Curs CCIA Anul 3

  • Published on
    12-Apr-2018

  • View
    216

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    1/120

    CCIA - ANUL III SEMESTRUL I

    CURS NR. 1

    ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR

    1.Definitia constructiilor , par ticular it i

    Constructiile sunt produse complexe imobile, care se folosesc, n general acolo

    unde au fost create, fiind legate direct de terenul pe care sunt amplasate i in contact cu

    mediul natural avnd rolul de a crea un mediu artificial, cu conditii optime pentru

    satisfacearea utilizatorilor (definii n termeni generali: oameni,animale, psri, plante,

    obiecte, materiale, activiti umane, etc).

    2. Factorii care influienteaza alcatuirea constr uctiilor

    Factorii principali care determina concepltia , alcatuirea si nu in ultimul rand

    executia sunt urmarorii: - omul, activitatea omeneasca i natura.

    3. Clasificarea constr uctiilor :

    3.1. Clasificarea functionala : este cea mai uzuala , se refera la destinatia de baza a

    constructiilor si le grupeaza in doua mari categorii :- cladirile

    - constructiile ingineresti

    3.1.1. Cladirile

    Cladirile , n funcie de destinaia lor sunt grupate curent n urmtoarele mari

    categorii :

    - cl diri civile sunt destinate sa adposteasc o gam foarte larg de functiuni cumsunt: de locuit, social-culturale, invatamant, cultura, sport, administrative,comerciale etc.

    - cladiri industr iale sunt destinate sa adaposteasca si sa serveasca o gama larga de

    procese industriale;

    - cladiri agrozootehnice , care cuprind pe cele destinate productiei si depozitarii

    produselor agricole, viticole, legumicole, zootehnice, avicole etc, inclusive cele destinate

    pentru adapostirea si intretinerea utilajelor folosite in ramura agrozootehnica.

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    2/120

    - 2 -

    3.1.2. Constructiile ingineresti

    Constructiile ingineresti grupeaza toate celelalte categorii care nu au caracteristicile

    cladirilor cumar fi :- constructii pentru retele de alimentari cu apa si canalizari, retele de conducte de

    transport pentru petrol, gaze naturale, termoficare;

    - constructii si amenajari hidrotehnice si hidroenergetice ;

    - linii pentru transportul energiei electrice ;

    - turle de foraj si extractie in exploatarile petroliere si gaze naturale ;

    - turnuri de televiziune si piloni pentru radio si telecomunicatii ;

    - lucrari de drumuri , cai ferate, transport aerian si constructii eferente acestora ;

    - constructii pentru transportul naval : porturi, cheiuri, dane ;

    - constructii industriale speciale ( turnuri de racire, rezervoare, buncare, silozuri,

    cosuri de fum, castele de apa etc.

    4.ALC TUIREA CONSTRUC IILOR

    4.1. Par tile pr incipale ale cladir ilor

    In alcatuirea cladirilor (constructiilor) se disting urmatoarele doua parti principale :

    infrastructura si suprastructura (fig.1.1i 1.2)

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    3/120

    - 3 -

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    4/120

    - 4 -

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    5/120

    - 5 -

    - Infrastructura , este partea din structura de rezistenta a cladirii situata sub cota

    0,00, si cuprinde fundatiile, elementele constructive ale subsolului si planseul peste subsol,

    respectiv numai fundatiile in cazul cladirilor fara subsol.- Suprastructura cuprinde toate elementele constructive (verticale si orizontale)

    situate deasupra cotei 0,00 , inclusivacoperisul. In cazul existentei subsolurilor, primul

    planseu se numeste planseul peste subsol, iar ultimul planseu de pod (fig.1.a) sau

    planseu terasa (fig.1.b. i fig.2), in functie de modul de rezolvare constructiv a

    acoperisului.

    Planseele intermediare se numesc plansee curente.

    Numerotarea nivelurilor se face de jos in sus astfel: P +nE, in cazul cladirilor fara

    subsol, respective S +P +nE , in cazul cladirilor cu subsol, notatiile S, P, si n desemnand

    subsolul, parterul (primul nivel) si numarul de etaje.

