Consumul Si Abuzul de Substante Toxice

  • Published on
    22-Oct-2015

  • View
    283

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

B|

Transcript

<p>Consumul si abuzul de substante toxice.</p> <p>Consumul si abuzul de substante toxice.Obiective:1. Familiarizarea cu factorii de risc ce exist i care pot fi evitai din viaa cotidian; 2. Contientizarea importanei pentru propriul prezent i viitorul urmailor al unui mod de via sntos; 3. Formarea capacitilor de luare a deciziilor corecte; </p> <p>Generalitati Abuzul de substante se refera de fapt la consumul exagerat si dependenta fizica sau/si psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, sau narcotice si stupefinate care au efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care afecteaza individului, uneori iremediabil, si viata sociala si afectiva </p> <p>Toate substantele implicate in abuz sunt capabile sa determine o forma sau alta de afectare a cognitiei, a perceptiei, atentiei si controlului fizic. Foarte multe dintre substantele de care se face abuz in prezent sunt implicate in aparitia sindromului de sevraj. Acesta este un efect al intreruperii bruste sau scaderii semnificative a dozei si a administrarii respectivei substante. Pentru ca sevrajul sa apara trebui intai sa se instaleze dependenta de drog. Dependenta apare dupa consumarea uneia sau mai multor substante pe o perioada variabila de timp. Sevrajul evolueaza in diferite stagii. Un individ incepe sa simta simptomele sevrajului cu intensitate din ce in ce mai mare, gravitatea atinge apoi un nivel constant care se mentine cateva zile, apoi starea lui incepe sa se amelioreze, iar simptomele dispar. Sindromul de sevraj este doar una din complicatiile utilizarii cronice de droguri. Cea mai periculoasa complicatie a supradozelor si abuzului de droguri este moartea. </p> <p>1. Tutunul si nicotina Nu exist igri folositoare... n fiecare din ele, indiferent de calitate se conin n jur de 4000 de substane toxice. nicotina: este un alcaloid foarte toxic, stimulent si sedativ neuroendocrin si da dependenta gudronul: este un termen general pentru mai multe particule ce rezulta din fumul de tigara. Particulele contin substante chimice printre care oxizi de nitrogen, dioxid de carbon, monoxid de carbon, dar si benzpiren, o hidrocarbura puternic cancerigena. monoxidul de carbon: interfera cu transportul si consumul de oxigen oxizi de nitrogen, cianura de hidrogen, amoniac metale (arsenic.., cancerogene) Fiecarie igar fumat scurteaz viaa cu aproximativ 8 minute; Din fiecare 100 de decedai de cancer pulmonar, 92 snt fumtori; Fumtorii snt cu 60% mai predispui la boli cardiovasculare ca nefumtorii; Fumatul duce la uzura rapid a organismului, mbtrnire devreme, afecteaz sistemul imun, potenia, capacitile intelectuale... i alte zeci de afeciuni! La fiecare sase secunde, un om moare din cauza consumului de tutun, potrivit statisticilor prezentate de Organizatia Mondiala a Sanatatii. </p> <p>2. Alcoolul Intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si "anestezianta" (cauzand lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea constiintei); doar 20% din cantitatea de alcool ingerata este absorbita in stomac, restul de 80% esteabsorbit prin peretii intestinali direct in sange, ajungand in fiecare celula a corpului. Chiar si in cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului stomacului poate produce gastrita: inflamatia cronica a mucoasei. Ciroza este cauzata de consumul excesiv de alcool de lunga durata. Ficatul este unicul loc n organism unde alcoolul se descompune pn la ap i dioxid de carbon i nu poate descompune simultan decat cantitati mici. Alcoolul este sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului. Alcoolul impedica atat stocarea cat si obtinerea informatiei din memorie, poate produce halucinatii si chiar apoplexie. </p> <p>Cauzele alcoolismului O anumit predispoziie ereditar: transmiterea genetic a unei enzime implicate n metabolismul alcoolului. Anumite tipuri de personalitate: hiperemotivi, persoane cu complexe de inferioritate i cu instabilitate