Drept comunitar FR 02011

  • Published on
    04-Jul-2015

  • View
    521

  • Download
    3

Embed Size (px)

Transcript

Drept comunitarBilbliografie:C.A.Gheorghe- Drept bancar comunitar, ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2009 Augustin Fuerea, Drept comunitar, partea generala. Editura All Beck, Bucuresti 2003 Augustin Fuerea Drept comunitar al afacerilor, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2006 Octavian Manolache Tratat de drept comunitar, Editia a V-a, Bucuresti 2006

1. Contituirea Uniunii Europene.Etapele constituirii UE. Ministrul englez Winston Churchil, 1946, a prezentat opiniile sale privind viitorul Europei dupa al II-lea Razboi mondial. Marea sa realizare in plan politic a fost adoptarea si deschiderea spre semnare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului, Roma 1950. In aceeasi perioada pe plan economic se remarca lansarea planului Marshall, plan de ajutorare a statelor Europene, cu conditia plicarii unor programme de restructurare Pe plan politic comunitar remarcam constituirea Organizatiei Atlanticului de Nord (NATO) Planul Schumann, conform caruia s-a lansat la Paris in 1950 o strategie pentru implementarea unui conduceri unitare la nivel European in vederea constructiei unei federatii europene. Se poate vorbi conform acestui plan de stabilire a bazelor Uniunii Europene. Schumann propune ca cele mai puternice industrii ale Frantei si Germaniei ( ind minerit si otel) sa fie supuse unui control comun din partea unei organizatii supranationale. Urmeaza tratatul de la Paris (1950)de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Tratatul a avut ca scop pe de o parte stingerea rivalitatii istorice dintre Franta si Germania (tratatul a trezit si interesul altor state europene cum ar fi Benelux, Italia) iar pe de alta parte s-a urmarit ca interesle acestor state sa fie mai bine reprezentate intro organizatie europena. Tratatul a fost incheiat pe o perioada de 50 de ani din 1952 si este considerat o reusita. Primul presedinte a fost Jean Monett, Ministrul de Externe al Frantei si parintele spiuritual al Planului Schumann. Urmeaza un esec, acela de a constitui CAE, Comisia de Aparare Europeana. Proiectul de a realiza o comunitate in domeniul apararii nu s-a realizat datorita faptului ca Franta nu a semnat tratatul prin care urma sa se infiinteze armata europeana, 1954. S-a propus creearea unei Comunitati politice Europene (CPE) care prevedea unificarea CECO cu CAAE fara sa cuprinda si politica externa a statelor reunite de Tratatul de la Roma. Pentru ca nu s-a reusit o unificare politica, eforturile s-au indreptat spre o unificare economica, o INTEGRARE care va determina la un moment dat si o unificare politica. Astfel, in anul 1955 s-au convocat statele membre pentru a se construi cele 2 noi comunitati : - CEE ( Comunitatea Economica Europeana) - EURATOM ( Comunitatea Europeana a Energiei Atomice. Care impreuna cu CECo constituie fundamentul Uniunii Europene.

