DCI. Alexandru Sitaru

  • Published on
    16-Sep-2015

  • View
    223

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Dreptul Comerului Internaional

Transcript

<p>Curs 1 DCI 5.02.2014</p> <p>Noiune - Dou accepiuni ale comerului internaional</p> <p> Stricto-senso- comerul internaional cuprinde totalitatea operaiunilor de import i export cu mrfuri, lucrrii i servicii pe care le desfoar persoane fizice i/sau juridice avnd calitatea de subiecte ale dreptului comerului internaional, cu parteneri de naionalitate strin sau cu bunuri aflate n tranzit internaional (operaiuni pe piee strine).Se desprind cateva elemente/idei definitorii: Operatiunile de comert international sunt operatiuni de import si export inseamna ca ele se desfasoara in principiu peste frontiera unui stat. Subiectele participante sunt persoane fizice sau juridice comercianti (profesionisti), iar raporturile juridice au in mod esential un element de extraneitate, care poate consta fie in nationalitatea straina a cel putin uneia dintre parti, fie, chiar daca rap jur se desfasoara intre persoane de aceiasi nationalitate, marfa care face obiectul raportului juridic se afla in tranzit international, adica in drumul ei de la o parte catre cealalta trece cel putin o frontiera. In acesta acceptiune, comertul international poate avea ca obiect marfuri, dar si produse si servicii. Aceasta acceptiune este strans legata de marfa. Si notiunea de comert provine de la commercium (juxtapunere a cum merx-operatiune care se desfasoara cu marfa merx-is, produs destinat schimbului)Din punct de vedere juridic, comertul, in sensul restrans al notiunii, se exprima de regula prin contractul de vanzare-cumparare de marfuri. Vanzarea-cumpararea de marfuri aflate in trafic international este pilonul relatiiilor de comert international, alaturi decare apar normal si o serie de contracte colaterale (asigurare, transport, intermediere, operatiuni bancare etc) toate axate/circumscrise operatiunii pilon - vanzarea.</p> <p> Lato-sensoDe-a lungul timpului, au aparut si operatiuni care se circumscriu ideei de cooperare internationala.Lato-senso, comertul international nu cuprinde numai operatiunile cu marfa, ci si ce intelegem din notiunea de cooperare economica internationala. Romania este parte la peste 50 de astfel de tratate. In conditiile dobandirii statutului de tara mb a UE, anumite norme specifice.... dar comertul Romaniei nu se reduce la nivelul relatiilor cu celalallte state mb ale UE, deci raman aplicabile acordurile bilaterale pe care Romania le-a incheiat cu alte state.In esenta, Cooperare economica internationala - un ansamblu de relatii de conlucrare, de colaborare intre persoane fizice sau juridice profesioniste comercianti, de nationalitati diferite, operatiuni care presupun in esenta punerea in comun de catre participanti a unor valori economice, bunuri, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale comune, aducatoare de profit si care nu inseamna, nu implica neaparat un transport de marfa peste frontiera. Cea mai des intalnita forma de cooperare economica internationala - Constituirea de societati comerciale cu capital mixt ne vom ocupa de constituirea si functionarea lor atat in Romania, cat si participarea comerciantilor romani in alte stateConstituirea de socitati comerciale in care fiecare varsa un raport nu inseamna neaparat o tansportare a unei marfi, ci ..... in scop de profit profitul este in mod neindoielnic scopul activitatii comerciale (finis mercatorum est ...). Alte forme de cooperare, de pilda: desfasurarea in comun de activitati de marketing, desfasurarea in comun a operatiunilor de extragere de zacamant natural, activitati de cooperare in domeniul bancar, activitati de cooperare in domeniul desfacerii produselor pe anumite piete, cooperarea in domeniul proprietatii intelectuale avand ca obiect comertulDin punct de vedere juridic, haina pe care aceste operatiuni o imbraca este aceea a contractului de cooperare economica internationala - contractul de constituirea a unei societati cu capital strain este un astfel de contract.</p> <p>Principiile care guverneaza relatiile comerciale internationale ale Romaniei</p> <p>1. Principiul libertatii comertului international poate fi foarte bine inteles daca este analizat in antagonie cu pp care a guvernat rel ec internationale ale Romaniei in perioada 1946-1989 principiul monopolului de stat. In aceea perioada, comertul international al Romaniei nu era liber. Acest pp insemna ca comertul international se putea efectua numai prin unitati de stat (se numeau intreprinderi de comert exterior). Subiectele de drept privat, cate or fi fost, nu aveau vocatia sa desfasoare operatiuni comerciale internationale. Pp monopolului de stat asupra comertului international al Romaniei a fost printre primele principii care au fost desfintate dupa revolutie. Chiar in primavara anului 1990 s-au adoptata cel putin doua acte normative majore care au spulberat pp monopolului de stat si au deschis calea catre pp libertatii comertului: Primul a fost Decretul-Lege nr. 54/1990 