GENERALUL ILIE CEAUSESCU SE DESTAINUIE -DE VADIM.C.T.

  • Published on
    19-Jun-2015

  • View
    330

  • Download
    2

DESCRIPTION

CORNELIU VADIM TUDOR

Transcript

cut pentru prima dat5 in iarna dintre 1983 si 1984, daci nu mi ins,el. Am fosl cfiernat la ifiinisterul Apiririi tru DOCUMIENTE tembrie Deci, in acea cledire a funclionat $coala de ofileri de rezervi nr" 1, pe care am absolvil-o !n sep- ci Nalionale, Si aveam reale nostalgii, pen1975. generalul-locoten€nt dr. llie Ceau;e*cu a tost $i a tisnas un om exceplbnal! Nu xn ni.ci t@ $ nici dicpozili,e si deu erplicalii le toli lariceii cre fac Ceangescu, iar btqia ne va da noui &e$atc, acelora care arn avut curaiul Si caractertd de a roSti adeyirul, krdiferent de reactiile hatrdeloi dllirom&req{i. Pe generalul Ceaufscu l-am cunos- o dozi de curai cn an allii intr-o via!5, Yoi splne din capul locului sentimenlul care mi ince'aci: l{efiind eu prea dus la biserici gi aind intr-o zi alergie nurnai cind aud nutnele gentic de printr-un ooReurs de imprejurdri'am intral gi in biroul fratelui mai mic al lui Nicolae.Ceausescv. Am avut o mare surprizi: in -nrcigere era un frig de cripau aripile unei machete de avion, geamurile ficeau flori de ger pe diniuntru, nu pe dinafar5, iar la modestul birou stilea un om infotolit cu manla 9i cu fular kafti pini aproape de guri, scolind aburi pe neri. l{eprotocolar gi surprinzStor, ca de obicei, in loc de salui am intrebat gazda: ,,Bine, tovarese general, dar de ce e asa frig la dvs. in birou? Nu se poate sta asa, face[i ceva, aduceli un radiator mdcar...". Ornul mi-a strins mina 9i a r-a, vizibil surprins, nimeni nu-l fiai l$6e aga tare chiar in biroul h.ri. ,,Mr pot sd fac aqa ceva - mi-a r*puns - daci eu nu dau primul un exemplu, atunci nu mai am dreptul rnoral sd vorbesc si sd le cer altora sd respecte restricliile energetice". Fi e,sa ne-trrr inprietenit. 3n a&lg h uriega lui modestie S t+td ci toati uiats lui. .aut o 3ln$fli maginn, un lel de Fiat nftiteil" J* bricd prin 1$5, ctr care nbi n:acr irgrifiicul gezorwlui * lg $adi,on n-ar fi rners..- F urai, m colaborat fo.de binc in prottane dc be6.b unui spectacol dedicat Armiei Romine" mi atlam acdo, chemat pentru scenariul gi nilitari, un& nu mi-a trehrit mult si+ri dau *erna ci omd gie o cate sdidi' e *fipin dedin pe doraerid dc lucru, aiungind detor ir iibri! iurul siu, ci 9i pe sporlivii Clubului Armatei ,,Sleaua", lie cu case, fie cu pagapoarte sau alte gi autor de tratate pur qi simplu pe meritele lui personale, nu ca frale al gefului statului. Omul cucerea prin faptul ci era popular 9i deschis la suflet, niciodati nu didea de inleles ci el ar proveni din familia ,domnitoare": A aiutat pe toarte mulli oameni, nu numai pe istoricii gi cadrele din nere) gi generalul a fosl inchis. Abuzii, brutal, ru$inos pentru iustilia noaslrS. La primut inleroga- facilitdli. Rolul sdu in. inchegarea gi ascensiunea mondiali a echipei de aur d fotbaligtilor de la ,,Steaua" a lost covirgitor. N-a fEbut abuzuri, n-a luat daruri, nici m6car n-a insolit echipa in zecile de deplas-ri, pentru ci era foarte ocupat gi, pe deasupra, avea gi o superstilie, pe care rni-a mirturisit-o dupd Finala Cupei lntercontinentale de la Tokyo, din decembrie 1986: ,,De cite ori vin si eu la vreun ineci peste hotare, echipa pierde, a$a ca mai bine stau acasa...''. marcabila la afirmarea cu tdrie a militariior in viala lirii - la propunerea mea i-a fost decernat in urmd cu vreo 5 ani Premiul Revistei ,,Sdpt6mina". ll merita cu prisosinli. ln aprilie 1989, cind si-a cdlcal iar pe inimd gi C venit la Giiteborg (iar .,Steaua" a pierdut din nou) ne-am plimbat tiriiu dupi miezul noplii pe strdzile oragului pustiu gi rece, insolili de locotgnent-coloneii Mihai lonescu gi llie Zavragiu. ln contextul unei inflic6raie discutii despre obriznicia tot mai periculoasa a ungurilor, i-am spus atunci generalului: ,.Domnule, dugmanii v-au jurat moarte! Vor se ve termine cu orice pret, si aici nu mai e vorba de o familie sau de un regim, ci de Romania! Noud nu ne este indiferent ce se petrece in lara asta!" Tirziu, pe la doui noaptea, am luat mbsa la Restaurantul Hotelului, erau mulli suporteri romAni sosili tocmai din Germania gi Canada pentru a-i incuraia pe steligti, timpul parci se oprise in loc, a doua zi urma acel meci ,oa.te greu, iar generalul a rugat orcheslra suedezilor si cinte ,,Valurile Dundrii". $i in unduirea acelui vals nemuritor, cu reflexe pulin mortuare, de tirgugor dunirean unde se inliripi o dragosle mare intre doi tineri scapali dintr;o epidemie de holerS, in leginarea aceea dureroase care ne aducea aromele primSverii de.acasi, arn presimlil ce aripa morlii va bate in curind gi la fereastra lirii mele 9i de-6bia dupi marlirai gi purilicare prin foc va iesi soarele mull agteptat. ,,Nea llie, uite ce frumos traiesc oamenii Astia, toata lumea se simte bine,'se cinte si se danseazd pind tirziu, de ce nu e este sa dai oamenii atara la'10 seara, ca sd nu mai vorbim de aspectul moral, dar si de sezonul turistic care se apropie, cum ii vom tine noi pe straini la munte si la mare, tocmai la ora cind in tdrile lor incepe vi4fa de noapte, noi ii ddm afard ca la grddinifd?!" lntrebarea i-am pus-o cu marlori, iar el nu s-a sliil si r6spundi: ,,Crezi cd eu nu-mi dau seama? Mereu le-am spus, dar acum nici nu md mai bagd in seama...". Am continuat se-l intreb: ,,De la femeia asta pleaca totul... E Pentru marile sale calitdla umane si civice, pentru curajul iegil din comun cu care a abordal pro. blema Transilvaniei, dar gi pentru contribulia re- Brucan gi Gh. Robu. Ulterior, dreptatea tot a triumfal, iar generalul a vizut iardgi lumina soarelui. lnlors acase, a aflal cd toate bi.rnurile i-au fost furate, copiii au fosl dali afard din serviciu, iar .vinzitoarele din coltul strizii nu vor si le dea nici piine. Pot fi romAnii nostri atit Ae ticaiosiZ Cine i-a inrdit intr-atit, cd doar nu Ceaugescri?! l-am ficut in urmi cu citva timp o vizitd acasi, impreund cu Eugen Barbu 9i Mircea Mugat. Bdtrinul general licrima discrel. Ne spunea cd l-au pirisit to!i, locolenent-colonelul Mihai lonescu (p-e care l-a fecul om, l-a trimis de vreo trei ori prih America, i-a dat funclii, premii Si teme de lucru g.a.m.d.) a dispirul brusc, ca speriat de ciumi, sti in pugcdrie. Ce gregise acest om? Omorise pe cineva? Furase ceva? Nici yorbd. lotul intra in aceeagi mascaradi ordinari intretinute de indivizi razbund'tori ca Dumitru Mazitu, Silviu Ceaugescu pe ultimul lilhar din aceaste tari, Si daci nici eu nu gtiu cum se gudurau inainte p6 tingi el! prin vara lui 1990, venerabilul. istoric american de origine romAni Stephen Fischer-Galali ne-a mdrturisit (mie 9i isloricului Mircea Mugat) cd cea mai mare bucurie a ungurilor este cd generalul llie voaicei 9i Cenugd) l-au bSlicirit la leleviziune ca toriu care i-a fost lual, un procuror i-a reprolat vehement ci se face vinoyat de jignirea gravi (?l) a demnitelii poporului frate maghiar. prin ianlarie 1990, daci nu mi ingel, doi colonei (Arddi- nu pulini pe pdmint, restul sint antropoiiii fiinle inci neevoluate, care trdiesc firi un cod morai inalt. se bucuri doar de plicerile pintecelor, nu inainte, firegle, de a crea toale aparenlele vestimentare $i comportamenlale ci ar fi nigti fiinle cu tolul superioare. Trisl gi mihnlt trebuie si'fie acest om, intr-o casi pustie 9i cu spaima zilei de miine, bucurindu-se doar de devotamentul desivirsil al somaidanez, pe care l-a cules de pe lul care j.a mai dat nici micar up telefon. C6 g;eu se inva!6 omenia! Adevir griia intelepspunea ci oameni adevirali sint loarle ai la noi asa? Nu-ti dai seama ce pierdere economicd uria$e pimintul gurile de canal ale huliganilor 9i pini vom recunoagle cu lolii cd numele Ceaugescu a insemnat ceva p_entru poporul romAn - DIREC: TIA NATIONALA - cu toate picatele lui, cu loate privallunile noastre, va mai curge multd api pe Oll. Vedeti dvs., noi il judecam aspru pe Nicolae Ceausescu raportindu-l la un conducdtor ideal, la o sobietate ideali. in clipa in care el a tost asasinat mi$ele$te gi ne-am dat seama cd istoria e cu mult mai drdmatici gi mai complicatd decit proiectiile noaslre ideale, atunci era prea lirziu. celelalte volume de istorie nationale la care a tost autor, coautor sau pe care le-a girat cu functia 9i prestigiul lui am face o columni inaltd cit Mausoleul de - M6rigegti. Dar e prea timpuriu la acum, patimile sinl incd mari, iar pini va aitupa pune unul pesle altul toate tratatele, atlasurile !iei, dar 9i de nizdriviniile unui citdlub negru, itradi 9f cu care imparte bucata lui de piine. Generalul llie Ceau$escu e in mizerie! Daci am gi incuyiinlat ci aga era si mi-am dal seama de marea lui neputintd, de prizonieratul pe care il lreia inlre respectul pentru fratele mai mare gi disprelul lali de femeia care avea si il lragi in groapi. Dupi revolla din decembrie 1989, aidoma luturor rudelor apropiate ale lui Ceaugescu (fra!i, surori, copii, nepoli, nord, gica4i?" adevdrat cd A fi-a scos din planul editorial niste tenliei, in ziua de 5 februarie 1990. Veli avea posibilitatea si spulberali singuri minciuna ruginoas6 care se acredilase despre el, cum ci nu gtia carte gi nu gi-a scris studiile gi cirlile. Veti vedeb ce cunogtinli de un document remarcabil. Este Declaratia pe care a scris-o cu mini proprie generalul llie Ceaugescu in condiliile umilitoare ale de- Aveli posibilitale acum, stimali cititori, se luati condei sAnSlos, ce logici bun6, ce erudilie reali putea etala acest om in pugcirie, intre patru pere!i, unde nu-i sufla nimeni gi n-avea nici o sursi de inspiratie. $i veli mai simli gi amara ironie care scalda aceste pagini indurerate, innegrite de un om allat la mare nenorocire, care iqi dd seama pe prqpria piele cit de cumplili e degerteciunea vielii. In mare, Declaralia a fost solicitali de procuraturi ca rispuns la o Anonimd gi la un articol vorba de un caracter bolnevicios. nociv. ros de ambitii si urd, dorin{d de parvenire si ridicare prin miiloaae murdare, trdsdturi proprii Lnui individ lipsit de cele mai elementare atribute specifice omului ajuns in pragul Mileniului al treilea. in fata unei asemenea situatii penibile, in mod normal nu merite form.ulat un rdspuns. Dentru cd ar insemna se se creeze imaginea falsd ca i se iau in seama toate ineptiile si mirsdviile. Motivele ar putea fi foarte multe, din care Am se enumdr urmdtoarele: 1) Autorul anonimei, dupd felul cum abordeaze problemele, in necunostinld de cauzd, nu a citit lucrdrile pe care le menlioneazd, lucru explicabil prin ura pe care o afiseazd fatd de autori si de lu- in ,,Armata poporului" de colonel dr. Al.G. Savu ambele denigratoare, amb€le mincinoase. Nu l-am cunoscut pe colonelul Savu, am aflat in urmi cu c?tva timp ci a 9i murit, ne pare riu pentru pripddirea lui - dar ceea ce a incercat si facd el atunci, la inceputul lui 199O infiotriva generalului llie Ceausescu, a lost un asasinat moral. Dumnezeu nu bate, ci triznegte in publicat moalele caPultii! ' c. v. "# .4. 5+S#A. ffi T. !dd'&f# *{e-ffi}a:* : :.'rb+p rFfgeq,EElq DECLARATTE _ 2) in tot'cuprinsul anonimei sint inserate numai falsuri, insulte, denigrdri, insinudri, indemnuri la masuri reoresive. 3) Se neagd toate ideile din lucrdrile respective, intregul continut al lor, dar nu se vine, in mod normal, cu alte solutii. 4) Face aprecieri absolutiste, arbitrare, -impunind ideea cd .ce spune el constltuie adevdrul absolut; deci emand idei totalitare, lucru inadmisibil in abordarea problemelor de istorie si in relatiile 5) Nu admite ideea opiniilor diferite, chiar c.ontradictorii. in tratarea problemelor de istorie. lu- crdrile resoective. dintre oameni. Subsemnatul gl. lt. llii: Ceausescu, ndscut la 8 iunie 1926, in comuna Scornicesti,_ iud. Olt, fiul lui Andruli si al Alexandrei Ceausescu, cesdtorit, am doi copii, Veronica, cdsdtoritd, Si Dan, necdsdtorit. Sint absolvent al Academiei Militare. Facultatea de stiinte sociale de 4 ani. al Facultdtii de istorie a Univbrsitalii Bucuresti. al doctoratuli.ri de istorie de la Academia de studii social-politice domic!liat in Bucuresti, str. Bruxelles nr. 3, sectorUl 1. In legdturd cu activitdfile desfesurate personal si impreund cu alli colaboratori ?n cadrul inStitutiilor de Culture ale armatei, in special, si ale culturii rom6nesti, in gen6ral, declar urmdtoarele: Am luat la cunogtinld cu indignare si dispret despre acuzatiile grave, insultele, jignirile gi denigrarea mea gi a sute de istorici din Romania, unii din ei oameni de stiintd de reputafie interna{ionale, ca: acad. Pascu $tefan, acad. David Prodan, acad. $tefan $tefanescu, prof. univ. Platdn, prof. deamnd la actiuni de anexare a unor teritorii romanesti de cdire state strdine (afirmd gi susfine in cru nociv. 6) Denatureazd, ?n mod nepermis, problemele fundamentale ale istoriei Romaniei, fapt ce in- ,,$t. Gheorghiu" Bucuresti, de profesie militar, anonime cd poporul romAn s-a forrnat in sec. lX-X, deci dupd venirea slavilor. bulg&rilor si ungurilor in Europa, care, dupd cum se afirmd,.au vdrului istoric). 7) Aduce jigniri inadmisibile, nepermise istorici. unele aspecte ale. istoriei RomAniei gi denigreazd istoriogralia rom6neascd, mai pulin pe cea antiroma- gesit vid demografic, lucru cu totul contrar ade- . lor romdni si chiar straini care au abordat n easca. univ. Kdning, conf. univ. Ardeleanu lon, conf. intr-o anonimd (citd lasitate si lipsd de elemen- univ. Mircea Musat Si multi altii, acuzatii inserate tara demnitate, de rdspdndere, caie de fapt spune totul) care falsificd, fdra scrupule, adevdrul si realitdfile privind activitatea gtiinfificd a unei institulii de cercetare a armatei, care s-a impus prin lucrdrile sale ?n tare si in strainetate - este vorba de Centrul de studii si cercetdri de istorie si teorie militard. Din continutul anonimei se Doate vedea. fdrd dubii, cd est6 vorba de o actiune premeditatd de fals, insulte, denigrdri si inciiare, ientru a se lua mdsuri represive impotriva autorilor lucrdrilor elaborate de-a lungul multor ani de cercetdri asidue si scrupuloase, deci se urmdreste in mod deliberat a se crea o irnagine deformati, ireald, urpentru asa ceva. De aici se vede profilul, care nu are nimic comun cu trdsdturile umane ale autorului anonimei, cit si scopu.rile evidente de a se im- unor academii.de Stiinti, institute de cercetare de specialitate, institulii de invdtamint superior, unor oameni de qtiinld din Rom6nia, care, in urma studierii, au fecut referate stiintilice, recomandind publicarea lucrarilor incriminate de autor. 