Cursul 2 - Aparatul Cardiovascular

  • Published on
    28-Sep-2015

  • View
    220

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

inima

Transcript

Aparatul cardiovascular

1. Malformatii congenitale:

- comunicarea interatriala

- comunicarea interventriculara

- tetralogia Fallot

- persistenta canalului arterial

- stenoza istmului aortic

2. Leziunile endocardice:

- endocarditele abacteriene:- endocardita verucoasa reumatica

- endocardita verucoasa simpla

- endocardita Libman Sacks

- endocarditele bacteriene:- bacteriana acuta

- bacteriana subacuta

3. Cardiopatiile valvulare:- stenoza mitrala

- insuficienta mitrala

- boala mitrala

- stenoza si insuficienta aortica

4. Leziunile miocardice:- cardiopatie ischemica: - angor pectoris

- IMA

- angina instabila (sindromul intermediar)

- cardiomiopatia ischemica

5. Cordul in boala hipertensiva

6. Leziunile dismetabolice ale miocardului in cadrul - metabolismului grasimilor

- metabolismului hidratilor de carbon

- metabolismului substantelor minerale

- cardiomiopatia alcoolica

7. Miocardite bacteriene, virale, miocardita reumatismala (in paralel cu miocardita idiopatica Fiedler)

8. Tumorile cordului: primare si secundare

9. Leziunile pericardice: acute si cronice; acumularea de lichid la niv pericardului (hidro- si hemopericard)

10. Hipertrofie si dilatare a cordului

11. Patologia vaselor

11. Patologia vaselor

Patologia arterelor

Arterioscleroza:

- este un termen generic prin care sunt descrise ingrosarea si cresterea marcata a consistentei peretului arterial

- in cadrul ei sunt cuprinse 4 entitati: 1. arterioloscleroza

2. arterioscleroza hipertensiva

3. scleroza calcificata a mediei boala Mnckenberg

4. ateroscleroza

1. arterioloscleroza cuprinde doua leziuni ale arteriolelor si anume: arterioloscleroza hialina (hialinoza arteriolara) si arterioloscleroza hiperplastica sau proliferative;

- cea hialina este caracterizata prin prezenta unor depozite de hialin omogene, subendoteliale; apare ca fenomen de varsta, apare in boala diabetica si in unele boli de colegen; debuteaza ca un process segmentar care ulterior se va intinde pe intreaga circumferinta a vasului; la MO se gaseste ingrosarea si dedublarea partiala a membrane bazale si depunere de hialin

- cea hiperplastica sau proliferativa: este leziunea caracteristica din sindroamele hemolitice, din uremie, din sclerodermie, din toxicoza de sarcina si din unele tipuri de HTA maligna; este vorba de depunerea succesiva de celule musculare netede plus ingrosarea mucinoasa a intimei plus ingrosarea fibroasa cu depunere de hialin cu aspectul de bulb de ceapa aceste leziuni se imbraca una pe cealalta; lumenul se micsoreaza;

2. arterioloscleroza hipertensiva: indiferent de etiologie, HTA da arterioscleroza care poate fi benigna sau maligna

- cea benigna este mai ales la arterele mari (cea maligna la arterele mici), observam o hipertrofie a mediei, rezultand prin cresterea numarului de CMN si a fibrelor elastice; intima prezinta o sporire a nr de fibre musculare netede longitudinale, cu timpul la aceste modificari se adauga colagenizarea straturilor cu ingrosarea lumenului; in cea benigna leziunea majora este cea hialina;

- cea maligna: intima micilor artere si arteriole este ingrosata prin leziuni de tip proliferativ; in plus, in arteriolele mici se observa si necroza fibrinoida

3. scleroza calcifianta a mediei reprezinta un proces degenerativ de calcificare a mediei la nivelul arterelor mari si mijlocii, cum ar fi femurala, brahiala, cubitala si uterina

- vasele sunt dure la palpare, apar zone dilatate alternand cu zone de stenoza, cu zone calcificate situate transversal la nivelul mediei

