Calităţi personale şi comunicarea

  • Published on
    23-Oct-2015

  • View
    691

  • Download
    4

Embed Size (px)

Transcript

<p>Tema 4</p> <p>Tema 4. Caliti personale i comunicarea</p> <p>1. Temperamentul oamenilor i comunicarea.</p> <p>2. Atracia i empatia n comunicare.</p> <p>3. Comunicarea asertiv, agresiv i pasiv4. Comunicarea persuasiv</p> <p>5. Comunicarea nonviolent.</p> <p>AUTOCUNOATEREA</p> <p>Autocunoaterea este procesul de explorare i structurare a propriilor caracteristici (abiliti, emoii, motivaie, atitudini, credine, mecanisme de aprare i adaptare) n urma cruia rezult imaginea de sine a persoanei.</p> <p>Unul dintre cele mai cunoscute modele de descriere a personalitii este realizat prin cinci mari dimensiuni, care se prezint ca factori bipolari. Aceste cinci mari dimensiuni sau trsturi sunt, de obicei, definite printr-unul dintre polii lor, el nsui descris prin trsturile (de nivel inferior) caracteristice care l constituie (organizare ierarhic). Aceste cinci dimensiuni sunt: </p> <p> Extraversiune: cordialitate, siguran de sine, activitate, cutarea senzaiilor, emoii pozitive;</p> <p> Agreabilitate: ncredere, loialitate, altruism, colaborare, modestie, atenie fa de ceilali;</p> <p> Contiinciozitate: competen, ordine, sim al datoriei, dorina de reuit, autodisciplin, reflecie;</p> <p> Instabilitate emoional: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine, impulsivitate, vulnerabilitate;</p> <p> Deschidere: imaginaie, deschidere ctre domeniile esteticului, sentimentelor, aciunii, ideilor, valorilor.</p> <p>Personalitatea</p> <p>Teoriile personalitii</p> <p>Personalitatea poate fi abordat din perspective i din direcii variate. Exist numeroase teorii ale personalitii, dintre care amintim: biologist, experimentalist, psihometric i socio-cultural i antropologic.</p> <p>Orientarea biologist pune accent pe ntreaga organizare psihocomportamental a omului, accentueaz rolul motivelor biologice i al experienei timpurii - pre- i postnatal - in formarea personalitii. Dependena, agresivitatea, sexualitatea sunt considerate trsturi primare. Exist i contraopinii. De exemplu americanii vd rzboiul, agresivitatea i competiia ca fiind umane prin natere.Totui, exist societi (Arapeii din Noua Guinee) n care rzboiul este necunoscut, iar comportamentul agresiv i competitiv virtual inexistent.</p> <p>Necesitatea abordrii experimentaliste a personalitii a fost formulat de Stanford (1963) astfel: Studiul personalitii este studiul modului n care oamenii difer pe un registru foarte ntins n ceea ce au nvat: fiecare persoan deci este unic.dar toi au nvat n concordan cu aceleai legi generale." Au fost abordate ndeosebi procesele de nvare, procesele percepiei i procesele de cunoatere superioare.</p> <p>Orientarea psihometric nseamn studiul trstirilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizeaz persoana n cadrul unei situaii. Au fost dezvoltate un numr mare de tehnici i instrumente de msur: scale, chestionare etc.</p> <p>Orientarea socio-cultural i antropologic se bazeaz pe ideea c personalitatea poate fi neleas numai lund n considerare i contextul social n care triete individul, i numai comparnd indivizii aparinnd unor populaii i culturi diferite (Mead, Linton). Procesul de socializare e un proces social prin care individul uman, om, membru activ al societii, parcurge transformri succesive. Este un proces social continuu de iteraciune care d unei fiine potenial sociale posibilitatea s-i dezvolte o identitate, un ansamblu de idei o gam de deprinderi. Esena acestui proces este c societatea ncearc s tranforme individul (viitor actor al societii) dup chipul su, astfel nct s rspund normelor, valorilor societii. Potrivit teoriei rolulilor fiecare dintre noi avem un status social i jucm diferite roluri n funcie de cerinele, ateptrile societii n general.