sau cercetari sociale, fie ca interesul se indreapta spre cunoasterea modului in care traieste aceasta, fie ca nu au in vedere structurile sale, activitatile desfasurate, apartenenta la diverse grupuri, opiniile si starile de spirit, credintele, nevoile, trebuintele, dorintele, aspiratiile, optiunile sau alte aspecte ce o pot caracteriza si prin urmare devin un scop pentru cercetator. Mediul natural

Impactul negativ al dezvoltarii asupra mediului natural a constituit, la inceputul anilor '70, un impuls de prima marime pentru adoptarea si apoi larga acceptare publica a preocuparilor pentru imbunatatirea calitatii vietii prin masuri de protectie ecologica. De regula, sunt evidentiati indicatori care exprima diversi factori agresivi (zgomot, radiatii, substante nocive in aer, sol, apa, alimente) si efectele lor asupra organismului uman, proportia populatiei afectata si perceptia conditiilor naturale de viata. Asezarile umane Calitatea mediului construit, asigurarea unor conditii optime de viata, echiparea cu mijloace tehnice, inclusiv pentru deplasarea de la o localitatea la alta reprezinta alte elemente de luat in considerare in analiza modului cum traiesc oamenii, de ce facilitati dispun.

Locuinta In practica sociala s-au impus deja o serie de indicatori prin care se exprima calitatea si confortul locuintei, gradul sau de echipare cu mijloace tehnice. Incepand cu materialele de constructie utilizate, izolarea fonica si termica, protectia fata de infiltratiile de apa, dispunerea pe verticala, suprafata construita si cea utila, inregistrarea cu surse de energie, instalatii sanitare si terminand cu situarea ei in cadrul localitatii. si de aceasta data apare nevoia unei selectii foarte severe a indicatorilor luand in considerare in primul rand pe aceia cu o relevanta deosebita pentru calitatea vietii, cum ar fi suprafata locuibila pe o persoana. Mediul social Calitatea relatiilor sociale, masurata prin indicatori de coeziune, valori general-umane, intrajutorare, solidaritate, moralitate, responsabilitate, toleranta, dar si prin lipsa unor factori de patologie sociala sau un nivel cat mai redus al acestora - delincventa, alcoolism, prostitutie, perversiune sexuala prezinta o mare importanta pentru viata umana fie ca este vorba de indivizi, fie ca se au in vedere grupuri si colectivitati de diferite marimi, inclusiv societatea in intregul...

Recommended

View more >