- uneori la nivelul zonelor calcificate poate apare chiar o metaplazie osoasa cu elemente de maduva hematogena, de etiologie necunoscuta

- mai intalnim calcificarea mediei si la asa numita calcificare arteriolara idiopatica a copilului mic; e vorba de calcificari la nivel arterial, intre lamelele elastice interne si la nivelul mediei, asociata cu ingrosarea si fibrozarea intimei; daca coronarele sunt afectate apare cord marit, IMA si ICC cu exitus rapid al copilului;

4. ateroscleroza:

- este o forma specifica de arterioscleroza cu leziunea initiala situata la nivelul mediei

- termenul deriva din athero = fiertura, facand legatura cu materialul moale, bogat in lipide din centrul placii de aterom

- sindroamele clinice corelate cu ateroscleroza sunt: ischemie prin ingustarea lumenului vascular, boala coronariana, bolile vasculare periferice, infarctul cerebral sau unele alterari ale peretului vascular ducand la anevrism

- ca si morfologie, inca de la nou nascut incep sa fie afectate aceste zone ale intimei, prin o ingrosare difuza, o dedublare a intimei, prezenta unor striuri fine si a unor leziuni de tip gelatinos care reprezinta elemente precursoare ale leziunilor aterosclerotice

- ingrosarea si dedublarea: ingrosare fibromusculara a intimei arterelor, care progreseaza cu varsta; striurile lipidice sunt alungite, galbui, extrem de putin reliefate, apar deasupra sigmoidelor aortice, dar in primii zece ani de viata ii gasim de asemenea pe langa intercostale, pe axul aortei si mai ales pe peretele posterior al aortei toracice si abdominale

- miscroscopic: sunt lipide dispuse in cuiburi spumoase, localizate imediat sub intima

- leziunile gelatinoase: sunt niste proeminente gelatinoase ajungand pana la 1 cm, rotunde, circumscrise ori ovale; le gasim pe aorta abdominala (la persoane adulte)

- placile fibroase sunt leziunea de baza in ateroscleroza; macroscopic este vorba de zone proeminente, cenusiu-albicioase, situate la nivelul intimei, de la cativa mm pana la cm, alungite in sensul axului longitudinal al vaselor si daca acesta se ingroasa si se fac depuneri de colesterol si de calciu peste ele, se fac asa numitele stenoze (daca sunt alungite), sau stricturi (daca sunt transversale); daca le intalnim de ex la nivelul carotidelor, lumenul nu mai este 50% daca este afectat, dar conteaza nu atat gradul de constrictie sau stenoza, ci mai ales cat de stabila este placa, daca pe ea se depun diverse elemente figurate si se si calcifica, posibilitatea de a se desprinde din ea un embol este majora -> riscuri importante.

- ce vedem daca sectionam o astfel de placa? o zona centrala, moale, galbuie cu un material grunjos numit aterom, acoperita partea dinspre lumen de un tesut fibros, vedem resturi celulare necrotice, lipide, cristale de colesterol, proteoglicani, fibrina, calciu, mai putem gasi celule inflamatorii, macrofage incarcate cu lipide = lipofage; cea mai frecventa si cea mai periculoasa placa este placa complicata ea rezulta prin calcifierea, ulceratia, trombozarea dar mai ales hemoragia in placa (daca o placa isi creste brusc sau isi micsoreaza brusc volumul, dar mai ales aspectul, mai ales in zona ei centrala stim de ce omul a facut accident vascular).