psihic; n aceste cazuri alcoolul faciliteaz debarasarea de dificulti de ordin caracterial, red ncrederea i permite afiarea unei false bunstri i a tririi unei senzaii de bine nsoit de episoade euforice. Anumite tradiii i obiceiuri care pot aparine unui context familial (sunt familii unde consumul de alcool este o obinuin), unui context local (adesea, auzim spunndu-se despre locuitorii din localitatea X c sunt mari consumatori de uic sau de vin) sau chiar unui context regional sau naional (se spune despre ardeleni c sunt consumatori de buturi tari sau despre rui c sunt mari consumatori de vodc). Mediul social i condiiile de via: se spune c srcia l mpinge pe om la butur; din pcate aa este, iar imposibilitatea unor oameni de a-i rezolva problemele de zi cu zi i face s se refugieze n starea euforic determinat de alcool, care le permite s uite de necazuri i s devin mai puin preocupai de problemele lor; din nefericire aceast strategie nu face altceva dect s amne i s agraveze n acelai timp problemele rmase nerezolvate. Presiunea grupului asupra membrilor si: exist anturaje i grupuri cu un grad ridicat de coeziune ceea ce favorizeaz adoptarea necondiionat a unor reguli printre care i participarea la ntlniri unde se consum alcool. Exemplul idolilor (n cazul tinerilor, imitarea modelelor i a personajelor ndrgite sau "la mod") i dorina de experimentare (spre exemplu, pentru muli tineri alcoolul este un simbol de maturitate pe care trebuie sa-l treac n anumite grupuri sau anturaje). Conflictele din familie, conflictele celor tineri cu prinii, strile conflictuale consecutive unor eecuri sentimentale, profesionale sau nemplinirea unor aspiraii. Teama de obligaiile impuse de vrsta adult (de ex. cutarea unei slujbe) sau neacceptarea unui anumit statut social (statutul de omer, pentru unii sau cel de pensionar, pentru alii etc). Punctul de rascruce in evolutia dependentei de alcool este pierderea controlului asupra cantitatii de alcool consumate. </p> <p>3.Drogurile... Care e locul lor n viaa nostr? Se merit oare? Problema drogurilor n Europa a impus statele UE adoptarea unei noi strategii privind drogurile pe perioada 2005-2012, ct i dou planuri de aciune aferente. n primul dintre acestea, sunt prezentate peste 100 de aciuni specifice programate a fi aplicate de statele membre ale UE pn n 2008. Se prevede un program continuu de evaluare a strategiei, cu analize anuale ale stadiului de execuie i cu evaluri de impact la ncheierea fiecrui plan de aciune. Oferta de droguri ct i consumul de droguri cresc n continuare i acest fapt presupune o serie de msuri de urgen pentru stoparea efectelor negative, att prin nsprirea legislaiei, ct i prin promovarea diverselor proiecte de informare a populaiei despre pericolele drogurilor. </p> <p>Drogurile injectabile Pe lng efectele prezentate ale diferitelor tipuri de droguri, cele injectabile prezint unele riscuri n plus, cum ar fi: SIDA: Consumatorii care folosesc droguri intravenoase sunt expui la HIV prin acele contaminate; ei sunt categoria n care SIDA crete cel mai repede. Malformaiile: Copiii din femei care au consumat droguri n perioada de sarcin se pot nate mori sau cu numeroase malformaii. Femeile nsrcinate trebuie s evite toate drogurile, inclusiv alcoolul, de-a lungul ntregii perioade de sarcin. Embolia pulmonar: O complicaie foarte grav poate aprea atunci cnd cheagurile de snge se desprind i plutesc prin circuitul sanguin spre inim i plmni. Pacientul moare din cauza cheagurilor care nchid alimentarea cu snge spre plmni. </p> <p>4.Aditivii alimentari. Ce reprezint ei? Majoritatea produselor alimentare conin aditivi (cunoscui sub denumirea generica de "E"-uri), care conserv, dau culoare, form, spumeaz i mai ales dau aroma n mod artificial, fcnd astfel produsul atrgtor i vandabil timp ndelungat. Cercettorii spun ca aditivii alimentari sunt substane chimice de sintez i, deoarece ele nu se gsesc n mod natural, nu ar trebui s fac parte din alimentaia noastr. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, consumul ndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce n organismul uman un bombardament asupra organelor interne, provoac distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge s produc anticorpi peste msur, folosindu-i mpotriva propriului organism), precum i o serie de tumori maligne i benigne. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rspndirea bolilor cardio-vasculare, ale tubului digestiv i a alergiilor. Potrivit rapoartelor organizaiilor internaionale, mortalitatea n rndul populaiei globului, cauzat de consumul alimentelor mbogite cu substane artificiale, se afla pe locul al III-lea, dup consumul de droguri i medicamente i dup accidentele de circulaie. </p> <p>Zero zahr, savoare maxim Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric i acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafein , arom de cola. E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar i pentru a masca gustul unor alimente de calitate slab; bauturile racoritoare cu aroma de citrice conin ocantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adaug n lapte i produse din carne, produse de brutrie i dulciuri; prezent n multemedicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaste ca provoac urticarie i agraveaz astmul. Asociaia consumatorilor din Piata Comuna Europeana l considera cancerigen, nsa este permis n Romnia; interzis n SUA. E330 (acid citric) produce afeciuni ale cavitii bucale (afte) i are actiune cancerigen.Se gsete n cele mai multe sucuri care se afl n comer, mutar (sub form de arome), E 338 (acid fosforic) - produce tulburri digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.); folosit i n preparatele din brnz. E 951 (aspartam) este un ndulcitor des folosit i poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Cafeina un alcaloid care n cantiti mari provoac palpitaii, creterea presiuniisangvine, vom, convulsii, diaree, miciuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurturi ale minilor, spasme musculare, scderea calcemiei. </p> <p>i simi c ntradevr i cur bine dinii ! Ingrediente: ndulcitori xilitol, manitol, aspartam, acetsulfam K, baz de gum, ntritor E414, stabilizator E422, arome,polifosfat de sodiu, colorant E171, emulsificator E 322, agent de glazurare E 903, antioxidant E 320. E 414 (acacia) - posibil s produc alergii i uoare iritaii ale mucoaselor. E 422 (glicerol) n cantiti mari poate produce dureri de cap,grea, hiperglicemie; ntlnit n lichior, fructe uscate, produse slab calorice. E 320 (Butil-hidroxi-anisol BHA) - conservant gsit n cartofi deshidratai, margarin, supe concentrate, sosuri, crete nivelul de colesterol; derivat din petrol; restaurantele McDonald's din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor nc din 1986. E 421 (manitol) posibil s provoace alergii; interzis n mncarea sugarilor putnd provoca diaree i disfuncii renale; provoac grea, vom; n produse cu coninut redus n calorii. </p> <p>Fr conservani .....? Ingrediente: ap, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfam K, acidifiant acid citric, conservant benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E 202), colorant beta caroten, antioxidant acid ascorbic. E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam K), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) cancerigene Acidul benzoic (E 210) i derivaii lui sunt cancerigeni (E 213) benzoat de calciu E 218) Creme Ole, cu gust de vanilie (gata n trei minute, fr fierbere), ct i Praf de budinc cu gust de banane, de la Dr.Oetker Ingrediente: zahr pudr, amidon modificat din porumb, arom de vanilie, gelifiant, carboximetilceluloz, colorani alimentari galben de quinolein i sunset yellow. E 110 (sunset yellow)- "apus de soare"; cancerigen (tumori renale); alte efecte:congestie nazal, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vom, indigestie; E 466 (carboximetilceluloz) - produce tulburri digestive (indigestie, vom, colici abdominale s.a.) </p> <p>Nu v lsai nelai de reclamele tip "ca la mama acas sau de ambalajele atrgtoare. Gustul va poate nela, cci unele chimicale dau arome mai intense dect cele naturale. </p> <p>Va multumim pentru atentia acordata!</p>