filosofia educatia

  • Published on
    23-Dec-2015

  • View
    11

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

educatia

Transcript

  • I.Statutul filosofiei educationale in ansamblul stiintelor educatieiI.1.Etape in constituirea filosofiei educatieiI.2.Continutul si problematica filosofiei educatieiI.3.Domenii ale filosofiei educatiei

  • Trepte in construirea filosofiei educatieiIstoria pedagogiei evidentiaza lungul drum al stiintei educatiei in a se desprinde de filosofie, unde a fost inglobata din antichitate si pana in secolul XIX, dar aceasta nu ne indreptateste sa afirmam ca pedagogia este in primul rand filosofie. Filosofia arata, necesitatea intemeierii stiintei educatiei, pe un sistem de idei de baza asupra educatiei, asupra scopurilor ei, dar si alte motive ce justifica relatia celor doua stiinte:In explicarea teoretica si practica a educatiei sunt utilizate si metodele filosofice de critica si analiza logica, dialecta, reflexiva, istorica, epistemologica, axiologica, normativa, deontologica, sociologica. (vezi Ioan Nicola, 2003).

  • Marii creatori de sisteme pedagocice din perioada moderna (Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart) au contribuit la autonomizarea si desprinderea pedagogiei de filosofie, prin tratarea expresa a fenomenelor educative, relevand importanta, scopul, formele de realizare si de perfectionare ale acestora in acord cu exigentele determinante. In procesul de specializare a unor ganditori in abordarea fenomenelor educative nu au determinat o rupere a legaturilor pentru totdeauna cu filosofia. Si aceasta , din cel putin 3 motive: este in firea lucrurilor ca desprinderea unei teorii dintr-una mai veche sa nu fie niciodata totala. o data realizata autonomizarea pedagogiei, trebuie sa-i admitem si dezvoltarea continua. Chiar si obiectul pedagiei evolueza

  • -aspectul filosofic se manifesta si la un alt nivel. Tot dezvoltandu-si si sporindu-si competentele, pedagogia ajunge sa puna in discutie propriile rezultate si sa se interogheze asupra finalitatilor si limitelor sale. (Cucos, 2006, pp.425-426). Bogdan Suchodolski, pornind de la premisa existentei a doua mari curente filosofice va duce la doua origini ale gandirii pedagocice: pedagogia esentei pedagogia existentei

    (Cucos, 2006, p.426)

  • Continutul si problematica filosofiei educatieiDe ce e necesara o filosofie a educatiei? Exista totusi o distinctie intre filosofia educatiei si pedagogie.? Exista o ciclicitate , una care se manifesta prin punerea in discutie a ceea ce dorim cunoaste urmata de punerea in aplicare, cautarea acelui ceva ce dorim cunoaste si ca treapta finala intoarcerea la dorinta de a cunoaste noul ca urmare a noilor bariere ce apar, respectiv bariere in educatie ce ne pozitioneaza fata in fata cu neprevazutul abordarea filosofica in prezent este o necesitate determinata de evolutia sociala ori daca inainte abordarea folsofica era una de natura episodica acum aceasta trebuie sa fie strict permanenta.

    (C. Cucos, Pedagogie, 2006, p. 427. )

  • George Vaideanu mentioneaza doua avertismente de care trebuie sa tina cont toti factorii educativi:avertismentul complexitatiiavertismentul subtilitatii

    (C. Cucos, Pedagogie, 2006, p. 427-428.)

    Filosofia educatiei isi propune multe problematici, iar exemple de reprezentanti care abordeaza aceste problematici sunt:1.S.J. Curtis, in An Introduction to the Philosophy of Education (1965),2. John S. Brubacher, profesor la Universitatea din Michigan 3.Carlton H. Bower (1970)

    (C. Cucos, Pedagogie,2006, p. 429-430.)

  • AXIOLOGIA EDUCATIEII.1.RELATIA VALOARE-EDUCATIEprezinta o deosebita importanta relatia dintre valoare si educatie pentru intregul nostru sistem de invatamant,

    I.2.CE ESTE VALOAREA SI FUNCTIONALITATEA EI IN ACTIUNEA EDUCATIVAIn axiologia romaneasca se poate vorbi de 3 modalitati de a explica valoarea:

    a)una cultural-antropologica b)alta cultural-filosofica c)cea cultural-psihologica

  • 3.DIVERSITATEA VALORILOR;VALORI-SCOPURI SI VALORI MIJLOACE3.1.Vorbim de un sistem de valori in care intr-o primaaproximatie deosebim:a)valori umane generale,considerate valori scop; acestea sunt:adevarul,frumosul,binelesi dreptateab)valorile democratice intelese ca valori-mijloc, specifice diferitelor componente ale existentei umane, acestea fiind:libertatea,drepturile omului,solidaritatea,toleranta.3.2.Calin C.Marin distinge urmatoarele categorii de valori:a)valorile vitale b)valorile morale, politice, juridice si istorice c)valori teoretice necesare cunoasterii si creatiei umane d)valorile estetice si religioase

  • 4.EXISTA O ,,CRIZA A VALORILOR ?5.UTILIZAREA VALORILOR IN EDUCATIE Pentru orientarea si decizia educatorilor in decizia educatorilor in actiunea educativa, are o insemnatate cruciala functionarea valorilor ca scop si ca mijloc:ca scop in sensul ca valorile ne calauzesc existenta;ca mijloc in sensul ca valorile contribuie la dezvoltarea starilor subiective pozitive ale omului.(Calin C. Marin ,2009, pag.106-113)Ce poate sa faca educatia in perspectiva intelegerii valorilor?Sarcina scolii este de a face din educati persoane autonomecare sa decida singuri, in cunostinta de cauza ce este bine sa aleaga.