9) Se blameazi presa de specialitate $i oamenii de $tiinle care au recenzat sau prezentat amplu, cu aprecieri elogioase, lucrarile respective. Asemenea considerente md determind sd nu la asa-zisele probleme cuprinse in anonimd. Insd din respect pentru autoritdti am si incerc. in limita conditiilor de care disoun acum. sa prezint unele considerente orivind activitatea mea pe linia istoriei militare a poporului rom6n si pdreri privind unele aspecte ale acesteia, care din pdcate vor .constitui si explicalii la problemele inserate in anonimai sau publicate in presd dupi evenimentele din 22.12.1989. rdspun^d 8) Se denigreaza qi se defdimeazd activitatea blic ?n presii si in forurile de 10) Asemenea probleme, normal, se dezbat puspecialitate. mdrind evident actiuni coercitive. socotind in mod inuman cd momentele actuale sint propice pune ?n fa{a autoritd{ilor militare pentru a fi remarcat si mai ales promovat. O funclie cit mai mare si pe cit posibil fara a solicita eforturi cit de cit. Asemenea oameni nu au limite. Din toate acestea se poate vedea, fdrd a face efort, ce este universald) dupd ce am fost numit lector de jstorie la Academia militari, in 1959, deci obligai de functie. Evident cd mai tirziu, cind i-am in{eles tainelerrolul determinant in educalia patriotica sr ostaseasca a tineretului oatriei care satisfdcea stagiul militar, a devenit o pasiune, una puternica Am inceput sa scriu istorie militard (nu am scris niciodatd istorie generala a Romaniei sau bune si foarte bune; {a gcoala mititara si la cursr.il postacademic am fost declarat 5ef de prornolie. Specific aceasta nu pentru ca sint lipsii de modestie, ci pentru ca mi s-a spus in delidere ce la gcoala primard am oblinut unele note mici (4). deci nu ag fi avut talefit pentru a scrie istorie militara, 9i cd, chipurile, ar'fi fost scrisd fdr6 a avea eu competenta necesard. Nu am sustinut nicioCata ca am fost talentat. Fentru aceasta am abordal numai istorie militari, p€ntru care am convingerea morala ce am fost pregerft si apt. A prezenta ca argumente unele note din cbrtificitele de scoala primard peritru a clovedi lips6 de pregdtire, cum mi s-a prezentat mie, o sobotesc b sieculatie sau ceutare"asidud de .'argumente.,- Orice orn cu o cultura medie nu poate sa nu gtie din istoria mullor dom€nii de activitate cd certificatele tdlii Bucuresti in 1963, la fdr.d frecventa, ddctoratul- in istorie. la zi, in anii 1964-1968. cursul postuniversitar de limbd engleza de 10 tuni. in anii 1974-1975. Absolut toate cu calificative si pldcuti. rentru aceasta insd a trebuit sa fac eJorqr-ri intense, sd ma pregdtesc. Am"alsolvit scoala militarE in 1953. Academia militare in 1959, Facultatea de istorie a Universi- la care colaborau foarte multi istorici, eu fiind coordonalor; Monografia razboiului din 1877-1878, coordonale c,e Al- Gh. Savu; Sludii de istorie rnititare romaneasca, coordonatd de Al. Gh. Savu: articole gi studii ?n reviste de specialitate. Am participat la elaborarea si publicarea dnor volume de de scoali primara nu au fost Am tost lector de istorie la Cerceteri de lstorie si Teorie,Militari {C.S.C,I.T.M.} din 1971 pina in 1975. Eram dodor in .istoriq allii, cae nu avau nici pregithea de specialitatq nici pe cea de profil milita-. tiind civili, erau tie sefi de sec.tie (cazul lui AL Gh. Savu). fie Eefi de sector (C. Cdzinistenu)_ Deci rar mi s-a facut nici un favor pe motiv de-nume. Fe timpul ?ndeplinirii ac€stor functii, cft si in se'am aceasta p€ntru a se vedea ci nu am tost Drivilegiat. Am fost cercetdtor la Centrut de Sludii si rarhia invilimintului militar superior- intre anii 1959-1971, cea mai mica functie in iePrecizez Ac#mia editicatoareMititare zut a se elabora la C-S.C.|.T.M.. conceput pentru a apdrea in 50 de volume, coordonat de Al. Gh. Savu. Cred ce au apdrut cca 25 de volume. Deci majoritatea lucrdrilor de istorie militara le-am scris cind activitatea mea cu acest profil constituia. in fapt, o preocupare de serviciu. Nu mi le-bu Scris allii. cum in mod jignitor, acuzator, ostentativ a scris Al, Gh. Savu in ziarul ,,Armata poporului" nr" 3 sau 4 din ultima parte a.luhii decembrie 1989- Din anul 1975, luirind la Consiliul Politic Supeiior al Armalei {C.P.S.A.), ca Sef al Directiei organizatorice, am continuat se cercetez, se predau istorie in Academia Militara, sd scriu istorie militara, si conduc lucriri de doctorat, insd in propo4ii mult mai mici, preocupdrile mele funclionale tiind de altd naturd, insa pasiunsa mea pentru istoria militara nu s-a'diminuat, mai ales ca mi ajuta in munca de educatie patriotice gi ostiseascd, inclusiv politico-ideologica pe care o efectuarn in noua tunctie. Dupi.1975 am participat la unele sesiuni gtiintifice si simpozioane in lare Si streinetate ca membru dl Comi- istorie militara din corpuSul de documenle prevd- tate", iniliat de Universitatea Broo,ftlyn din New Ungaria, Rominia {1984}, lqcrarile dezbdtute tiind publicate in cca 10 volume. Au participai istorici din rnajoritatea firilor lurnii, De la rom5ni au participat: subseslnatul in S,U.A. Si Romdnia, Cizinisteanu C-tin, col. Alexandrescu Vasile. col. Tudor Gh-, lt. col. lonscu, la cele mai multe, lt- col. Talpes lon, lt. col. Filip A-, Al, Gh. Savu, Giurescu Dinu, Florin Conslantiniu. Dau aceste daie pentru a se vedea ci nu a fost restrinsi sau monopolizatd participarea la activitdii stttn{iJice internati+. nale - a se inlelege cit de tenden{ioase sint afir- siei Roroine de lstorie Militara {C.R"I-M-), in petaoE,da 1977-1984 am participat la programul de cercetdri gi dezbateri intitulat ,,Rdzboi si Socie- SU.A-, Austria, ltalia, Franla, Grecia, Bulgaria, YOrk, S-U.A,, care a organizat se$Iini-dezbateri in avut posibilitatea, pe care am folosit-o din plin. s6 studiez in majoritatea arhivelor din Bucuiesti sl iudetene foade rnulte lucriri, ur€le unicat. oresa de toate categoriile 9i profilurile, realizinct mii cle pentru ef.ectuarea tezei de doctorat cu terna: Le. gislalia muncii din Fominia ir*fe anii jg2g-1933. suslinutA in anul 1968 la Academia ,,gtefan Gheorghiu''. Am incepui se scriu materiale de istorie miiitara din anul !9d6, cind €ram la doctorai, lucriri srm sint: Constantin Ene, erou al rizboiului din 1877-1878; Simion lttehedinteanu" capitan de rioada doctoranturii, irrtre anii tina-tge8. fise din care nu am folos;t decit o mice parte matirle din anonime. . **izez cd ?n tg82 am fost ales presedinte al -prin ra aceasra cata nu am mai participat la nici o.ac_ tivitate stiintificd peste hotbre. Au earticioat Al. Gh. Savu, care era vic@resedinte al'Comi;iei tn_ 9.R-1.M.,. pensionarea gl. Banteb Eugen. De panduri 1877, in colaborare; fstoriografia razboiufui 1377-1878, in colaborere: articole, studii in presa 9e specbtitab. Ac€stea pe timpul doctoranlurii. lntre anii 1S8-f971. cit arn hrcrat in Acade**a lvfilitara, la catedra de istorie, ca locliitor at $e&F lui catedrei, am scrb si publicat: teza de docloral cil litlul Luptele elasei muncitoare din Rsminia ?n in revdutia din 1821; Asalt la redute din anii 192$-1$til; lstoria contractului colectiv in muncd din Rorndnia: Din istoria legisl4iei muncii Romania de la ?nceputuri pini in 1944, ?n colaporare; studii si articole in presa. de specialitate. lntre anii 1971-1975, cit am lircrat ca cerceidtor la C-S.C.