1

Marea Britatnie refuza in 1955 din nou sa se integreze, ramanand in afara Comunitatilor sub influenta americana. Tratatul se semneaza la Roma in 1957, intrand in vigoare un an mai tarziu. Din acest moment s-a pus problema constituirii unor institutii comune care sa se implice la nivelul celor 3 comunitati create, s-a propus Consiliul de Ministrii, Parlamentul si Curtea de Justitie. Se stabileste ca Bruxelles, Luxembourg si Strssbourg vor deveni sediile celor mai importante institutii Europene. CEE nu a gasit puterea politica de a trece la urmatoarea etapa, uniunea economica si monetarapentru ca s-a lovit de opozitia Marii Britanii care de-abia in 1973 a aderat la Comunitate si de opozitia Frantei care de-a lungul anilor a aplicat politica scaunului gol In anii 1980 are loc extinderea Comunitatilor la 10 state incluzand Grecia, Spania si Portugalia. Semnarea Actului Unic European al UE a reprezentat o dinamica favorabila punerii in aplicare a uniunii economice si monetare (AUE), a intrat in vigoare in 1987 fiind considerat prima extindere a constructiei europene, prin aceasta se introduce ideea de piata comuna ca spatiu fara frontiere in care sa se circule liber. Urmeaza Tratatul de la Maastricht prin care se renunta la termenul de comunitate si se pun bazele unei DEMOCRATIZARI a comunitatilor care sa se bazeze pe o mai mare transparenta. Se invoca acum principiile libertatii, democratiei, respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale precum si statul de drept, principii comune statelor membre (neluate in calcul ; la functionarea comunitatilor). Dupa adoptarea tratatului alte 10 state au depus cerere de aderare printre care si Romania. A urmat apoi crearea uniunii economice si monetare introducerea monedei unice, crearea Bancii Centrale Europene (BCE) a sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) care au pus bazele UEM. Tratatul de la Amsterdam 1997 are ca scop revizuirea tuturor actelor comunitare; se introduce expresia Europa cu mai multa viteza astfel incat sa fie accelerata si dezvoltarea statelor integrate dar mai putin dezvoltate. S-a propus un tratat privind viitorul UE, se adopta Caarta Drepturilor Fundamentale a UE.

2. Consolidarea Comunitatii Europene si creearea Uniunii Europene.1992 dezvoltarea UE a intrat intro noua etapa si s-a vorbit de un asa numit templu al UE cu urmatoarea configuratie si obiective: Cetatenie Externa Europeana Piata unica Integrare economica Politica comuna

Pilonul 1

Comunitatile Europene

Pilonul 2

Politica externa de securitate economica comuna

Pilonul 3

Justitie si politie comuna

2

A. -

Comunitatile Europene bazate pe : principiul subsidiaritatii crearea cerateniei europene crearea uniunii economice si monetare dezzvoltarea domeniilor specializate cum ar fi cultura si protectia consumatorului intarirea controlului exercitat de Parlamentul European

B. Politica externa si de securitate - are caracter interguvernamental, deci forta juridica a hotararilor nu este la fel de mare ca in cazul plenului, deoarece hotararile se iau la nivel guvernamental C. Politici de justitie si politie - acestia si-au propus libera circulatie a personaleor si cooperarea in domeniul justitiei si cel politienesc. - Hotararile au caracter interguvernamental Cei 3 piloni ai fost recunoscuti de statele membre cu derogari pentru Marea Britanie si Danemarca.

3. Extinderea UEUE se extinde ajungand la 15 state cu urmatoarele observatii : - Norvegia semneaza tratatul de aderare dar nu reuseste sa il ratifice prin referendum - Elvetia respunge prin referendum Tratatul UE - Noile state integrate in UE au beneficiat de faptul ca nu au fost o povara pentru Uniune, dar au avut un regim aparte fiind refractare la reforme, la adancirea Uniunii Europene si la dezvoltarea unei politici de aparare comune. 4. Creearea uniunii economice si monetare A. Realizarea Uniunii s-a facut in mai multe etape, prin armonizarea prealabila urmarindu-se reducerea dezechilibrelor regionale B. Rodajul institutiilor Europene, prin interzicerea deficitelor bugetare excesive si constituirea Institutului Monetar European C. Introducerea monedei unice mai multe etape in care cele 15 state membre urmau sa adopte Euro pana la 1 Ianuarie 1999. Obs!. Grecia a fost exclusa din aceasta etapa Marea Britanie, Danemarca si Suedia au refuzat trecerea la Euro In 2001 Grecia a intrat in zona Euro 2002 Statele membre trec la utilizarea efectiva a monedei unice 2007 Slovacia este primul stat din tarile estice care indeplineste conditiile pentru zona Euro, devenind si al 13-lea stat al Uniunii Europene. Menede proprii au ramas Lira Sterlina, Coroana daneza si Coroana Suedeza.