    4.2. Elementele componente ale cladir ilor

    Intreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din elemente

    de condtructie, dupa cum urmeaza :

    a. Elementele str ucturale, care formeaza structura de rezistenta a cladirii, preluand

    incarcarile ce-i revin, in functie de pozitia sa concreta in structura.Din categoria

    elementelor structurale fac parte : fundatiile, grinzile, placile, stalpii, diafrgmele, arcele,

    scarile, cablurile pentru acoperisuri sau poduri suspendate etc.

    - Fundatiile sunt elemente care preiau incarcarile de la elementele structurale

    verticale si le transmit terenului de fundare ;

    - Grinzile sunt elemente orizontale de forma liniara (lungimea este mare

    comparative cu dimensiunile sectiunii transversale), actionate de incarcari vericale,

    obisnuit perpendiculare pe axa mediana a grinzii .

    - Placile sunt elemente orizontale , de forma plana ( grosimea este mica in

    comparative cu celelalte dimensiuni), actionate de incarcari verticale de obicei

    perpendiculare pe planul median al placii .

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    6/120

    - 6 -

    - Stalpii sunt elemente liniare verticale, actionati de incarcari vericale centrice sau

    excentrice .

    Stalpii, grinzile si placile pot fi elemente independente insa, in mod obisnuit, acestease inbina intre ele si formeaza elemente structurale copmlexe. Astfele stalpii si grinzile

    formeaza cadre ( in acest caz grinzile se numesc rigle), care pot fi etajate sau cu un singur

    nivel.

    Cadrele se dispun dupa ambele directii si impreuna cu placile (planseele) formeaza

    structura de rezistenta a cladirii structura in cadre .

    - Diafragmele reprezinta elemente plane verticale, actionate de incarcari situate in

    planul lor median . Ansamblul diafragmelor unei cladiri, solidarizate cu elementele de

    rezistenta ale planseelor , formeaza structura de rezistenta a cladirii ( structura cu

    diafragme ).

    - Grinzile cu zabrele (numite si ferme) sunt elemente structurale alcatuite din

    elemente liniare (bare) prinse articulate in noduri , caracterizate in general prin deschideri

    mai mari decat grinzile obisnuite.

    - Arcele sunt elemente curbe utilizate pentru anumite constructii cu deschideri mari.

    - Scarile sunt elemente structurale cu forme diferite in functie de forma in plan si

    rezolvarea constructiv, cu o contributie mai putin importanta in ansmblul structurii de

    rezistenta , insa deosebit de importante pentru asigurarea circulatiei si mai ales a

    evacuarii rapide si sigure a persoanelor in caz de pericol (de ex. incendiu ).

    b. Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in spatiile

    construite, in conformitate cu specificul roceselor functionale sau tehnologice. In functie

    de rolul functional ele pot fi : de compartimentare, inchidere, izolare, etansare si finisaj ,

    precumsi elementele de instalatii.

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    7/120

    CCIA - ANUL III SEMESTRUL I

    CURS NR. 2

    5. INDICI TEHNICO- ECONOMICI DE SUPRAFA N CL DIRI DELOCUIT

    n proiectarea cldirilor de locuit se utilizeaz urmtorii indici :

    - Ar ia util (Au) se calculeaz de regul pe apartament sau pe nivel i reprezint

    suma suprafeelor interioare ale ncperilor (exclusiv suprafaa pereilor).

    - Ar ia locuibil ( Al ), se calculeaz de regul pe apartament sau pe nivel i

    cuprinde suma suprafeelor interioare ale camerei de zi, sufrageriei, camerei de lucru,

    camerei copiilor i dormitoarelor.

    - Aria construit ( Ac ) , reprezint suprafaa la sol a construciei urmrind

    perimetrul parterului.

    - Aria desf urat ( Ad ), reprezint suma ariilor construite ale tuturor nivelurilor.

    La nivelurile superioare n aria desfurat intr logiile.