|.T.M., am scris si publicat lucririie: Flazboiul intregului pspor la romili pentru aperarea independenlei {de-a lungul a 2000 de ani): Activitatea P.C.R. in armate in anii 1921-1944. in colaborare; Activitatea U-T-C. in armati; File de istorie militard a poporului romdn, culegere de stucrii, de qim se afirmd in anofiime tn mod osteniativ si fals. Eu nu arn edaborat nicioclatd te=e, p6"iru cC nale. ln aceastd caliiate indrumam'si controlam activitatea celor 17 instilutii de culturd si sportive ate armatei, ca: presa, editura, ifuzeul 'militar cefii.el, studioul cinematografic, studioul de arta plastica, C.S-C.l.T-M-, ansamblut,,Doina.,, clubul sportiv al armatei _S[eaua" etc. Activitatea nemii_ hcita a institutiitor de cultura o coordona Direinu- aveam capacitatea si nici ialitatealn 1983 am fost numit in {unc{ia de secretar al C P-S.fl. si adjunct al ministrulJi apdrarii natio- ternatio*ale de lstorie Militare, iar din 1995 a oarcol,_ lonescl f,lihd, care a fost ales viepr.e$e$ntF al Comisiei Internalionale de lstorie Flilitara Incepind din 1SS s-au cor€tituit tiliaie ale C-R.|.M. in maioritat% resedinlelor & iudete. ar s@gC de a desfdsura activitaie de eriucaiid O41tolica ostesesce, a 'nrgriii de monumentdb si cimitirele rnilitae. nu de a rispirdi tezf{e rnele. tieipst ft. in felui acesta se poate inteleger fara efort, cEi nu puteau fi transformate in instrumente ale _mele personate institutiile C.P.S.A., cum in rnod grosolan si fals, tendentios se afirma in anonimd. Se impune sa subliniez ca C.S.C.l.T.M. a fost infiin. lat legal cu scopul special de a elabora Si publica Tratatul de istorie militard a poporului roman. Director a fost numit gl. Baniea Eugen. iar seful secliei de'istorie militara P.M.C., Alexandru Gh. lonel. Centrul avea cca 70 de cadrd. multi colonei. maiori si personal civil. Timp de 14 ani nu s-a scris nici o pagina din Tratatul de istorie militara. Multe cadre, in special colonei (Matei Dtru. Atanasiu Victor, Constantin Nicolad etc.). au iesit la pensie cercetatori cu numele si pe statele de salarii, Savu, care imediat a fost avansat la qradul de co- vitd!ilor. De activitatea clubului ,.steaua" se ocupa Direclia organizatorica, concret, gl. llie petre,_ presedintele colegiului de partid al C.p.S.A. maticile si le veded continutul materialeior si acti- tia propagandi si presa, carc a\rea un compartiment special, Sectia de cultura. ce le aoroba te- * lalte volume. S-a hotdrit, de critre secretariatut C.P.S.A., sa fie mutat. de la Centru,'mai ales ca acesi lucru il cereau multi dinire cercetaitori, pen- tru stilul seu de munca deosebit de defectuos. A fost incadrat la ziarul ,,Apdrarea Patriei", ca sef de rubricd. unde timp de Sase ani abia daca a scris 20 de articolage, adici muncd pentru 2--3 Plecarea colonelului Savu Al. de la Centru a stimulat activitatea; pind in 1989 au fost elaborate si tioarite incd cinci volume din Tratatul de istorie si air rfost pregdtite ultimele doud, 7 si 8. Au fost ale elaborate si tipdrite cele doua monografii luni de zile. primului qi. celui de-al doilea rdzboi mondial. teva luni. Ce nu s-a lucrat ?n 14 ani, s-a realizat in 6-8 luni. Sigur, acest fapt a deraniat. Dupa aparilia vol. | (1983) am propus Biroului C.P.S.A., care aproba planurile de'cercetare ale C.S.C.l.T.M.. in martie 198t. ca. concomitent cu in 1983 am cerut col. Al.Gh. Savu, Seful sectiei de istorie, sa prezinte situatia Tratatului de istorie militarii si planul calendaristic de aparitie. Nu avea nimic. l-am stabilit termene pentru planul calendaristic de aparilie a volumelor si peniru discu{ie: sa prezinte in sase luni vol. l. S-a prezentat vol. I pentru discufie - total necorespunzator. Cuprindea perioada 514 i.e.n. -- sec. al Xll-lea e-n. si era un fel de istorie a lmperiului roman, cu biografiile impdra{ilor Romei. l-am spus ca aceasta s-o scrie italienii, fiind istoria lor, noi sa scraem istoria militara a poporului romdn. Vol. I a fost respins. Practic, s-a scris din nou in ci- teighea la preluri incredibil de mari. A doua a ap,irut in vara anului 1989. in trei volume. Un succes de public deosebit. iri legature cu cele $ase volume din Tratatul de istorie si cu cele doud monografii,.in total 11 volume in gase ani, se impune sd precizez citeva aspecte. mai ales ca sint incriminate cu atita ure s. invidie in anonima trimisd la forurile suDerioare militare 9i in articoluI lui Al.Gh. Savu din ziarut ,,Armata poporului" din decembrie 1989: planurile tematice ale fiecdrui volum au fost discutate de colectivele de autori, care au stabilit si repartitia pe capitole a celor ce participau'la realizarea lor, cit si modul de acfiune si termenele. Au fost organizate gi dezbateri, pe colective, ale problemelor controversate. A fost discutat, de autori si colectivul de coordonare, continutul fiecdrui volum si s-au stabilit observatiile pentru imbundtalirea Prima, in doud volume, a aperut in vara anului 1987. S-a epuizat in citeva zile. S-a vindut de sub Traiaiul de istorie militard, Centrui sd elaboreze doua monogrdfii: a primului rdzboi mondial, in doua volume, pind in 1987 - a 7&a aniversare a bdtdiiilor din Moldova (MiraSti, Mirdsesti, Oituz); iume. pind in 19Bg volum. Toatd aceasta activitate a fost organizate si s-a desfesurat de cetre C.S.C.l.T.M. si Editura Militard, ai caror directori erau la Centru col. Tudor Gh., iar la editura col. Zamti C-tin. La -elaborarea celor 'l 1 volume au participat peste 100 de istorici din centrele principale ale tdrii (Bucuregti. Cluj, lagi, Sibiu, Oradea) - academicieni, profe- continutului Etiin!if ic, structurii, formei f iecdru, sori universitari, cercetetori gtiintifici, - a 4Ga aniversare a insurec!iei din august '1944. Biroul C.P.S.A. a aprobat, dar Al. Gh. Savu a primit cu multa reticenta aceasta sarcine. De altfel, el se gasea in conflict a celui de-al doilea razboi mondial, in trei vo- istorici, economigti, pol.itologi etc. Sint consemnati in volumele resDective. Toate volumele au fost dezbe- tute si aprobate in consiliul stiinlific prezentate institutii de invetemint superior, de oameni permanent cu col. Tudor, cu col- Cez?inisieanu, It. col. lonescu si alte cadre. Incepind cu anii 1979-*1983; venea la mine, frecvent, gl. lt. Gomoiu Gh., secretarul'C.P.S.A. pind in 