Curs 7 Proc Civila Anul III Sem II

  • Published on
    03-Dec-2015

  • View
    224

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs 7 Proc Civila Anul III Sem II

Transcript

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,

06.04.2015

CONTINUAREIncompatibilitatea altor participanti la procesul civil

Potrivit art. 54 NCPC, dispoziiile viznd incompatibilitatea, respectiv abtinerea si recuzarea, se aplic n mod corespunztor i procurorilor, magistrailor-asisteni, asistenilor judiciari i grefierilor, acestia putand fi recuzati pentru acelasi motive ca si judecatorii. In baza altor dispozitii legale, sunt recuzati si alti participanti la procesul civil, cum ar fi: expertii, intrepretii sau traducatrii ( art. 332 si 225 alin 3 NCPC), precum si arbitri (art. 562-563 NCPC).

Alte incompatibilitati procedurale referitoare la alcatuirea instantei

Instanta este gresit compusa daca: la judecata participa un numar mai mic sau mai mare de judecatori decat cel prevazut de lege pentru pricina respectiva un judecator stagiar solutioneaza o pricina care nu se incadreaza in dispozitiile legii nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ( judecatorii stagiari pot judeca actiuni posesorii, cereri privind pensiile de intretinere, cererile privind inregistarile si rectificarile in registerele de stare civila, cereri privind popririle, investirea cu formula executorie, ordonanta de plata etc) completul de judecata este alcatuit dintr-un judecator suspendat sau eliberat din functie.

De asemenea, instanta este gresit constituita si atunci cand:

la judecata nu participa procurorul, desi, in caza respectiva, potrivit legii, concluziile acestuia sunt obligatorii.

participa la judecata un procuror care este suspendat sau a fost eliberat din functie.

Mijloacele procedurale care pot fi puse in discutie aceste incidente procedurale privind alcatuirea instante sunt:

Execptia procesuala (daca judecata este in curs de desfasuarare)

Apelul (daca exista o hotarare de prima instanta)

Recursul (cand a intervenit o hotarare data in apel)

Contestatia in anulare speciala ( impotriva hotararilor instantelor de recurs sau, dupa caz, a celor care, potrivit legii, nu sunt suscptibile recursului).

II. PARTILE

Notiunea de parte in proces

Litigiul contencios presupune, cel putin doua parti cu interese contrarii, si anume una care formuleaza o pretentie (reclamantul) si alta impotriva careia se formuleaza o pretentie (parat).

Tertele persoane pot interveni voluntar sau fortat in proces.

DEFINITIE: notiunea de parti in procesul civil desemneaza persoanele fizice sau juridice care au un litigiu cu privire la dreptul subiectiv civil dedus judecatii sau la o situatie juridica pentru a carei realizare calea judecatii este obligatorie si asupra carora se resfrang efectele hotararii judecatoresti ce urmeaza sa se pronunte ori care a fost pronuntata.

In cadrul fazelor si etapelor procesului civil partile poarta denumiri specifice. Astfel, partile se numesc reclamant si parat la judecata in prima instanta, apelant si intimat la judecata in apel, recurent si intimat in recurs, contesator si intimat la judecata unei cereri de revizuire, creditor si dedebitor in cazul executarii judecatoresti.

Enumerarea drepturilor procedurale ale partilor.

Dintre drepturile pe care legea le recunoaste partilor, enumeram:

a) Dreptul de a adresa crerei instantei

b) Dreptul de a participa la judecata, fiind necesare in acest scop cunoasterea termenului de judecata si a locului undeva va avea loc judecata, ceea ce implica dreptul partilor de a fi citatec) Dreptul de a indeplini actele de procedura si de a participa la raporturile procesuale persoanl sau prin mandatar

d) Dreptul de a-l recuza pe judecator, procuror, grefier, asistenti judiciari sau magistarti-asistati, experti, interpreti, traducatori precum si dreptul de a solicita stramutarea pricinii la o alta instanta

e) Dreptul de a dispune de soarta procesului, prin renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata, ori prin incheierea unei tranzactii

f) Dreptul de a solicita cheltuielile de judecata avansate

g) Dreptul de a execrcita caile de atac prevazute e lege

h) Dreptul de a cere executarea silita

Partile au urmatoarele inadtoriri procesuale:

a) De a indeplini actele de procedura in conditiile, in oridinea si in termenele stabilite de lege sau de jucator

b) De a exercita drepturile procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege

c) De a contribui la desfasurarea procesului si de a urmari finalizarea acestuia

d) De a-si dovedi pretentiile si apararile.

ABUZUL DE DREPT PROCEDURAL.

Partea care deturneaza dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege si il exeercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept procedural.

Instituita abuzului de drept are ca sediu dispozitiile art 15 C. civ., care dispune ca niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod execesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.