privind desfurarea unor activiti economice pe baza liberei iniiative, care a permis persoanelor fizice, care au dobandit dreptul de a se organiza ca PFA, sa desfasoare operatiuni de comert international. Acest act normativ, a crui aplicare s-a restrns la comercianii persoane fizice dup apariia Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, a fost abrogat prin Legea nr. 507/2002 privind organizarea i desfurarea unor activiti economice de ctre persoane fizice. Al doilea a fost Decretul lege nr 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania a deschis calea investitiilor straine in RomaniaAmbele legi au fost abrogata, mai intai prin Legea 31/1990 a societatilor. In mat investitiilor straine cu Legea 35/1991 prinvind investitiile straine, care la randul ei a fost abrogata si inlocuita cu alte acte normative.</p> <p>Aderarea Romaniei la UE a insemnat un pas inainte in calea liberalizarii comertului, am intrat asadar intr-o piata libera, guvernata de cele trei libertati fundamentale libera circulatie a marfurilor, persoanelor si a a capitalului. UE nu e numai o uniune politica la care statul a cedat ceva din suveratinatatea lui, dar este si o uniune economica, vamala (nu sunt taxe vamale, exista un cod vamal comun aplicabil intre raporturile dintre statele mb ale UE si statele terte). UE a preluat o serie de atributiuni esentiale in materia comertului international si poate cea mai importanta dintre ele este atributiunea de a incheia tratate comerciale internationale. UE are tratate de liber schimb (tratate incheiate intre UE ca subiect de drept si statele membre cu diferite state terte), de.... si mai ales tratate de cooperare economica. Unul din tratatele importante de cooperare economica este cel cu Canada. Si se negociaza in prezent un tratat cu SUA. Daca acest lucru se va realiza, desi sunt probleme, va fi una din cele mai mari/largi piete comune din lume.Romania este parte a OMC (WTO), care a inlocuit fostul GATT, are ca scop promovarea si dezvoltarea comertului international prin reducerea taxelor vamale, eliminarea restrictilor asa numitor contigente care limiteaza libertatea comertului. In cadrul OMC se desfasoara permanent negocieri in sensul gasirii solutiilor pt favorizarea comertului international.</p> <p>Continutul pp libertatii comertului inseamna in esenta esentelor doua lucruri (poate fi privind in doua sensuri): Din exterior spre interior insemna capacitatea recunoscuta de legea romana subiectelor de DCI de a participa in mod liber pe piata romaneasca. Acesta latura a pp se materializeaza intr-o serie de institutii pe planul dreptului. In primul rand in ceea ce numimregimul investitiilor straine in Romania.De asemenea, se materializeaza prin posibilitatea comerciantilor/societatilor comerciale straine in Romania de a deschide pe teritoriul tarii sucursale, filiale si reprezentante. Din interior spre exterior insemna libertatea recunoscuta de lege subiectelor de drept privat de nationalitate romana, comerciantilor de drept privat, fie ca sunt societati, fie ca sunt PFA, sa desfasoare in mod liber comert international. La randul lor, aceste subiecte pot deschide sucursale, filiale, reprezentante in alte state, pot incheia contracte cu parteneri de alta nationalitate.</p> <p>Pp libertatii comertului nu este insa nelimitat. Exista exceptii, restrangeri care pot imbraca forme diverse. De vom ocupa de una din aceste forme principiul autorizatiei de import-export impiedica marfurile sa circuleliber. Sunt anumite categorii demarfuri care implica siguranta circuitului comercial, implica sanatatea pb, protectia mediului, protectia patrimoniului cultural, bunele moravuri, care nu circula liber, ci, pt ca ele sa treaca frontiera, fie intr-un sens, fie in altul, este nevoie de o procedura de autorizare. Statul exercita un control si supraveghere asupra comertului cu aceste bunuri. </p> <p>Regimul investitiilor straine in Romania</p> <p>Temeiul juridical regimului investiilor straine: primul act normativ care a deschis portile economice ale Romaniei pt accesul investitiilor straine este Decretul lege nr. 96/1990 privind unele msuri pentru atragerea investiiei de capital strin n RomniaIstoric, o incercare s-a facut si in anii 70 au fost doua decrete privind costituirea si organizarea de societati mixte si chiar s-au constituit 6 societati in temeiul acestor doua acte normative. Erau mai multe limitari, de exmin 51% tb sa fie participarea statului roman.D-L nr 96/1990 a fost inlocuit cu Legea nr 35/1991 privind regimul investiiilor strine pe urma OUG 31/1997 privind regimul investiiilor strine n Romnia, iar apoi acesta oug a fost abrogata prin OUG nr 92/1997 privind stimularea investitilor directe care a fost aprobata cu importante modificari prin Legea nr 241/1998. </p> <p>Notiunea de investitie directa dupa OUG nr 92/1997, investitiile straine sunt de doua feluri:</p> <p>1. Investitie straina directa reglm de OUG 92/1997, modificata de Legea de aprobare. Acest act da o definitie a notiunii de invetsitie directa art 2 invetsitie directa inseamna urmatoarele