1983, spunindu-mi, sd propun ca Savu sai fie mutat de la Centru. Am insistat sd rdmind $i am reugit, pild in 1984. Cind a vazut ca se punea problema Ca anuai sai apard un volum din Tratatul de istorie semnau inca cinci volume, pentru care se aprobaser,i tematica si planurile-calendar de realizare si aparitie, s-a speriat ?n asa fel, el, care nu faramine la Centru, motivind ca nu este inleles si c,i nu e de acord cu unele probleme din vol. I al C.P.S.A. la secretariat si a spus hotdrit cai nu mai refeC.S.C.l.T.M., au fost studiat6 si rate cu afirmatii si cu recomandarea de a fi publicate de cdtre academiile de profil, institutele de cercetdri de istorie din Bucuresti, laFi 9i Cluj, de de al specialitate. Au fost trimise si aprobate de Consiliul Culturii Si Educatiei Socialiste si de Sectia propaganda si presd a C.C. al P.C.R. Asemenea metodologie scrupuloasa, dupd stiinta mea, s-a folosit militara, inclusiv cele doud monografii care in- tate nu se obignuie$te. poate in premieri la aceste lucrdriiiar in strdini-Deci, in mod practic, nu se putea ca o singura persoane s6-si impund punctul de vedere, asa cum se afirmd in anonime si in articolul lui Al. Gh. Savu, in mod iresponsabil si rusinost acuzindu-md de asemenea practici, care erau imposiDe altfel, tin sa precizez cd nu am participat la nici o sedinfd a Consiliului 'Ftiintific a'l centrulur, nu am participat la dezbateri in colectivele de autori, deci nu puteam sd influenlez in nici un fel bile. in foarte putine situatii in lar?i'.'noastre, cuse nimic timp de '14 ani, incit .a venit la Tratatului. Cind l-am intrebat de ce nu a obiectat in faza de elaborare. oentru ca semnase ca autor multe capitole, iar altelr in calitate de coordonator, ceea ce insemna ca acceptase continuiul volumului, nu a putut sa dea explicalii in situalia respectivii, care punea in pericol aparilia celor- continutul volumelor si si-mi.impun pdrerile, cum se aiirma cu atita ura si invidie in anonimd si in articolul lui Savu. Am citit fiecare volum in parte, in calitate de coordonator, si am fdcut observati. care au fost greu de controlat dacd s-au rezolvat sau nu, La volumele unu, {oi si trei din tratat nu sint autbr- Nu am iicasat nici un teu ca drept de autor sau de coordonare, lucru prevdzut in lege. Se po] controla statele de ptatd ate Editurii Militare. In perioada 1975-1989 am elaborat citeva lucrdri ca: Transilvania, slriyechi pSmint rom& nF:sc, cca 120 pagini dactilografiate, Lupta popo. rutua romen penlru independenl5, o necesitate obiectivi, unele studii si -articolri; de asemenea. am scris in colaborare citeva lucrdri: 200 de zile mai devreme, Politica mititard a P.C.R. 9i altele. Unele din ele au fos! tipirite si in strdindtate: India, S.U.A., Belgia. in 'tndia iu fost tipirite'mai multe lucreri, pldtindu-se in rupii hirtia si mano- romdn, originea lui daco-romand, Jupta acestuia pera. Romdnia, tegate de anumite mombnte din istoria Romdniei: 1 Decembrie 1918, 23 Auqust 1944. g Mai 1877 Si 1945, 26 ianuarie 1918 eti.. in revista editorului Guppta din India, ,,Sociallook". Toate materialele erau realizate in tara de un numdr mare de autori, pentru a nu fi denaturat continutul, iar costul era derizoriu. Scopul era de a po- Au fost scoase reviste speciale pentru pulariza ;storia poporului romAn peste hotare, unul din obiectivele C.P.S.A., care avea un compublicate partiment specializat in aceastd directie. Lucrdrile fara a se stabili conditii financiare sau drepturi de autor cum fdrd scrupule se afirmd in anonimd in S.U.A. si Belgia, acliuhe realizatd poporului". De altfel, acesta este singurul mobil 9r lel al articolultji lui Savu - de a..acredita ideea cd prin lucrdrile de istorie.militard s-a sustinut politica totalitarai. O afirmd de mai mul-te ori, deci nu con,tinutul lucrarilor i-a preocupat, ci discreditarea, calomnia, ura gi invidia, prin denaturarea totala a continutuluj lucrdrilor elaborate cu atita trudi de sute de istorici. Evidentierea calit€itilor eroismului dus pind la sacrificiu de marii domni- drepturile istorice incontestabile ale poporului romdn asupra gliei strdbune; vechinied de circa 2@0 de ani a organismului militar la rom6ni; rela|iile -militare internationale, contribulia poporului romdn la dezvoltarea stiintei militare uhiversale; structurile romAnegti specifice de-a lungul celor doud milenii; eroismul maselor populare pentru apdrarea gliei strdbune, rolul maiildr voievdzi romdni in respingerea agresiunilor straine; relaliile bune cu populatiile de altd nationalitate stabilite pe pdqintul romAnesc de-a lungul vremurilor si altele. In elaborarea lucrdrilor nu am sustinut idei totalitare de conducere, cum in mod nedemn $r din motive de parvenire, de a fi promovati, suslin autorii anonimei si articolului din ziarul ,,Armata pemintul romdnesc, independenla indelungata, de peste 2000 de ani, pentru a apdra $i fiinta sat exceplionale, de mari comandanti de osti, a Gh. Savu, in mod calomniator, fdri iend si constiinte. A$a cum se obisnuieste, citeva- tucrbri le-im dat sd fie citite si de unii specialisti (inclusiv Savu a-lecturat lucrarea Actiyitatea. U_T.C, iin armata.) Afirm cu toata respunderea: nefiind istqric, a stiil cat-o- Nu am putut prelua nimic din indicatiile tui in calitate de sef de sectie. El a lucrat ca'la revista ,,Magazin istoric'r, de unde venise. Am ldsar exemplarul pe care-l maltratase si am lucrat oe alt exemplar. La fel s-a intimplai si cu lucrar'ea ,,Transilvania, strivechi pdmini rom6nesc,,. In intreaga mea activitate in domeniul istorio_ grafiei arn abordat numai teme de istorie militard, pentru care socotesc ce aveam pregetirea Si com_ petenla necesare. .Nu am scris luCrdri de istorie generald rorndneascd sau de istorie. universald. Nu am'emis, nici mdcar aluziv, cd am fost un istoric desdvirgit, riu am.dat indicatii niminui in domeniul istoriei. Am colaborat cu multi istorici militari qi -civili. Au fost multe pdreri cbntradictorir, normal, rezolvate in comun. Este necesar sd subliniez cd la cele 11 volume tipdrite. unii autori ar, venit cu materiale slabe, gendrale, care nu se in" cadrau in ternatica Tratatului., au adus miteriale --Din. cele prezentate mai sus se poate vedqa, fard dubii, cd lucrarile rcalizate de niine nu outba sd le scrie altcineva, asa cum afirmd in presi A. -, aveau: acelasi scop. tori romdni, ca Mircea, $tefan, lancu de Hunedoara, Mihai $i atitia allii,.nu.are nimic comun cu ideile totalitare, declt in mintea Qi conceptia bol- cronicarii romAni qi strdini ai Evului Mbdiu, de marii istor.ici Si oameni de Stiintd ai secolelor XVlll, XlX, XX. Ar fi un act de incultur6, o nedreptate condamnabila dace acum s-ar oroceda asa cuni indeamnd cei doi oameni cu 'idei nocive. ln intreaga mba activitate. ca istoric militar nu am emis teze proprii, obligatorii pentru istorio: grafia romand. Am formulat unele concluzii si considerente ca vechimea poporului romAn de circa 2000 de ani. Aceasta este foarte controversata, or,n-iile fiind impa(ite: N. lorga - 4000 de ani, ',. Pdrvan.