</p> <p>Nou-nscuii umani care sunt poteniali personaliti umane : nu posed limbaj articulat;</p> <p>nu au nici un fel de cunotine tiinifice sau tehnice; nu au atitudini scopuri, idealuri de via;</p> <p>- simurile sunt incomplet dezvoltate.Laturile personalitii</p> <p>A. Temperamentul</p> <p>Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetic a personalitii, care se exprim cel mai pregnant n conduit.</p> <p>1. Tipologia lui Hipocrate</p> <p>In acest cadru, se definesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic i coleric. </p> <p> Sangvinicul este vioi, vesel, optimist i se adapteaz cu uurin la orice situaii. Fire activ, schimb activitile foarte des, deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Tririle afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale i instabile. Trece cu uurin peste eecuri sau decepii sentimentale i stabilete uor contacte cu alte persoane.</p> <p> Flegmaticul este linitit, calm, imperturbabil, cugetat n tot ceea ce face, pare a dispune de o rbdare fr margini. Are o putere de munc deosebit i este foarte tenace, meticulos n tot ceea ce face. Fire nchis, puin comunicativ, prefer activitile individuale.</p> <p> Melancolicul este puin rezistent la eforturi ndelungate. Puin comunicativ, nchis n sine, are dificulti de adaptare social. Debitul verbal este sczut, gesticulaia redus.</p> <p> Colericul este energic, nelinitit, impetuos, uneori impulsiv i i risipete energia. El este inegal n manifestri. Strile afective se succed cu rapiditate. Are tendina de dominare n grup i se druiete cu pasiune unei idei sau cauze.</p> <p>2. Tipologia lui Pavlov</p> <p>Caracteristicile sistemului nervos central sunt:</p> <p> Fora sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos i se exprim prin rezistena mai mare sau mai mic la excitani puternici sau la eventualele situaii conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puternic i sistem nervos slab; Mobilitatea desemneaz uurina cu care se trece de la excitaie la inhibiie i invers, n funcie de solicitrile externe. Dac trecerea se realizeaz rapid, sistemul nervos este mobil, iar dac trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert; Echilibrul sistemului nervos se refer la repartiia forei celor dou procese (excitaia i inhibiia). Dac ele au fore aproximativ egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibrat. Exist i un sistem nervos neechilibrat la care predominant este unul din cele dou procese.Din combinarea acestor nsuiri rezult patru tipuri de sistem nervos:</p> <p> tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu temperamentul coleric)</p> <p> tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)</p> <p> tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul flegmatic)</p> <p> tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)</p> <p>3. Tipologia lui Jung i Eysenck</p> <p>Unii oameni sunt orientai predominant spre lumea extern i intr n categoria extravertiilor, n timp ce alii sunt orientai predominant spre lumea interioar i aparin categoriei introvertiilor.</p> <p>Extravertiii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimiti, senini, binevoitori, se neleg sau se ceart cu cei din jur, dar rmn n relaii cu ei. Introvertiii sunt firi nchise, greu de ptruns, timizi, puin comunicativi, nclinai spre reverie i greu adaptabili.</p> <p>Cealalt dimensiune este numit grad de nevrozism. Aceasta exprim stabilitatea sau instabilitatea emoional a subiectului. Eysenck a reprezentat cele dou dimensiuni pe dou axe perpendiculare, obinnd tipurile extravertit stabil, extravertit instabil, introvertit stabil i introvertit instabil, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice.</p> <p>4. Tipologia colii franco-olandeze (G. Heymans i E. D. Wiersma)Exist opt tipuri de temperament: pasionaii (emotivi, activi, secundari), colericii (emotivi, activi, primari), sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari), nervoii (emotivi, non-activi, primari), flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari), sangvinicii (non-emotivi, activi, primari), apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari), amorfii (non-emotivi, non-activi, primari).