- calcificarea poate fi absolut benefica in placile mici, pentru ca da o stabilizare, dar daca placa e mare si daca asociaza si ulceratii si tromboza, asistam la o tendinta de eliminare a detritusului colesterolului din centru, determinand embolie

- hemoragiile in placa apar in special la nivelul coronarelor si duc la desprinderea unor bucatele din aceasta coronara sau din leziune, sau duc la ruperea capilarelor din vasa vasorum, care iriga zona de aterom

Inflamatiile arteriale = arterite

- pot debuta in lumen, in adventice sau la nivelul vasa vasorum si pot fi in functie de localizare: endarterite, mezarterite, periarterite, iar daca cuprind toate elementele panarterite

Arterita acuta:

- apare secundar unei infectii cu punct de plecare in interiorul sau mult mai frecvent in exteriorul arterei

- arterite cu punct de plecare la nivelul intimei apar consecutiv unor embolii serice; leziunile inflamatorii ale intimei determina tromboza si modificari ale peretelui vascular, cu formarea de anevrisme care se pot rupe

- arterite cu punct de plecare la nivelul adventicei se gasesc in meningita purulenta, in TBC, furunculoza de etiologie stafilococica dar si in ulcerele mari gastrice; prin erodarea peretelui arterial apar rupturi si hemoragii

Trombangeita obliteranta

- este o boala care duce la tulburari majore de irigatie la nivelul membrelor inferioare, traduse clinic la inceput prin asa numita claudicatie intermitenta

- la inceput, gasim infiltrate inflamatorii la nivelul intimei si mici tromboze, dar in stadiile tardive trombii se organizeaza intr-un tesut conjunctiv fibros, dand obliterari ale lumenului arterial, care nu mai este un lumen real, ci este practic un fascicol fibros prin care foarte putin prin colaterale poate sa mai circule sangele

- fumatul si frigul au un rol foarte important, oamenii ajungeau la amputatii, acum exista posibilitatea tehnica de efectuare a unor neovase

Panarterita nodoasa

- este o leziune la nivelul arterelor mici, mijlocii, in special la nivelul rinichiului si cordului, dar si pericolecistic si peripancreatic

- in peretele acestor mici artere, se gasesc ingrosari nodulare dispunse ca si margelele, moniliforme (?)

- microscopic, in stadiile precoce apar necroze ale mediei vasului, un infiltrat inflamator situat la nivelul intimei si adventicei, cu limfocite, plasmocite si foarte multe eozinofile; pe zonele inflamate ale intimei se formeaza trombi ce duc la mici infarcte in functie de teritoriul irigat de artera lezata

- cauzele nu sunt clarificate, este una dintre bolile incadrabile in bolile colagenului

Arterita temporala = boala Horton

- situata la nivelul arterei temporale, se caracterizeaza printr-o distrugere a mediei, asociata cu un tesut de granulatie cu celule gigante, limfocite si plasmocite

- in intima gasim o profilerare marcata, gasim o formatiune pseudotumorala bogat si ciudat vascularizata cu remaniere conj importanta, confundata cu o tumora de parti moi

- gasisrea celulelor gigante si cu numeroase lumene serpiginate provenite din artera temporala plus react granulomatoasa cu celule gigante duce la diagnosticul cu pricina

- oameni in varsta, fumatori, in special in mediu rural

Boala Takayasu

- o intalnim la aorta femeilor tinere

- debut cu leziuni granulomatoase cu cel gigante, initial la nivelul adventicei apoi la nivelul medieil; intima este mult ingrosata pe seama fibrozei, leziunile sunt accentuate la emergenta arterelor mari unilateral; absenta pulsului, asimetrie importanta cu diferente majore de calibru ce duc la diferente majore de tensiune

- daca aceasta localizare o intalnim la aorta abdominala deasupra emergentei arterei iliace => se pot produce macroanevrisme

Leziunile vasculare luetice

- le int frecv art cerebr aorta

- boli rare gratie trat, dar exista insa endarterita vaselor cerebrale = endarterita Heubner, caract prin prolif marcata a intimei cu scleroza lumenuluoi

- mezaortita luetica o intalnim in luesul tertiar, dupa 10-15 ani de la afectul primar; microscopic infiltrat inflamator limfoplasmocitar la nivelul vasa vasorum adventicei, se extinde in medie, media are zona de necroza, cel musc netede vasculare sunt distruse si inlocuite prin testut inflamator granular specific, apar anevrisme, intima prezinta fibroza, aorta are aspect neregulat ca si coaja de copac, iar leziunile diminua pe masura ce ne indepatam de cord localizare centripeta