- pini la ocupatia-romand, A.D. X.-,lopol - pe timpul ocupaflei romane, St. Pascu sec. Vl e.n., istorici striini (sovietici. maohiari) ceplie ale marilor voievozi romAni a fost fdcutd de ndvicioase ale autorilor celor douii materiale amintite mai sus. Evidenlierea calitatilor de ex- - sec. Xlll, XlV, chiar XVl, cei maghiari. peitru i - vechimea poporului romAn si-drepturile sale nega sustine sec. aduci la nivelul cerut de tematica Traiatutui, pe6- pinse, cer?ndu-li-se s6 le refaCd. Unii le-au refdcu.t, allii s-au supdrat, unii nu au putut sd le crezind cd la armati merg. Sigur cd respinse de alte edituri ca necorespunzdtoare, iu fost res- rilor in Europa, care aiirmd cd au gdsit viiJ der;ografic in aceasta parte a Europei. Eu am mai susfinut vechimea organismului militar de circa 2000 de ahi Ei specificul romanesc al dezvoltdrii acestuia, contribulia esenliald a poporului rom6n la dezvoltarea culturii si civilizaliei universale si al- istorice pe aceste meleaguri. Autorul anonimei lX-X, duod venirea slavilor si unou- tendenlios mi se imputd mie. Unele capitole si paragrate au fost refdcute la Centru. dai au fost vdzute de autori si acceptate. Sigur, acum s-ar putea sa nege, mai ales dacd li sE cere sau impune asa ceva. In viald tolul este posibil; Tematica generala a Tratatului de istori.e militari si a lucrdrilor mele a constituit-o vechimea poporirtui tru. cd. nu aveau pregdtirea necesard, specific6 iitoricului militar. Dar de toate acestea s-au ocuoat Cehtrul $i Editura Militara,-deci in mod necindtit, '1784, Daicoviciu trata diferit de altii nubleul de lormare a poporului romdin, C. Giurescu comb6tea pe N. lorga in multe probleme, si alte numeroase exemple de genul acesla, dar asemenea dispute nu i-au dus niciodatd in fata justiliei. Faptul cd istorici ca R. Popa, N. Stoicescu, Dinu Giu- in multe din concluziile pe care eu le-am formulat sint puncte de vedere diferite. Lucrul e normal 9i-necesai pentru dezvoltared cercetdrii stiin: tifice. In Romdnia opiniile diferite au lost tot timpul un sistem. Andrei Otetea avea pdreri diferite de ale altora despre revolutia de la 1821, Prodan gi Pascu au opinii diferite despre revofutia de la tele. rescu gi altii aveau pdreri diferite nu constituie nimic ariormal si nici nu au fost obstacole in calea unei bune colabor'*ri.'Toti sint autori ai volumelor Tratatului de istorie militara. Am scris ca poporul romdn a luatliinfd prin impletirea celor doud mari civilizatii antice - dacd si romand - si prin preluarea limbii latine de cdtre daci, tezd unanim -acceptata in tara noastra. Data cind a fost prelilatd limba latina de catre daci diferi. Unii istorici suslin cd procesul a avut loc inainte de ocupafia romand, eu cred $i am scris cd in sec.' ll-lll, pe timpul ocupaliei romane, atunci cind au trdit impreune, altii suslin cd fenomenul s-a produs mai tirziu, in sec. Vl, lX-X, Xll etc. Faptul-cd am scris cd cele doud civilizalii s-au ?mpletit, s-au completat, ce dacii au preluat llmba latind pe timpul conviefuirii, nu exclude romanizarea. Chiar la Muzeul Militar Central si la Casa Centrald a Armatei, momentul'res- pectiv este redat, la sugestia mea, printr-o lerheie dacd. impreund cu un roman cu care are un copil. Ce pbate fi mai evident ce este vorba despre o acuzatie bolnavicioasa in anonima, decit atir- malia ci am ne$at rolul romanilor in formarea poliorului roman-li cd am sdslinut ideea rasei pure, de esenli nazisti?! Ce aberafie, citd lipsd de culturd, de cunostinte elementarel in unele lucrdri ale meie am formulat privind denumirea fdrilor rom6ne in Evul Mediu (Tara RomAneascd Moldova, Tara Romaneasce concluzia Muntenia gi lara RomAneascd Transilvania), din mai multe- considerente: in istoriografia rom6neascd se foloseste frecvent notiunea Tdrilor RomAne Moldova, Transilvania si Muntenia, deci implicit se folosegte formularea, denumirea respectivd, pentru a evita speculatiile tendenlioase cu competenla necesare. O afirmatie mai mult decit murdara in anonime este cea privind conlinutul manualelor $colare. Acum am inleleg mai bine pini unde p-ot merge .ura si invidia, cum dau na$tere la imaginatii bolndviiioase; nocive, pentru a sustine o idee fixd' din pornirea animalicd de parvenire cu orice chip. Scobul scuzd milloacele (nu e ideea mea). Desore activitatea Comisiei Romdne de lstorie Militira orecizeazd cd s-a desfdgurat dupd un plan anuai aprobat de catre Secretarialul C.P.S.A' Te'activitdtii comisiei o constituia educalia matica Datriotica Si oste$easce, in special in armati, dar bi in rindul populatiei civile. De asemenea, avea ia obiectiv slringerea relatiilor de prietenie si colaborare cu islorici militari gi institulii similare-de arheologice de la Sarmizegetusa si de pe alte santiere. Am insistat timp de citiva ani sd fie publicate cartea lui Kirilescu despre prirnul razbol mondial. Initial s-a Stabilit se fie tipdritd la Editura .col. Talpeg l. fdcuse pregatirile neceMilitara. Lt. sare. Din dispozitiuni'superioare s-a hbtirit si fie tipdritd la Editura $tiintifice gi Enciclopedicd. Pe liiria intensificdrii activitdfii de educalie patriotica s-a hotdrit in secretariatul C.P.S"A. s5 fie refacute si dezvoltate muzeele militare din unitdli..Temaiica realizatd de Direcfia propagandd a C.P.S.A. a fost discutatd in secretariat si avizatd de Seclia de propaganda Si presa a C.C. al P.C.R. 9i de Consiliul Culturii gi Educaliei Socialiste. Deci nu am impus ideile mele in muzeele-respective, ci pe cele avizate de lorurile superioare. Nu am vazdt 9i nu am dat nici o sugestie la tematicile muzeelor iude{ene, pentru ce nu aveam nici calitatea 9i nici aspect anexionist, anume: numai lara Romdneascd (Muntenia) era romdneasce, celelalte peste hotare. in acest scop, C.Ft.l.M. era afiliata la bomisia InternationalS de lstorie Militare, unde ooie tdri'romAnesti erau Moldova si Transilvania, deci rierom6nesti. Despre Moldova cd nu este o lard romdneasce e scrisd o intreagd literatura in streindtate, despre Transilvania la fel. Denumirile folosite de mine au fost intrebuinlate de mulli istorici romani din sec. XIX si XX. Nu constituie nici cel mai mic impediment sau prejudiciu. Daca formuldrile se vor dovedi nejustificate nu insist si fie menfinute, nici nu am insistat sd fie folosite in exclusivitate. Nu am renun.tat la denumirea de. voievodatul sau principatul Transilvaniei, este o afirmafie falsd, gratuitd gi o dovadd cd nu a fost cititd Tnainte lucrarea ,,Transilvania, strdvechi pdmint romanesc", unde aceste denumiri sint folo- site frecvent. in ceea ce priveqte Bucovina, Oltenia, Dobroqea, Crisana ii altele, orice elev de gcoald primard gtie cd sint pd(i organice ale Moldovei, ;i lonescu. Am participat si eu la citeva acliuni internaiionale, pind in anut 1979- De atunci nu am mai oarticipat la nici o actiune a C.R.|.M. peste hoiare. Apreciez ca C.R.t.M. a desfigurat o activitate utili. 