</p> <p>B. APTITUDINILE Aptitudinile semnific ceea ce tie i poate s fac cineva (teoretic i practic). </p> <p>Ce tiu? </p> <p>Ce pot face cu uurina ? </p> <p>Propoziii lacunare:</p> <p>Eu tiu sa facdar nu tiu.</p> <p>Cele mai bune rezultate le am la/in..</p> <p>Pot sa fac.pentru ca.</p> <p>mi place sa fac..deoarece.</p> <p>Aptitudinile reprezint potenialul unei persoane de a obine performan ntr-un anumit domeniu.</p> <p>Tipuri:</p> <p> generale, care permit obinerea de performane n mai multe domenii;</p> <p> speciale, care permit obinerea de performane ntr-un numr restrns de domenii (sociale, artistice, muzicale, fizice).</p> <p>Identificarea aptitudinilor se poate face prin auto-observare, opinia celorlali, testare.</p> <p>C. CARACTERUL </p> <p>Caracterul este latura relaional valoric i de autoreglare a personalitii umane.</p> <p>Caracterul exprim modul de raportare la alii (atitudinile i trsturile volitive) i reiese din interiorizarea normelor i valorilor sociale fundamentale:</p> <p> Adevrul, Binele, Frumosul</p> <p> Educaia, Credina, Cultura, Tradiiile</p> <p> Comunicarea, Colaborarea Munca, ntrajutorarea, Competenta, Respectul</p> <p> Democraia, Pacea, Legea </p> <p>D. IMAGINEA DE SINE </p> <p>Imaginea de sine este modul n care o persoan i percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emoionale, sociale i spirituale.</p> <p>Ea este o reprezentare mental a propriei persoane, nu reflect ntotdeauna realitatea (subevaluare/supraevaluare) i are mai multe componente:</p> <p> eul actual imaginea prezent</p> <p> eul ideal imaginea dorit</p> <p> eul viitor - imaginea a ceea ce poate s devin individul</p> <p>Dimensiunile Eului sunt:</p> <p> eul fizic ce crede individul despre propriul corp;</p> <p> eul cognitiv ce crede individul despre modul n care gndete, memoreaz etc.;</p> <p> eul emoional ce crede individul despre emoiile i sentimentele sale;</p> <p> eul social cum crede individul c este perceput de ceilali;</p> <p> eul spiritual ce crede individul c este important i reprezint o valoare pentru sine.</p> <p>Imaginea de sine pozitiv favorizeaz creterea performantelor colare, relaii armonioase n cadrul familiei, relaii bune cu prietenii i colegii de aceeai vrst.</p> <p>Comportamentele individului cu imagine de sine negativ implic:</p> <p> evitare (retragerea i comportamentele timide);</p> <p> agresivitate defensiv (atac sursa frustrrii);</p> <p> compensare (afirmarea propriei personaliti, adesea prin comportamente indezirabile);</p> <p> motivaie sczut (refuzul de implicare n sarcin);</p> <p> rezisten (refuz schimbrile ce i se propun, pentru a evita ulterioare eecuri)</p> <p>Stima de sine reprezint dimensiunea evaluativ a imaginii de sine i se refer la modul n care individul se consider ca persoan n raport cu propriile ateptri i cu ceilali. Formarea ei este influenat de prerile/evalurile i reaciile prinilor i educatorilor.</p> <p>Este evident necesitatea unui nivel optim n formularea cerinelor impuse individului: acestea s fie suficient de ridicate ca s-l motiveze, dar s nu fie prea ridicate, pentru a nu genera stres i emoii negative inutile.</p> <p>Diferene ntre persoanele cu stima de sine ridicat i cele cu stima de sine sczut pot fi:</p> <p> stare de confort, mulumire psihic/disconfort, nemulumire;</p> <p> interpretarea situaiilor noi: provocatoare/amenintoare;</p> <p> asumare/neasumare de responsabiliti;</p> <p> iniiativ/neimplicare;</p> <p> asumare /neasumare a consecinelor propriilor fapte;</p> <p> exprimare adecvat/inadecvat a emoiilor;</p> <p> toleran/intoleran la frustrare;</p> <p> rezisten mare/sczut la presiunile grupului.