Din aceste dispozitii rezulta ca abuzul de drept procesual persupune 2 elemente si anume:

a) un element subiectiv, care const n exercitarea cu rea-credin a dreptului procedural, n scop de ican, fr justificarea unui interes special i legitim, ci numai cu intenia de a-l vtma sau pagubi pe adversar.

b) un element obiectiv, care const n deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de la finalitatea sa legala, actul savarsit neputand fi exlicat printr-un motiv legitim.

Pentru a caracteriza un act de procedur ca fiind abuziv, este necesar ntrunirea cumulativ a urmtoarelor condiii:

a) autorul actului s fie titularul dreptului procedural n cauza;

b) dreptul procedural s fie exercitat n limitele sale externe, fixate de lege, adica sa respecte dispozitiile legale referitoare la conditiile in care se exercita dreptul procedural, la forma actului si la teremenul in care trebuie efectuat acesta;

c) dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a fost recunoscut de lege, partea care il foloseste urmarind un obiectiv ce nu corespunde justei si cate mai rapidei solutionari a pricinii sau sa fie exercitat in mod excesiv si nerezonabil.

EXEMPLE:

Introducerea cu rea-credinta a unei cereri de chemare in judecata vadit netemenice, pentru a-l sicana pe parat sau a-l discredita Introducerea unei plangeri contraventionale la o instanta vadit necompetenta, cu scopul de a prelungi durata suspendarii exercitarii snactiunii contraventionale

Formularea cu rea-credinta a unor cereri de recuzare

Intrducerea, cu vadita rea-credinta a unei contesatii la executare.

Cat priveste snactionarea abuzului de drept procedural, dispozitia de principiu este peravazuta de art 12 alin 2 NCPC partea care i exercit drepturile procesuale n mod abuziv rspunde pentru prejudiciile materiale i morale cauzate. Ea va putea fi obligat, potrivit legii, i la plata unei amenzi judiciare.

Cat priveste instanta competenta a se pronunta asupare cererii de despagubiri pentru abuzul de drept procedural, in temeiul principiului accesorium sequitur principale, acesta este instanta sesizata cu solutionarea pricinii in care s-a savarsit abuzul respectiv.

Coparticiparea procesuala

SEDIUL MATERIEI art 59-60 NCPC.

DEFINITIE: Coparticiparea procesuala reprezinta aplicaia n plan procesual a pluralitii subiectelor raportului juridic civil de drept substanial.

Ex: coproprietarii sau devalamsii pot chema in judecata pe tretul care le-a nesocotit dreptul de proprietate comun.

Daca titularul unui drept chema in judecata, prin aceeasi crere, mai multe persoane care au adus atingere dreptului respectiv, vor exista mai multi parati.

Art 59 NCPC reglementeaza coparticiparea procesuala, stabilind conditiile de exercitare a acesteia.

Potrivit acestei dispozitii legale, mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte dac obiectul procesului este un drept ori o obligaie comun, dac drepturile sau obligaiile lor au aceeai cauz ori dac ntre ele exist o strns legtur.

1. O prima clasificare avand drept criteriu rolul voinei prilor in formarea coparticiprii procesuale, este aceea in coparticipare facultativ i coparticipare obligatorie (necesara).

Exemplu de coparticipare obligatorie: paratjul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.

2. Coparticiparea procesual se poate clasifica i n coparticipare procesual subiectiv n ipoteza n care exist o pluralitate de pri cu aceleai interese, respectiv n coparticipare procesual obiectiv atunci cnd rezult din conexarea a dou sau mai multor cereri, dac n unele din acestea sunt i alte pri.

3. Coparticipare procesual se mai clasifica si in activ, pasiv i mixt. n funcie de calitatea prilor care formeaz pluralitatea, coparticiparea se mparte n coparticipare procesual activ, n ipoteza existenei mai multor reclamani i a unui singur prt, coparticipare procesual pasiv, n ipoteza existenei mai multor pri i a unui singur reclamant, i coparticipare procesual mixt, n ipoteza existenei mai multor reclamani i pri.

Efectele coparticiparii

REGULA: potrivit art 60 alin 1 NCPC, actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre coparticipanti nu le pot profita celorlali i nici nu i pot prejudicia.

In cazul coparticiparii procesuale, raporturile dintre coparticpanti sunt guvernate de principiul independenei procesuale.

Principiul independenei procesuale comport o excepie menionat n art. 60 alin. (2) NCPC, i anume atunci cnd efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor ori prilor sau cnd actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei ori termenele ncuviinate numai unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur profit i celorlali.

Aceasta exceptie prevazuta de art 60 alin 2 isi gaseste aplicarea in cazul in care intre coparticipanti exista raporturi obligaionale de solidaritate sau indivizibilitate, precum i din raporturi juridice reale de coproprietate. De exemplu, efectele admiterii apelului sau recursului declarat de unul dintre copartici-pani se vor extinde i asupra coparticipanilor care nu au introdus apel sau recurs.