6rivind cunoa$terea istoriei poporului roman. d istoriei sale mititare atit in !ari, cit 9i peste hotare. Afirmaliile din anonimd nici nu merita sd fie tuate in seamd, din considerentele enunlate mai sus. Despre faptul ci as fi fost i'npotriva publicirii unei cir!i a istoricului Buzatu, din lagi' 'acum aud, iar alirmatia ci a fost anchetat la C.Cal P.C.R. din cauza mea nu poate fi considerata nici mdcar imaginalie, ci ura si actiune pdtimagA, lipsite de cel mai elementar bun-sim!. ale autoru-lui acestora" $tiu 9i Buzatu este unul din autorii C.R.|.M. au participat frecvent Bantea, Savu ca vicepresedintb a fost un timp gl. Bantea Euoen. apoi col. Al. Gh. Savu, iar din 1985, lt. colionescu Mihai. La activitdtile internationale ale Munteniei qi Transilvaniei. Ele sint tratate in mod oroanic in cadrul spatiului romAnesc. Autorul an'onimei a simlit ndvoia sd piezinte acest fals pentiu a sustine ideea care-l obsedeazd'- cd am sprijinit idei dictatpriale. Care a fost raliunea autordlui anonimei, e greu de infeles. Pentru elaborarea Tratatului de istorie militare si a celor doud Tratdtului de'istorie militari. De asemenea, gtiu cd mi-a publicat un studiu intr-o culegere de ma-, teriale tiidrite la lagi acum citiva ani. Deci motive sd-i cre6z dificultdti nu puteau sd existe. Tin sd precizez ca nu am gestionat s-i monogr:afii, am cerut Centrului si organizeze speciat cercetarea documentelor'de arhivd din Bucuresti gi din centrele principale. Am facilitat ufui Miiitar Cential vreau sd precizez ca a fost si losit foniluri ale armatei in scopuri personalein teoiturd cu problematica sr actrvitatea Muze- nu am fo- si international. ln anul sapeturile arheologice, care se exe.cutau dupi un este o institutie utild gi de prestigiu pe plan intern 1984 s-a primit ordin de ia ministrul de atunci, gl. col. Olteanu Constantin, plan anual' special. S-au efectuat sepeturi pe vili. Au participat Zahariade, losipescu, de la centru, Cdpdfind gi altii de la M.M.C. Si fie intrebat acad. $t. Pascu cit sprijin a primit in cercetdrile multe $antiere arheologice, unele cu arheologi ci- sd fie mutat M.M.C. dih B-dul '13 Septembrie pe str. $tefan Furtune, in -localul comandamentului Truoblor de Grdniceri. in acest scop Direclia In- vesitii tele oentiu mutarea M.M.C. S-a interzis sd se faci in- - Constructii a M.Ap.N. a intocmit ii a stabilit suma de 82 milioane lei, necesara proiec- cele existente. Au fost restructurate incdperile interioare pentru a satisface nevoile de amehaiare muzeisticd. Nu s-a umblat la zidurile exterio'are, la fundalii gi acoperisuri, menlinindu-se cele existente, care au fost consolidate. Este falsd ideea cA mai putin costa o constructie noua. Aceasta a fost o vorba aruncata in mod gratuit, pentru a-si susline parerea aberante cd toiul a iost o crima pe care am comis-o eii. Cred cd era ferm convins ci numa-i a$a va putea parveni, se va putea ridica spre functii cit mai inalte. Altfel nu se poate explica noianul de falsuri si aberatii. Tematica clenerald si parliald a M.M.C. a fost vazuta si avizita de C.C.E.S., periodic, pe faze de executie, lucrarile au fost vAzute de specialisti din C.C.E.S., avi-zate cu observatiile necesare si executate pe baze de contract cu institutii de stat sDecializate: Uniunea Artistilor Plastici si Cooperairva ,,Decorativa... Deci nu au fost ldsate pe seama celor neavi- vestilii pentru constructii noi, ci se fie renovate zati. Receptia si verificarea calitatii lucrarilor tia patrioticd si ostdseascd, pentru ionservarea sr valorificarea patrimoniului cultural militar.natidnal. ln virtutea atributiilor functionale vedeani sr avizam impreund cu secretariatul C.p.S.A.-fucrdaltele. La asemenea activiteti se faceau o6servati'i se.dddeau noi indicalii. Este greu oe coniepjilj o tucrare de arta este perfectd din faza initiald. Astfel, unele filme au fost refdcute din ideea be a conducere al ministerului. M.M.C. este unanim gpreciat de vizitatori din !ard qi strdindtate. De fapt este unicat, din punct de vedere al conceotiei si realizerii, in tara si peste hotare. Numai un om lipsit de simlul ratiunii si ros de invidie. olin de urd, poate improsca cu vorbe urite, llpsiie de sens, o lucrare atit de utila armatei pentru educa- sau li s-au reziliat contractele. Lucrdrile muzeului au fost previzionate si .vizionate de colective de specialisti conduse de presedinta C.C.E.S., Su_ zana Gidea, si ministrul aparerii nationale. el. col. Milea V., cu Consilrul de conducerb al min'isterului. Lucrdrile .su.mele apreciate si aprobate. NL au fost s-au depagit aprobate de Consiliul de execulie. Au fost unele abateri de la proiectele initiale, impuse de nevoi muzeistice. Cdstul unor lucrdri a fost exagerat si inclus in contricte. A lost nevoie de interventii ferme pentru a corecta greselile. Inclusiv lucrdiile au fodt reevaluate.-im: preuna cu Uniunea Artistilor plastici, si facute co_ rectunte necesare. Au fost reduse sumele initiale cu cca 6 mitioane tei, pentiJ-iJer"n"i grave unele cadre au.fost inlocuite din colect,ve "olii-r, neajunsuri. Nu s-au respectdt termenele de au fost facute pe faze de execufie. Au fost mulie foarte bine ci eu nu le pot demasca si ddzhinti ca falsuri si calomnii grosolane, nedemne de un om normal. Asemenea idei nocive le-am citit si in ziarul ,,Armata poporului" nr.3 sau 4/1ggg, Intr-un arttcot semnat de dl. Al. Gh. Savu. Insul_ tele, jignirile, calomniile, denigrarile, indemnurile la violenle si rdzbunare constituie trdsdtura oenerala a articolului. Un asemenea procedeu i 66lomnierea mea in mod public, in mod incredibil este_greu de inteles. Am lucrat Savu - C.S.C.l.T.M. cinci ani, apoi am cu Al. Gh. o pe_ la colaborat rioadd de noud ani. Nu am avut nici cel mai mic conflict cu el. L-am sprijinit in unele activitati. inclusiv in participarea la ac!iuni peste hotare. Sin_ gurul lucru care mi se poate imputa este acela ca am fost de acord, ciuph trei ani de insistente. sa fie mutat din C.S.C.t.T.M;, in 1984. Mai tirziu am infeles cd de fapt ,,insistenlele,, lui de a pleca din Centru erau o incercare dd santai pentru a -fi numit directorul Centrului in locul generalului Ban_ tea, care- se pensionase. Aga se"explica noiinur de injurii, calomnii si- falsuri facute publice orin presd la adresa mea. ln fapt a fost si este un om dificil, ros de ambitii si urA, intrind in conflict cu toate colectivele pe unde a lucrat, si unde nu a fost tinut mai mult de 4-5 ani (Macrazinul istoric Institutul de istorie a P.C.R., Anatele de istorie). La Centru a stat mai mult, 15 ani, dar nu a fdcut nimic, nu a realizat nici un obiectiv ce-i revenea in virtutea functiei ce o avea. Din cei 15 ani la Centru, mai bine de cinci ani a generat numa, confljcte gi nein{elegeri, creind un climat oreu de aplana certurile prelungite. La ziarul ..Aodrarea Patriei", pe funclia de sef de rubrica, tinip de 6 ani._a_scris" cca 20 de articolase, munca'pentrL suportat. Frecvent, se efectuau cercetiri p?ntru a actuala folosit in interesul meu personal. Asemenea afir_ mafii sint inchipuiri bolndvicioase, generate de ura st Invtote rara margtnt, propagate in situatia cu scopul vddit de rdzbunare,. stiinO 3-4 luni. In felul