    6. ELEMENTE DE COORDONARE MODULAR N CONSTRUC II .

    Coordonarea modular reprezint o metod de stabilire a dimensiunilor unei

    construcii i a elementelor ei componente i se bazeaz pe :

    - moduli de baza si moduli derivati ca uniti pentru dimensiuni;

    - dimensiuni modulare ;

    Dimensiunile modulare de coordonare pot fi :

    - dimensiuni principale, ca : dimensiuni de travei, deschideri, nlimi de niveluri etc ;

    - dimensiuni secundare ca : limi ale panourilor sau fiilor de planeu, dimensiuni ale

    golurilor de ui i ferestre ;

    - dimensiuni de coordonare de detaliu ca : dimensiuni de seciuni, de geometrie a

    nbinrilor;

    Pentru stabilirea dimensiunilor n plan i pe vertical ale cldirilor de locuit se

    recomand modulul derivat 3M = 30 cm.

    Ca urmare deschiderile, traveile i nlimile nivelurilor curente vor fi multiplu de30 cm.

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    8/120

    - 2 -

    La cldirile de locuit unicat, executate din zidrie i planee monolite din beton

    armat se admit i ali moduli derivai pentru stabilirea dimensiunilor n plan i pe vertical( 1M =10 cm , 2M =20 cm ) , sau se realizeaz modularea n funcie de dimensiunile

    modulare ale materialelor folosite .

    Laturile seciunilor stlpilor i grinzilor de beton armat vor fi multiplu de 5 cm.

    Grosimile plcilor de beton armat vor fi multiplu de 1 cm

    Gradaia de variaie a grosimii pardoselilor este de 1 mm.

    Gradaia de variaie a nlimii treptelor la scri afi de 1 mm

    6.1. TRASAREA AXELOR MODULARE LA CL DIRI CU DIFERITE

    STRUCTURI DE REZISTEN

    Pe planele de execuie se reprezint numai axele modulare orizontale ce precizeaz

    poziia elementelor structurale verticale , care se noteaz cu cifre ( 1,2,3,) pe o

    direcie , (de preferin pe direcia longitudinal) i cu litere ( obinuit majuscule - A ; B

    ) pe cealalt direcie. Axele modulare apar n toate planurile orizontale ale construciei

    : plan fundaii, plan subsol , plan nivel curent . Axele modulare verticale sunt vizibile n

    seciuni verticale transversale i longitudinale, nsa n general acestea nu se reprezinta n

    desenele de execuie .

    Poziia axelor modulare de referin coincide cu poziia elementelor structurale

    verticale , nsa aezarea pereilor , grinzilor i stlpilor pe aceste axe are la baz principiul

    egalei rezemri a planeelor pe elementele portante verticale.

    6.2. DIMENSIUNI IN SISTEMUL MODULAR

    Distana dintre dou axe modulare se numete dimensiune (sau distan) modular.

    Ea este modulat, adic este multiplu al unui modul.Referindu-ne la elementele de

    construcie , acestea se caracterizeaz prin dimensiuni nominale, de fabricatie si reale.

    Dimensiunile nominale (lungimi de grinzi, dimensiuni de panouri de plansee etc ) sunt

    egale cu dimensiunile modulare decoordonare .

    Dimensiunea de fabricaie (sau constructiv) rezult din dimensiunea nominala dincare se scade rostul de montaj (distana necesar pentru nbinare) , sau se adun

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    9/120

    suprapunerea elementelor n cazul n care exista astfel de mbinri .

    - 3 -

    7. CALITATEA I CONCEPTUL DE PERFORMANTA INCONSTRUCTII

    7.1. Consideraii pr ivind calitatea n construcii

    Calitatea unei construcii este suma (rezultanta) performanelor de comportare a

    acesteia n exploatare i a satisfacerii, pe ntreaga durat de existen, a tuturor exigenelor

    utililizatorilor i colectivitilor, exprimate sau implicite.

    Aprecierea calitii elementelor, a subansamblelor i a cldirilor n ansamblu, se face

    n raport cu modul de satisfacere a condiiilor tehnice, a performanelor sau regulilor de

    calitate stabilite pentru fiecare elemente de construcie, innd seama de destinaia

    construciei i de condiiile reale de exploatare.

    Rspunderea pentru realizarea i meninerea pe ntreaga durat de existen, a unor

    construcii de calitate corespunztoare, revin factorilor care particip la conceperea,

    realizarea, exploatarea construciilor. Legea 10 privind calitatea n construcii prevede

    obligaii i rspunderi care revin, investitorilor, proiectanilor, executanilor i

    specialitilot, verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuia, experti tehnici

    atestai, precum i proprietarilor, utilizatoruilor i unitilor de cercetare .