</p> <p>Dezvoltarea stimei de sine este favorizat de:</p> <p> mediu stimulator, crearea de oportuniti pentru afirmare (evitarea etichetrii);</p> <p> existena unui suport social;</p> <p> dezvoltarea abilitilor de comunicare i de exprimare emoional, negociere, rezolvare de probleme;</p> <p> dezvoltarea sentimentului de autoeficien;</p> <p> ateptri rezonabile;</p> <p> acceptarea necondiionat a propriei persoane i a celorlali;</p> <p>1. Temperamentul oamenilor i comunicarea.</p> <p>Constituind latura dinamico-energetica a personalitatii, temperamentul ne furnizeaza informatii cu privire la cat de iute sau lenta, mobila sau rigida, accelerata sau domoala, uniforma sau neuniforma este conduita individului; pe de alta parte exprima care este cantitatea de energie de care dispune un individ si, mai ales, modul in care este consumata aceasta.</p> <p>Temperamentul se exprima cel mai pregnant in conduita si comportament, existand o serie de indicatori psihocomportamentali care ne pot ajuta sa identificam temperamentul:</p> <p> ritmul si viteza desfasurarii trairilor si starilor psihice;</p> <p> vivacitatea sau intensitatea vietii psihice;</p> <p> durabilitatea manifestarilor psihocomportamentale;</p> <p> intrarea, persistenta si iesirea din actiune;</p> <p> impresionalitatea si impulsivitatea;</p> <p> egalitatea sau inegalitatea manifestarilor psihice;</p> <p> capacitatea de adaptare la situatii noi;</p> <p> modul de folosire, de consumare a energiei disponibile. </p> <p>Dei intre oameni exista diferente psihocomportamentale, implicit si temperamentele foarte diferite, nu este mai putin adevarat ca este posibila o grupare a oamenilor in functie de trasaturile lor asemanatoare. Pe aceasta baza s-a ajuns la stabilirea unor tipuri de personalitati, a unor tipologii temperamentale:</p> <p>Tipologiile substantialiste propuse de Hipocrates si Galenus pornesc de la luarea in considerare a unor substante din organismul uman (sange, limfa, bila galbena si bila neagra) si propune urmatoarele tipuri temperamentale: sangvin, flegmatic, coleric, melancolic.</p> <p>Sangvinicul este intotdeauna o persoana cu o personalitate atragatoare, care se distreaza extrem de mult in orice situatie, este vorbaret, bun povestitor, sufletul petrecerilor, centrul atentiei in orice grup, extrem de entuziast si expresiv, cu ochii inocenti, parand sa pastreze simplitatea unui copil si la varste inaintate. Sangvinicul este intotdeauna curios, concepe intotdeauna idei noi si interesante, insufleteste oamenii din jur, in orice grup s-ar afla, isi face prieteni cu usurinta in orice circumstante. Printre punctele negative se numara urmatoarele: nu respecta planul stabilit, vorbeste prea mult, devenind plictisitor, este egocentric, este putin sensibil la problemele altora deoarece este cufundat in a-si admira propria personalitate, nu-si foloseste eficient memoria, este nestatornic si uituc, intrerupe si raspunde in numele altora, este dezorganizat si imatur. </p> <p>Ca recomandari, sangvinicii trebuie sa fie sensibili la interesele altor oameni, sa acorde atentie numelor oamenilor pe care ii intalnesc, sa inteleaga ce inseamna cu adevarat prietenie, sa puna in prim-plan nevoile celorlalti, sa-si organizeze viata si sa incerce sa se maturizeze.</p> <p>Melancolicul este o fire introvertita, profund, ganditor si analitic, este serios, orientat spre scopuri cu raza lunga de actiune, cu o fire de geniu, talentat si creator. Este persoana care adora listele, schemele, graficele si simbolurile, cel care gandeste ordonat si vede simboluri acolo unde celelalte temperamente vad oameni. Constiinta detaliului este extrem de importanta, de aceea observa intotdeauna ceea ce celelalte temperamente nici nu iau in considerare. Este ordonat si organizat, ingrijit si curat, perfectionist, cu standarde inalte, econom, profund preocupat de activitati si de oameni, plin de compasiune.</p> <p>Ca puncte negative, melancolicul este deprimat, este cel care se asteapta tot timpul numai la necazuri, se supara usor, are o proasta imagi...</p>