Fiziologia Sistemului Digestiv_ Procesele de Digestie, Fenomenele Mecanice Ale Digestiei _ Aparatul Digestiv

  • Published on
    20-Oct-2015

  • View
    102

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Biologie

Transcript

  • 21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

    www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 1/8

    FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV

    Alimentele sunt un amestec eterogen de substante organice si anorganice, care asigura in organism cresterea, reinnoirea

    reparareatesuturilor.

    Dupa origine, alimentele sunt de natura animala (carnea, laptele, ouale etc), vegetala (cerealele, legumele, fructele)

    minerala (saruri, apa).

    Dupa compozitia lor chimica, alimentele se clasifica in: alimente de natura proteica, glucidica, lipidica, vitamine, s

    minerale, apa.

    Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituentilor organismului. Ele sufera

    in organism o serie de transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestor transformari constituie digestia. Transformarile

    substantelor organice continute in alimente sunt redate sintetic in tabelul 18.

    Tab. 18. Procesele de digestie.

    Substantele organice cu molecule

    complexe, specifice, insolubile,

    neabsorbabile

    se transforma prin hidroliza,

    cu ajutorul enzimelor specifice

    rezultand substante organice sim-

    ple, nespecifice, solubile, usor

    absorbabile (principii alimentare

    sau nutrimente)

    proteine proteolitice aminoacizi

    glucide complexe polizaharide glicolitice glucide simple, monozaharide

    lipide lipolitice acizi grasi si glicerol

    Odata absorbite, substantele organice cu molecule simple in 111f55b deplinesc in organism rol plastic (in special proteinele),

    energetic (mai ales glucidele si lipidele) si functional (enzime, pigmenti, hormoni). Sediul digestiei este tubul digestiv. Digestia

    alimentelor este un proces unitar, care incepe in cavitatea bucala si se termina in intestin. Pentru a putea fi absorbite prin mucoasa

    intestinala, alimentele sufera in tubul digestiv doua categorii de transformari: mecanice si chimice.

    1. Digestia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene (tab. 19.):

    transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in particule mici si moi, usurand digestia chimica;

    amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizeaza transformarile chimice si absorbtia;

    progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate.

    Tab. 19. Fenomenele mecanice ale digestiei.

    ORGAN FENOMENE MECANICE ACTIUNI

    Cavitate bucala (dinti,

    limba)

    Masticatie

    Deglutitie timp bucal

    reducerea dimensiunii particulelor amestecul cu

    saliva

    formarea bolului alimentar

    impingerea bolului alimentar in faringe, voluntar

    Faringe Deglutitie timp faringian impingerea bolului alimentar in esofag, voluntar

    Esofag Deglutitie timp esofagian

    prin miscari peristaltice

    deplasarea bolului alimentar, prin unde involuntare de

    contractie musculara, spre cardia

    Stomac Depozitare temporara umplerea stomacului

  • 21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

    www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 2/8

    Miscari tonice de umplere

    Miscari peristaltice: de

    foame, de amestec, de

    evacuare

    realizarea senzatiei de foame

    amestecul alimentelor cu sucul gastric si formarea

    chimului gastric; evacuarea lenta si fractionata a

    chimului gastric

    Intestin subtire Miscari de segmentare

    Miscari peristaltice lente si

    rapide

    Miscari pendulare

    amestecul chimului gastric cu sucurile intestinale,

    usurarea contactului cu mucoasa intestinala si

    transportul continutului intestinal spre colon

    Intestin gros

    colon

    rect

    Miscari segmentare si peris-

    taltice

    Defecatie

    favorizarea absorbtiei apei, impingerea continutului

    colic spre rect si formarea materiilor fecale

    eliminarea materiilor fecale

    2. Digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul

    digestiv. Aceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestive (tab. 20.).

    Tab. 20. Sucurile digestive.

    DENUMIREA

    Sl GLANDA

    COMPOZITIA CHIMICA

    SI ALTE PROPRIETATI

    LOCUL

    ACTIUNII

    ACTIUNILE PRINCIPALE

    SALIVA

    Glandele salivare

    apa 99,5%

    substante minerale (KCI,

    NaCI, bicarbonati)

    substante organice:amilaza salivara, mucina,

    lizozim

    pH = 67

    cantitate:1,5 l /24 ore

    Cavitatea

    bucala,

    (faringe,

    esofag,

    stomac)

    pregatirea alimentelor pentru digestie

    formarea bolului alimentar

    excretia unor substante toxice (uree)

    si virusuri

    favorizarea vorbirii

    digestia chimica a amidonului preparat

    actiune antiseptica (prin lizozim)

    favorizarea actiunii receptorilor gustativi

    mentinerea echilibrului hidric

    SUCUL GASTRIC

    Glandele gastrice

    apa 99%

    substante minerale

    (HCI, cloruri, fosfati)

    substante organice:

    enzime proteolitice, enzimelipolitice si mucina

    pH = 1,5

    cantitate:1,5 l /24 ore

    stomac

    (duoden)

    HCI: activarea enzimelor proteolitice;

    pregatirea proteinelor pentru digestie;

    actiune antiseptica.