3

Tratatul de la Nisa 2001.O importanta isorica o reprezinta includerea tarilor centrale si de est in UE si chiar includerea in viitor a unor tari ca Turcia. La nisa s-a luat hotararea de a se modifica mecanismele de functionare a UE, tocmai pentru a asigura functionarea UE cu un numar mai mare de state. Tratatul contine prevederi care adancesc integrarea europeana in vederea largirii UE la 27 membrii, acest lucru va conduce la cresterea numarului parlamentarilor in Parlamentul European. Are loc adoptarea acelei carte inspirate din Conventia Europeana a Drepturilor Omului cu un continut mai extins, intitulata Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene . Statele din blocul comunist semneaza acorduri de asociere prin care devin state asociate. Turcia semneaza acest acord in 1987, Ungaria si Polonia in 1994. Deja se pune in discutie care va fi viitorul UE prin includerea Turciei sau a fostelor state societice ( URSS). Se propune realizarea unei Federatii Europene ( idee din 1946) bazata pe un tratat constitutional, pe un Parlament si pe un Guvern. Cele mai multe state, mai ales cele mici nu aua Fost de acord, considerand ca aceasta structura le-ar fi inghitit ( doar 6 state au fost deacord) astfel in anul 2001 s-a adoptat Declaratia asupra viitorului UE ca anexa a Tratatului de la Nisa care vorbeste pentru prima data de o Constitutie Europeana. Scopul era sa se aduca in prim plan vocea popoarelor, nu numai voceca sefilor de stat si de guvern. Dupa dezbaterile ce au avut loc la Conventia privind viitorul Europei, s-a ajuns la adoptarea prin consens a proiectului de Constitutie Europeana, proiect semnat in Octombrie 2004. De la aceasta data a curs termenul pentru ratificarea proiectului, stabilit pana in Noiembrie 2006 amendat (prelungit) pana in Iunie 2007 si suspendat in prezent. In 2005 se deschide procedura nagocierilor de aderare a Turciei si Croatiei la UE iar Macedonia primeste statutul de candidat. Romania si Bulgaria sunt ultimele state care primesc statutul de state membre la 1 Ianuarie 2007. Probleme : Personalitati implicate in constructia UE Statele cu pozitie oponenta fata de pozitia UE Corelatii intre diferitele planuri de restructurare a Europei( Planurile Marshall, Schumann, Monet)

Natura juridica a EUTermenul de UE este utilizat incepand cu 1992, cand Tratatul de la Maastricht a desemnat astfel ansamblul Comunitatilor Europene si formele de cooperare guvernamentala si interguvernamentala dintre statele membre ; caracter nou si original. Nu s-a reusit o definitivare a naturii juridice a UE datorita ambiguitatii constructive pe care o sugereaza aceasta sintagma. Nu este o persoana juridica, spre deosebire de Comunitatile Europene. Fiind 4