    7.2. Conceptul de performan n construcii

    Conceptul de performan n construcii constituie nivelul superior de interpretare a

    calitii .

    Elaborarea i aplicarea n construcii a conceptului de performan constituie un

    mod organizat de stabilire a caracteristicilor calitative ale subansamblelor i elementelor,

    care alctuiesc construcia , astfel nct aceasta n ansamblu ei, s rspund corect tuturor

    exigenelor formulate de cei implicai n utilizarea ei (utilizatorii).

    7.2.1 Etapele analizei de performanta

    O pr ima etap al analizei de per forman o reprezint identificarea exigenelor

    utilizatorilor.

    Exigenele utilizatorilor, nu sunt de regul cuantificate, nu in seama de materiale i

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    10/120

    tehnologii de execuie, ele se exprim la modul general i sunt generate de:

    - 4 -- cer ine fiziologice natur ale, nsemnnd posibilitatea de a utiliza spaiile din cldire

    pentru activiti creatoare, odihn sau divertisment, n condiii de igien, confort i

    protecie fa de orice factori nocivi, de a se deplasa cu uurin ( s nu fie nici frig nici

    cald, s nu fie zgomot pentru a se putea odihni sau a lucra );

    - cer ine de eficien , privind cheltuieli i consumuri minime de achiziie i

    exploatare a cldirii , durabilitate, protecie fa de pericole, conservarea mediului etc

    A doua etap a analizei de per forman o constituie trecerea de la exigenele

    utilizatorilor la exigenele de performan, respectiv la transpunerea n termini tehnici a

    cerinelor utilizatorilor.

    A treia etap a analizei, const n concretizarea fiecrei exigene de performan

    n criterii de performan, respectiv fiecrei exigene de performan i se ataeaz unul sau

    mai multecriterii de peforman care se exprima cantitativ pr in valor i normate .

    Astfel, pentru rezistena la transfer termic se impunvalori normate, care reprezint

    valori minime necesare ce trebuie ndeplinite de orice soluie concret, indiferent de

    material i mod de alctuire.

    Compararea fiecrei performane efective ( reale) a unei soluii propuse sau

    realizate pentru elementele de construcie cu valorile normate ( date n prescripii tehnice

    oficiale ) reprezint modul concret de apreciere i realizare a criteriilor de performan.

    Un criteriu de performan realizat reprezinta o calitate.

    Suma calitilor unei cladiri reprezint performana acesteia sau aptitudinea de

    exploatare .

  • 7/22/2019 Curs CCIA Anul 3

    11/120

    CCIA - ANUL III SEMESTRUL I

    CURS NR. 3

    8. BAZELE PROIECT RII STRUCTURILOR N CONSTRUC II

    8.1 Noiuni generale

    Proiectarea unei structuri presupune parcurgerea mai multor etape preliminare, in

    care se discuta mai multe solutii, se fac evaluari si verificari, urmand ca in etapa de

    definitivare sa se execute documentatia necesara aprobarii solutiei optime din punct de

    vedere structural, estetic, functional si economic.

    Pentru inginerul proiectant, prima etapa a proiectarii unei structuri consta indefinirea cu claritate a sarcinilor care-i revin si care de obicei rezulta din tema de

    proiectare.

    In urmatoarea etapa, se presupune colaborarea dintre inginer si arhitect pentru a stabili:

    - conceptia de alcatuire a structurii si a elementelor geometrice;

    - propuneri pentru materiale;

    - estimarea costurilor.Urmatoarea etapa presupune:

    - alegerea variantei optime;

    - calculul static;

    - intocmirea planurilor de ansamblu;

    - obtinerea avizelor si verificarilor necesare;

    - memoriu tehnic privind descrierea structurii proiectate, note de calcul, altespecificatii tehnice;

    - devizul detaliat al lucrarilor (material, manopera, utilaje, etc) necesare realizarii

    structurii proiectate.

    8.2. Cerine de baz

    Scopul general al proiectarii este acela de a asigura, cu o probabilitate acceptabila,

    ca structura proiectata sa se comporte satisfacator pe durata de viata considerata la

    proiectare, resp...