aspecte:a) Participarea investitorului strain la constituirea sau la extinderea unei societati comerciale.b) Dobandirea de catre un investitor strain de parti de interese, actiuni, parti sociale, la o soc comerciala cu sediul in tarac) Constituirea sau extinderea unei sucursale sau a unei filiale pe teritoriul Romaniei de catre un investitor strain. OUG 92/1997, dupa cum observam, se refera la o singura forma de investitie directa. Defapt, investitiile directe la randul lor sunt de doua forme:i) Investitie directa in forma societara aici intra cele trei ascepte a, b, c, pe care le-am mentionat. In forma societara inseamna ca in toata cazurile consecinta este constituirea sau majorarea capitalului social a unui societati cadrul in care investitia de realizeaza este cadrul socitar. Are de principiu doua laturi o latura contractuala (ea este un acord de vointa a asociatilor), dar si o latura institutinala (este o persoana juridica). Neindoielnic, investitia. straina directa in forma sociatare este principala forma de ISD, dar nu singuraii) Invetsitia in forma exclusiv contractuala, care nu se manifesta prin nasterea unei persoane juridice, nu are o latura institutionala. ID in forma exclusiv contractuala este reglm de alte acte normativa decat OUG 92/1997. De pilda, avem o lege a zonelor libere (legea 84/1992 privind regimul zonelor libere), care reglm statutul acestor entitati care beneficiaza de libertate a comertului, in sensul ca marfurile care sunt depozitate/tranzitate acolo nu sunt supuse regimului vamal. Exista de asemenea o lege a petrolului (legea 238/2004), o legea a minelor 85/2003, legea energiei electrice si a gazelor naturale nr 123/2012, o legea a parteneriatelor pb-privat L 178/2010. Toate aceste acte normative (sunt cele mai importante) reglm ID de natura exclusiv contractuala. De pilda, concesiunile petroliere. In materia minelor, avem o agenie nationala a resurselor naturale care autorizeaza aceste contracte de concesiune, care contracte sunt forme de investitie straina, adica atrag aplicarea intregului pachet de acte normative de investitii straine in Romania.</p> <p>2. Investitie straina de portofoliu conform OUG 92/1997, reprezinta investitie straina de portofoliu dobandirea de valori mobiliare de pietele de capital organizate si reglementate si care nu implica participarea directa a investitorului strain in administrarea respectivei societati comerciale.O mai buna definire a investitiei straine de portofoliu, o mai limpede definire a criteriului de distictie intre cele doua tipuri de investitie, gasim in Regulamentul BNR nr 4/2005 privind regimul valutar (un regulament important!) se prevede ca ccea ce particularizeaza o investitie directa, spre deosebire deinvestitia de portofoliu, este vorba de faptul ca investitorul strain are in intentie (la nivel subiectiv) si realizeaza (la nivel obiectiv) o legatura economica durabila(notiunea este preluata din regulamentele europene) cu societatea comerciala in care are loc investitia. Inseamna intentia, si materializarea ei, investitorului strain de a participa la administrarea si controlul scoietatii respective. Din punct de vedere al gradului de participare, reg BNR spune ca de principiu o investitie de portofoliu are mai putin de 10% din capitalul social, dar nu procentul este esential. Poate fi o invetsitie directa care sa aiba mai putin de 10%, dar sa implica administrarea efectiva din partea investitorului. Investitia de portofoliu este o investitie subiectiv speculativa, este o investitie in care investitorul strain nu are interntia, si nici nu participa efectiv, la administrare si control, ci scopul lui este de a cumpara actiuni, obligatiuni sau alte titlui de valoare pt a le revinde si a castiga din diferenta de valoare.Invetsitiei de portofoliu i se aplica in mod esential Legea 297/2004 privind piata de capital, impreuna cu intreg cortegiul de acte normative care configureaza regimul pietei de capital, atat din punct de vedere al participantilor la piata de capital sau al operatiunilor care sepot efectua. Exista o serie de instituii care supravegheaza activitatea. Fostul CNVM, actualul ASF, joaca rolul de supravegherea de piata de capital. Exista si o serie de acte normative speciale care reglm piata de capital, si mai ales cele care se refera la cumpararea de titluri de stat. Exista Og 66/1997 prinvind cumprarea de titluri de stat. Exista foarte multe regulamente ale BNR in materia circulatiei titlurilor de stat. Aici statul actioneaza ca un comerciant pe picior de egalitatea cu partenerul sau. Exista si institutii specializate pe arbitraj ex: centrul international privind solutionarea disputelor cu privire la investitii cu sediul la Washington</p> <p>Ce esteinvestitorul strain? OUG 92/1997 si regulamenul BNR 4/2005 reglementeaza notiunea de investitor strain in esenta, investitor strain este o persoana fizica cu domiciul in strainatate, sau o persoana juridica avand sediul in strainatate, care investeste in Romania in una din formele de investitie prevazuta de lege.Ceea ce particula...</p>