    Enzimele:

    digestia chimica a proteinelor

    digestia chimica slaba a lipidelor emulsio-nate

    Mucina: protectia mecanica si chimica a

  • 21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

    www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 3/8

    mucoasei gastrice fata de actiunea autodiges

    tiva a HCI si pepsinei

    SUCUL

    PANCREATIC

    Pancreasul exocrin

    apa 99 %

    substante minerale(bicarbonat de sodiu)

    substante organice:

    enzime proteolitice,

    glicolitice si lipolitice

    pH = 8,5

    cantitate: 1,5 l /24 ore

    intestin

    subtire

    Bicarbonatul de sodiu:

    neutralizarea chimului gastricEnzimele:

    digestia chimica a proteinelor, glucidelor

    si lipidelor

    BILA

    Ficatul

    apa 97%

    substante minerale

    substante organice:

    saruri biliare, mucina,

    fosfolipide, colesterol,

    pigmenti biliari

    pH = 78

    cantitate: 0,8 l /24 ore

    intestin

    subtire

    Sarurile biliare:

    emulsionarea lipidelor

    favorizarea absorbtiei lipidelor si vita-

    minelor liposolubile prin formarea de miceliihidrosolubile cu acizii grasi

    stimularea peristaltismului intestinal

    Pigmentii biliari:

    dau coloratia materiilor fecale

    SUCUL

    INTESTINAL

    Glandele intestinale

    apa

    saruri minerale: NaHC03

    substante organice:

    mucina, enzime proteolitice,glicolitice si lipolitice

    pH = 7,58,5

    cantitate: 23 l /24 ore

    intestin

    subtire

    Bicarbonatul de sodiu:

    neutralizarea chimului gastricEnzimele:

    desavarsirea digestiei chimice a protei-

    nelor, a glucidelor si a lipidelor

    Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli usor absorbabili, numiti siprincipii alimentare sau nutrimente (tab. 21.).

    Tab. 21. Actiunea enzimelor din sucurile digestive.

    SUCURI DIGESTIVE SUBSTANTE ALIMENTARE DIGERATE PRODUSI REZULTATI

    SALIVAAmilaza salivara

    (ptialina)

    amidon preparat maltoza

    SUC GASTRIC

    Pepsina proteine peptide

    Labferment (la sugari) lapte lapte coagulat

  • 21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

    www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 4/8

    Gelatinaza gelatina gelatina hidrolizata

    Lipaza gastrica lipide emulsionate (din lapte, frisca etc.) glicerol si acizi grasi

    BILA (nu contine enzime) lipidele neemulsionate lipide emulsionate

    SUC PANCREATIC

    Tripsina, chemotripsina proteine nedigerate in stomac si

    peptide

    tripeptide si dipeptide

    Carbopeptidaze peptide aminoacizi

    Elastaza proteine fibroase proteine fibroase hidrolizate

    Amilaza pancreatica amidon maltoza

    Lipaza pancreatica lipide emulsionate glicerol si acizi grasi

    SUC INTESTINAL

    Peptidaze tripeptide si dipeptide aminoacizi Dizaharidaze: dizaharide: monozaharide:

    maltaza maltoza glucoza (2 molecule)

    lactaza lactoza glucoza + galactoza

    zaharaza zaharoza glucoza + fructoza Lipaza intestinala lipide glicerol si acizi grasi

    3. Absorbtia intestinala

    Absorbtia este un proces fiziologic complex prin care produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa

    intestinala si ajung in mediul intern. 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are

    adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si

    limfatica bogata, microvili la polul apical al celulelor (. si 9.6.).

    . 9.6. Aspectul microscopic al epiteliului absorbant din intestinul subtire.

    Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m2. Procese de absorbtie reduse au loc si la nivelul cavitatii

    bucale, stomacului (pentru alcool si unele medicamente) si intestinului gros (pentru apa, saruri minerale si unele vitamine).

    Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt active si pasive.

    a) Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara impotriva

    gradientului* de concentratie (un fel de pompe chimice).

    b) Mecanismele pasive sunt:

  • 21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

    www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 5/8

    difuziunea substantelor de la o concentratie mare la concentratie mai mica;

    osmoza, adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin

    membranasemipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;

    pinocitoza, adica inglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub

    forma culelor de pinocitoza, spre mediul intern.

    Mecanismele pasive sunt favorizate de cresterea presiunii din interorul anselor intestinale si de miscarile vilozitatilor intestinale.

    Absorbtia proteinelor se face sub forma de aminoacizi, in prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme active

    selective la polul intern al celulelor mucoasei si prin mecanisme pasive de difuziune, de la polul extern (bazal) al acestora in sange.

    Dupa absorbtie, aminoacizii trec in vena porta. La sugari, proteinele si anticorpii din laptele matern (colostru) pot fi absorbitenedigerate, prin pinocitoza.

    Prin absorbtia proteinelor si a anticorpilor din lapte matern se asigura sugarilor imunitate la anumite boli,

    pana laformarea anticorpilor proprii.

    Absorbtia glucidelor se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze:

    riboza etc.) si active (pentru hexoze: glucoza, fructoza etc.). Absorbtia glucozei necesita consum de energie provenitdegradarea celulara a ATP-ului.

    Transportul activ al glucozei se poate face si cu ajutorul unui transportor', sistem enzimatic ce asigura transportul comun al

    glucozei si Na+ din intestin in sange. In final, glucoza este transportata prin vena porta la ficat.

    Absorbtia lipidelor se face in prima parte a intestinului subtire, sub trei forme:

    prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;

    prin difuziune, pasiv, pentru glicerol, care este hidrosolubil.

    prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterol cu sarurile biliare. Aceste complexe,numite chilomicroni, se desfac la nivelul celulelor epiteliului intestinal in acizi grasi, care refac trigliceridele, iar sarurile biliare se

    reintorc la ficat prin sistemul port (circuitul hepato-entero-hepatic de economisire a sarurilor biliare).

    Glicerolul urmeaza calea sistemului port-hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic.

    Absorbtia apei si a sarurilor minerale se face la nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv,

    maximul de absorbtie fiind in colon. Na+ se absoarbe activ, antrenand absorbtia pasiva a Cl- Ca2+ si P3+ se absorb activ, sub

    influenta vitaminei D si a parathormonului. Fe2+ se absoarbe activ.

    Absorbtia vitaminelor se face in functie de solubilitatea lor: vitaminele hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorbpasiv, iar vitaminele liposolubile (A, D, K) se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu sarurile biliare si ajung apoi pe

    cale portala la ficat. In urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece

    prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.

    4. Fiziologia intestinului gros

    La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. In urma acestora, chilul intestinal lichid

    este transformat in materii fecale solide, de consistenta moale (excremente). Aici au loc si procese de fermentaputrefactiedatorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.

    Activitatea secretorie. Se rezuma la producerea de mucus, cu rol in formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul

    colonului.

    Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb apa si saruri minerale. Se mai pot absorbi unele vitamine (grupul B, vitamina

  • 21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

    www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 6/8

    K) si unele medicamente.

    Procesul de fermentatie. Are loc in prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata in principal din

    bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindandu-le pana la monozaharide si apoi panalactic. Aceasta flora de fermentatie sintetizeaza si unele vitamine indispensabile din complexul B si vitamina K.

    Procesul de putrefactie. Se desfasoara in partea a doua a colonului transvers si in colonul sigmoid, prin actiunea florei

    bacteriene anaerobe asupra compusilor proteici nedigerati, sub control cortical, determinand decarboxilarea si dezaminarea

    acestora. Rezulta amoniac, care se absoarbe in sange si este dus la ficat, unde este neutralizat sub forma de uree. Mai rezulta

    (putresceina, cadaverina) si substante toxice (indol, scatol, crezoli, hidrogen sulfurat etc), care dau mirosul caracteristic materiilorfecale.

    Materiile fecale rezultate in urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate,

    leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie. Din 1000 ml de chil intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii

    fecale.

    Defecatia. Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat voluntar. La defeca

    participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical.

    EVALUARE

    A. Selectati literele corespunzatoare raspunsurilor corecte:

    1. Epiteliu cilindric unistratificat cu platou striat se gaseste in:

    a.mucoasa bucala;

    b.submucoasa faringelui;

    c.mucoasa intestinului subtire;

    d.mucoasa rectului.

    2. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la dentitia definitiva:

    a.apare la 6 luni;

    b.apare intre 7 si 20 de ani;

    c.cuprinde 32 de dinti;

    d.cuprinde 36 de dinti.

    3.Care sunt segmen...