Anevrismul = dilatare arteriala limitata, produsa de modificari ale peretilor arteriali

- sediu cel mai frecvent: aorta

- morfopatologic se clasifica in anevrisme adevarate, disecante si false, dar exista si notiunea de ectazie = dilatare de dimensiuni mai mici atat in plan transversal cat si longitudinal

-> anevrismul adevarat dimensiuni variabile, la aorta abdominala poate ajunge cat un cap de copil; cilindrice, fuziforme ori sacciforme; produs de o leziune parietala, ducand treptat la dilatare; produsa de arterioscleroza si lues; in anevrismele arterelor de la baza creier intalnim leziuni congenitale ale peretilor arteriali, iar anevrismele de eroziune le intalnim la caverna tbc prin invadarea procesului inflamator specific din afara peret arterial catre profunzime

- anevrismul luetic - rar, localizat in aorta toracica, comprima oragnele vecine traheea, pulmonul, stomacul, esofagul si vasele mari; poate eroda corpurile verterbrale si sternul

-> anevrismul disecant un anevrism care se modifica, daca un anevrism pe care il stim la un om de ani de zile are 5 cm/3 cm si constatam ca isi modifica marcat aspectul, trebuie trimis pacientul de urgenta la arteriografie pt ca putem constata infiltrarea sangelui la nivelul mediei printr-o fisura a intimei ca atare sau la nivelul unei placi de aterom, astfel ca tunica medie va fi disociata intre treimea mijlocie si treimea externa, disociere care poate antrena intreaga circumferinta, astfel incat respectivul vas apare ca doi cilindri unul in altul; de obicei aceasta disectie merge pana la bifurcatia in iliaca, poate duce atunci la deces;

- anevrismul intracranian situat la nivelul arterelor din poligonul Willis, in principal la sediile de emergenta, cu marimi de la 2-15 mm, dar cu o presiune importanta a sangelui in interior, apare ca urmare a unui defect de structura congenitala a peretelui, ruptura duce la hemoragii subarahnoidiene cu posibilitatea de coma sau exitus

-> anevrismul fals apare prin ruptura peretelui arterial si invazia sangelui in tesutul periartificial (?), cavitatea formata este delimitata de endoteliu si inconjurata de tesut conjunctiv

- anevrismul arterio-venos rezulta prin intrarea anevrismului arterial intr-o vena invecinata gratie unui traumatism care lezeaza si artera si vena

Patologia venelor

Inflamatia venelor = flebite

- pot debuta in afara venelor = periflebita, sau in interior = endoflebita

- flebita acuta este cauzata de coci si apare prin invazia din afara a acestora in abcese, flegmoane, leptomeningite, pneumonii

- o data cu intrarea inflamatiei la nivelul endoteliului, se constituie un mic thrombus infectat, dand nastere la o tromboflebita supurata (daca intai se produce tromboza si apoi inflamatia); daca intai se produce inflamatia si apoi tromboza este flebotromboza

- flebita cronica rezulta ca o urmare a unei flebite cu evolutie indelungata, sau printr-un proces inflamator cronic de vecinatate; vena este cu peretele ingrosat

Tromboflebita migratorie = saltatorie

- cuprinde vene viscerale, dar mult mai frecvent vene superficiale mici; se caracterizeaza prin tromboza, obstructia lumenului urmata de recanalizarea acestuia, in corelatie cu carcinoame oculte

- omul trebuie cautat de carcinom in tubul digestiv, in special in pancreas

- este un sindrom paraneoplazic si trebuie sa faciem colangioRMN

- unele neoplasme nu se vad (EXAMEN ceva cu sdr paraneoplazice - asocieri?)

Dilatatiile venelor

- pot fi difuze = flebectazii, sau localizate = dilatatii varicoase = varice

Varice = dilatatii venoase c...