mai degraba un concept politic dacat unul juridic, UE nu inlocuieste comunitatile ci le inglobeaza intr-un concept mai larg. Statele membre isi pot transfera competentele in momentul aderarii doar catre persoane juridice aflate la un nivel superior cum ar fi Consiliul Uniunii Europene organ paracomunitar si indirect al Uniunii Europene, din acest motiv este acceptata explicatia conform careia pentru a-si realiza obiectivele UE utilizeaza Consiliul Uniunii Europene. Tot in randul mijloacelor de realizare al obiectivelor UE inscrie sistemul institutiilor Europene, sistem alcatuit din 5 institutii comunitare. Obiectivele UE: Sunt formulate concret in 1992 si sunt cuprinse in tratatul de la Maastricht: Promovarea progresului economic si social, scopul final fiind realizarea pietei unice a UE in etapele realizarii UEM si introducerea monedei unice. Afirmarea identitatii UE pe plan international prin politica de securitate si prin politica externa comuna. Se va urmar5i in continuare realizarea unei politici de aparare comuna (Armata unica Europeana) Apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului prin instituirea cetateniei europene. ( in acest domeniu primeaza dreptul comunitar in fata dreptului intern) Dezvoltarea UE ca spatiu de libbertate si securitate prin cooperarea celor 3 piloni in domeniul justitiei si afacerilor interne (Politia) Dezvoltarea aquisului comunitar ( ligislatiei comunitare) Mijloace de realizare a obiectivelor UE Cei tri piloni pe care se sprijina organizarea si functionarea Uniunii reprezinta principalele mijloace de realizare a obiectivelor UE Cei trei piloni au ca motor comun Consiliul European ( a nu se confunda cu Consiliul Uniunii Europene, institutie paracomunitara). Consiliul European reuseste sa determine politica de dezvoltare a Uniunii Europene deoarece este alcatuit din sefii de stat si de guvern al tarilor membre. Consiliul reuseste sa dea Uniunii impulsul necesar dezvoltarii, deoarece sunt implicati factori de decizie. Tratatul de la Maastricht impune indeplinirea obiectivelor Uniunii cu respectarea principiului subsidiaritatii. Principiul subsidiaritatii prevede ca in domeniile care nu tin de competenta exclusiva a UE, UE sa nu intervina decat daca si in masura in care obiectivele nu pot fi realizate de statele membre intro maniera satisfacatoare si pot fi realizate la nivel comunitar datorita dimensiunilor efectelor actiunilor preconizate. Viitorul Uniunii Europene. Inca din anul 2000 s-a convenit ca o Constitutie Europeana ar fi solutia care sa se afle la baza Federatiei Europene. Atentatele de la Madrid 2003, 2004 au orientat aceste propuneri spre o alta varianta si anume spre lupta impotriva terorismului in care sa se faca mai usor compromisuri de catre fiecare stat. Extinderea UE la 27 de membrii a determinat propunerea mai multor scernarii : 5

1. Europa cu doua viteze se propune ca dezvoltarea statelor membre sa se faca diferit deoarece unele state trebuiesc ajutate mai mult decat cele dezvoltate 2. Europa a la carte presupune alegerea politicilor comunitare in functie de interesul imediat al statelor membre 3. Europa un nucleu tare care presupune formarea unui nucleu federal de state care sunt dispuse si capabile sa continue integrarea, in timp ce rel atiile cu celelalte state raman flexibile Se observa ca constructia UE este un proces evolutiv si original (nemaintalnit) astfel incat solutiile se iau in conditii de maxima flexibilitate pentru ca UE sa nu devina un organism suprastatal. ( Acordurile de la Basel in domeniul comunitar bancar)

Ordinea juridica comunitaraA. Ordinea juridica interna Se bazeaza pe suveranitatea statelor sub dublu aspect intern si international ; statele se bucura de egalitate suverana in raporturile internationale, statele au autonomie constitutionala astfel incat nici o regula de drept international nu impune ca un stat sa aiba o anumita structura politica. Este vorbba de rezolutia ONU nr. 2625 / 1970 A. Ordinea juridica internationala s-au format de-a lungul timpului mai multe scoli de opini cu privire la suprematia categoriilor de ordine juridica : a. scoala negarii dreptului international considera ca existenta dreptului international este conditionata de existenta unei organizatii suprastatale incompatibila cu suveranitatea statelor b. scoala existentei dreotului internationa considera ca statele, oamenii politi, organizatiile internationale, guvernele, recunosc si respecta dreptul international cu limite rezonabile c. ordinea juridica a Comunitatilor Europene Comunitatile formeaza o noua ordine juridica inspirata din dreptul international clasic si din modelele cunoscute de drept federal. Ordinea juridica comunitara este un ansamblu de norme care guverneaza raporturile stabilite...