Uneori, chiar legea prevede ca actele de procedura ale unei coproprietati profita si celorlalti. Astfel, potrivit dispoziiilor art. 419 NCPC, n cazul n care sunt mai muli reclamani sau pri mpreun, cererea de perimare sau actul de procedur ntreruptor de perimare al unuia folosete i celorlali.

Coparticiparea procesual mai produce o serie de efecte juridice:

atunci cnd coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz n care se va comunica o singura copie de pe cererea de chmeare in judecata sau de pe intampinare, dupa cum coparticipantii sunt parati sau reclamanti; totodata art 207 NCPC prevede ca atunci cand sunt mai multi parati, acestia pot raspunde impereuna, toti sau numia o parte din ei, printr-o singura intampinare. n conformitate cu dispoziiile art. 202 alin. (1) NCPC, n procesele n care, n condiiile art. 59, sunt mai muli reclamani sau pri, judectorul, innd cont de numrul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfurarea normal a activitii de judecat, cu respectarea drepturilor i intereselor legitime ale prilor, va putea dispune, prin rezoluie, reprezentarea lor prin mandatar i ndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. In situatia in care reclamantii sau paratii nu isi aleg un mandatar ori nu cad de acord asupra persoanei mandatarului, judecatorul va numi, prin incheiere, un curator special.

Daca unii dintre coparticipnati nun s-au prezentata inaintea insnatei ori nu au indeplinit un act de procedura in termen, ei vor fi totusi citati in continuare.

Actele de procedura facute in interes comnu sau impotriva coaprticipantilor cu calasi interes sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru Coparticipantii vor suporta cheltuielile de judecata, daca este cazul, in functie de interesul fiecaruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie in mod egal, fie proportional, fie solidar, cu mentiunea ca in caz de paratj judiciar, cheltuielile de judecata se vor suporta porportional cu cota-parte care revine fiecarui coparticipant.

Participarea terilor la judecata

Notiunea de tert desemneaza:

Pe de partae pers complet straine de proces ( penitus extranel)

Pe de alta parte, pers care sunt introduse intr-un proces in curs de desfasurare si care in acel moment devin si ele parti, fiind insa denumite in continuare terti spre a fi deosebite de partile initiale.

Necesitate atragerii unui tert la judecata poate sa decurga din folosul parctic pe care l-ar realiza uan dintre partile initiale (recalamant sau parat) care urmareste sa i se recunoasca ori sa i se stabileasca anumite drepturi fata de tertul respectiv.

Intersul de a fi introdus in procesul in curs de desfasurare poate sa apartina si tertului, fie pentru a-si valorifica un drept al sau, fie de a apara pe una dintre partile in litigiu, cu care se gaseste in raporturi speciale ( de ex creditorii chirografari pot interveni intr-un litigiu in care debitorul lor este parte, fie pt a impideica o fraudare a intereselor lor, fie pt a-l ajuta pe debitorul lor sa castige).

Codul de procedura civila reglementeaza interventia voluntara si patru forme de interevntie fortata, si anume: Chemarea in judecata a altei pers

Chemarea in garantie

Aratarea titularului dreptului

Introducerea fortata in cauza, din oficiu, altor pers

Interventia voluntara

Sediul materiei: art 61-67 NCPC

DEFINITIE: intervenia voluntara este acea forma de participare a tertelor pers la judecata ce consta in introducerea unui tert, din proprie initiativa, intr-un proces aflat in curs de desfasurare.

Mai poate fi definita ca fiind cererea unui ter de a participa ntr-un proces n curs de desfurare, iniiat de alte persoane, n vederea aprrii unui drept propriu sau a unui drept aparinnd unei pri din proces, n msura n care justific un interes personal.

Interventia volnutara prezinta 2 elemente definitorii:

Exisntenta unui proces civil in curs de judecata

Introducerea unui tert, din initiativa acestuia, in procesul respectiv.

Cererea de intervenie voluntar poate fi formulata de orice tert care ar putea fi prejudiciat in vreun fel de hotararea ce ar urma sa se pronunte intr-o pricina sau care pretinde un drept propriu, in stransa legatura cu obiectul acelei pricini, nu insa si de o persoana care a dobandit calitatea de parte in proces.\

Reprezentantul legal sau conevtinonal al unei parti, neactionand in nume propriun si. Deci, fiind tert fata de pretentia supusa judecatii, poate sa formuleze o cerere de interventie voluntara ( in nume propiu).

Rezulta ca intreventia voluntara poate fi de 2 feluri, dupa cum tertul invoca un dpert propiu (intreventia volnutara principala) sau...