  • In conditiile democtratizarii valorilor, autonomia axiologica nu rezida doar in capacitatea discriminarii corecte a valorilor ci presupune mai mult decat atat:a)instituirea operativa a noii grille si criterii valorice din perspectiva carora sa fie interpretate si intelese diferitele produse culturale.b)competenta valorica a educatiei nu poate fi redusa doar la insusirea unor bunuri sau conventii culturale ci inseamna si acea capacitate de inventie a noi coduri de referinta sau de descoperire a unei noi conexiuni intre sistemele de valoric)criteriile axiologice asimilate vor deveni astfel permeabile in raport cu cultura in devenired)autonomia valorica constituie cel mai inalt etaj al educatiei si se constituie in vectori ai libertatii noastre spirituale.Idealul ajuns la o autonomie axiologica pare sa impace pozitiv atat tendintele proliferarii culturii cat si cerinta asigurarii libertatii individuale de alegere a unor valori.(C. Cucos,1996, pag. 188-189)

  • EPISTEMOLOGIA EDUCATIEICa sectiune a filosofiei, epistemologia este preocupat de teoria cunoasterii. Elementele constitutive ale acestei preocupari sunt: a) natura cunoasterii b) sursele cunoasterii si conditiile acesteia c) ntemeierea cunoasterii n ceea ce priveste evolutia cunoasterii, exist diferite puncte de vedere. Pentru Platon cum stim deja cunoasterea teoretic sau teoria ideilor diferea de cunoasterea empiric .Galileo Galilei mbin gndirea teoretic cu cercetarea experimental .Urmeaz, n secolul al XIX-lea, prima elaborare de epistemologie a stiintei de ctre Immanuel Kant cu lucrarea sa Critica ratiunii pure .Modelul elaborat de ctre Kant este marcat de dou interese ce tin de ratiune, de cunoatterea teoretic prin care cunosc ceea ce este, fat de cunoasterea practic, prin care mi reprezint ceea cetrebuie sa fie. (Calin C. Marin,2009, pag 91-92)

  • Variabile de epistemologie pedagogicn general, n filosofie, problema explicatiei cunoaste o sporit atractie. n acest scop sunt posibile mai multe epistemologii: a)o epistemologie comun diversittii stiintelor educatieib) o epistemologie critic sau analitic a practicilor cercetrii educatiei c) o epistemologie a reflectiei cercettorului (Calin C. Marin,2009, pag 96)

  • Niveluri, tipuri si modele ale cunoasterii n educatie

    a)nivelul empiric (al faptelor existente de natura pedagogic);b)nivelul teoretic (al faptelor si situatiilor educative produse dectre cercettorul prin experimente oranizate de ctre el);c)nivelul metateoretic (al analizei conceptualizrilor pedagogice).Sunt trei niveluri care semnific drumurile pe care oricare dintre stiintele educatiei le parcurge si a cror particularitate const cum se exprima Karl Jaspers n faptul c ele se intersecteaz, se despart, se ntlnesc din nou, fr s indice locul unde se duc, dar toate cer s fie parcurse .(Calin C. Marin,2009, pag 96)

  • Tipurile de cercetare pedagogic nu cunosc o umanitate de sens. In general, in cercetarea romaneasca, indiferent de domeniu in care acesta are loc, este acceptata distinctia de cercetare FUNDAMENTALA si cercetare APLICATIVA. In unele comunitati pedagogice, cercetarea este subdivizata in: - cercetare constatativ-evaluativa; - cercetarea actiune; - cercetarea ethnometodologica. (Calin C. Marin,2009, pag 97)Tipurile de cercetare pedagogic

  • Modele cognitiveCunoasterea pedagogic recurge sau trebuie sa utilizeze anumite modele cognitive: - modelul inductiv - modelul deductiv ipotetic - modelul istoric - modelul structural-functional Aceste modele nu trebuie si nici nu trebui opuse unul aluia, ele pot fi utilizate simultan sau pot fi combinate n vederea unei cercetri multireferentiale a educatiei si instructiei. (Calin C. Marin,2009, pag 99-100)

  • Biblografie:Calin C. Marin,Filosofia educatiei, 2009, Editura AramisConstantin Cucos, Pedagogie,1996/2006, Editura PoliromProf.univ.dr.Ioan Nicola,Tratat de pedagogie scolara, 2003, Editura Aramis