acesta, se tot traiestil rile executate de studioul de filme, de studioul de arte plast,ce, lucrdrile ce urmau sd fie tipdrite si procedat la cd(ile si revistele armatei. De nlentionat insd cd de activitatea tuturor institutiilor'de culturi ale armate'i rdspundea nemiilocit 'Directia de propagandd a C.P.S.A., care,le abroba temaiicile si le indruma corect activitateb, inclusiv la presa militard, prin Biroul de presd gi edituri al C.P.S.A., care activa in cadrul Direitiei orooaqandd. Secretariatut C.p.S.A. te aprobb plinuiite de activitate si vedea unele lucrdri, nu ioate. in f.aza tinali, dupd ce, in mod normal, se finisau la Directia propagande. Nu pot concepe cd as'emenea mod de actiune nu era normal si ar fi creat' dificultali si neajunsuri grave. Ce ar fi facilitat impunerea unor idei diundtoare ale mele. CA le-am raspunde mai bine nevoilor de educatie pentru militari. Cel pulin, aga s-a intentionat. La iel s-a l-au impins pe panta actiunilor iocive ale urei si razbunerii, a insultelor si ealomniilor. Neoared. fara remuscari. a tot ce au realizai sute de iStorici este mai mult declt elocventd. Sustinerea fdra jene ca numai ce a fiieut .si face el edte valabil si util, ca numai el este apt si capabil sa scrie istorie militara (nu stie ce este o grupd de militari sau un pluton) consiituie, o spun fdrd teama de a gresi, o manifestare a cultuiui siiu personal. o su_ praaprectere a unor calitdli pe care in rSrod prac, tic nu le posede. Ac-reditedzd si sustine idei li preocupzlri totalitare. In articolul publicat in ziarul 6000---7000 de lei fara sa faca aproape nimic. Asemenea triisaturi de caracter, pronabii 9i altele, de colonel, pentru care nu avea nici cea maimica justificare si nici cea mai elementara preqat;re Nu cunoaste problemele esentiale, simoie iie ai_ matei. Ca pregatire, a absolvit Facultatea de filo_ zotre,..ctecl practic nu esie apt sa lucreze ca isto_ flc militar, decit in mod abuziv si cu implicatii ne_ gative incalculabile. Este inapt pentru a fi bfite;, avind .mina .dreapta atrofiatd. D6 aceea folo.seste uneori masina de scris. Este foarte orqolios si dusmanos, ranchiunos. are o minte bolnivicioasb este ro.s de ambifii, preocupat, pind la obsesie, de parvenire, de a ocupa functii cit mai mari, fara sa aiba mustrari de constiin(a ca nu este apt pentru orice functie. Asa se bxptica oe ce jlndsaiirnai matei. In 1969 a fost avansat, din civil, la oradul in.realitate, nu are pregatirea profesionala si mOrala.necesare pentru a luCra in institutiile ar militar, cred ce Si in alteler a insultat in mod gresolan gi a jignit familia rnea, pe care nu o cunoa$te $i nu a vdzut-o niciodate. Aceasta arate cd, desi a absolvit Facultatea de filozofie, nu cuEste un luc.ru elementar, care poate fi lesne de inleles, ca familia, in adeviratul sens al cuvintului, se compune din tata, mama si copii p?nd nu se cdsdtoresc, moment iG care constituie in fapt alti familie. ln caz concret. la noi, ce asta il otise' deazi permanent, cind tata $i mama aveau noui copi!, to.ti necisatorili, constituiau o lamilie reali. Fralii tatalui gi ai mamei faceau gi ei parte din aceeagi familie, dar pe un aft plan, mai indepertat, cu relalii 9i obligalii mai generale. Cind cei noua copii ai tatei $i ai mamei s-au caseiorit, ei gi-au constituit fiecare familia lui, cu copiii lui, cu preo- noasje conlinutul si sensul notiunii de familie- cu deposedarea leranilor de un lot de pamint care sd le asigure cele necesare provenite din aqiicutturd, sd si le produca, nu sd le curnpere" cu lormularea .,dictatura militaro-fascista a lui Antonescu" $i cu cea de ,dictature militara", cu preaslivirea celor doi,'care nu avea nici o lustificare - nu am participat la aceastd acfiune; nu am admis"sd se execute in M.M-C. portretele cetsr doi in lucrdri de arta tundamentale fixe inulti altii. care acum nu-si mai amintesc. (fresce, mozaicuri, tapiserii etc.). Deci, nu am aclionat mecanic, fdrd discerndmint, cum au fecut-o in'piiuinta problemelol din anonimd si din articolul lui Al- Gh. Savu, ele const;tuie o incercare , cuparile 9i gindurile lor, conceplii care nu mai puteau in mod practic se coincide- Deseori erau chiar divergenle. Deci familia iniliala, compusi din nou6 copii, pierduse o serie de trasaluri proprii familiei reale, care trecus'ere la noile familii ce se constituiserd- Cele noue familii s-au divizat in alte zeci de familii, prin casatoria copiilor lor. Deci familia nu e un proces static, ci un lenotnen in permanentd transformare 9i evolulie- Fornind de aici, se pune intrebarea fireascd: pe care familie a insulta-c si calomniat-o Al- Gh. Savu -n mod publ.ic? Pe a mea, pe a fiicei mele, care are familia ei, sau lamilia in geneial? Greu de inleles. l.Jn lucru este sigur: a calomniat pefitru a crea confuzii si repulsii, ostilitate fala de mine 9i familia mea, pe care nu o cunoasje, a indemna la rdzbunare, crezind cd in felul acsta va fi pe placul ge. filor, va fi promovat- Acest lucru l-a $i oblinut, fiind numit geful M.M.G., funclie pentru care nu are nici pregdtirea profesionald, nici creditul moral, pentru ce la rsalizarca acestei institutii nu a contribuit cu nimic, nu a betd un cui, fiind chiar ostil, $i-a irsusit si prolitd in mod fraudulos de am suslinut in mod premeditat politica totalitare dusa in ultimii ani in Romdnia, ori faPtele sint cu totul altele. Un alt exemplu este edificator. $eful fanfarei mllitare a Bg. P. Gr. din Timigoara, un cdpitan de origine maghiara, a spus ce nu este de acord cu realegerea secretarului general al P-C.R. la Conqresul al XIV-lea al P.C.R., lucru afirmat in adunar6a de partid. Gl. Milea, ministrul aperarii na{ionale, a dat ordin sa fie trecut in rezervd. Am primit documentele de la Direclia-cadre in acest sens. Nu am fost de acord. Am stabilit sa.fie mutat in alta unitate militara. Este $i acum otiter" sr probabit tot la Timisoara. Este unul din multele cazuri prin care mai anihilam mesurile abuzive frecvente ale lui Milea V. Deci, problematica anonimei, precum Si cea a.articolului lui Savu au un murdaia, lasd de a demonstra un lucru evident neadevdrat gi anume ca prin toata activitatea mea munca efectuata acum i-a dat deoparte- Aceasta este etica lui Savu, acesta este profilarl sdu moral. Eu nu neg, si nu o voi lace niciodata' ci fac parte din familia Andru!a ;i Alexandra Ceaus,escu- Dar nu port raspunderea pen_tru ce zi Si noapte de allii, pe care au fdbut sau nu au ficut ceilalti tr4i - fiecare are familia lui, responsabilitatea lui- Nu am colaborat gi nu am fost c-onsultat in nici o probleme de fan;ilie gi de stat. ln unele probleme 9i acliuni nu am fost'S; nu sint de acord cu modul de rezolam avut pereri contradictorii cu Elena Si Nicolae vare, insa nu am avut puterea Ei {reptul de expri-mare pentru a-mi spune pdrerea. In multe Privinle Ceausescu. Chiar si in anonima trimisa la forurile singur scop: acreditarea ideii cd eu am susfinut qi proniovat in armati decizii si actiuni totalitare- Eu nu pot tace altceva decit sd insist sa dovedeascd cu probe 9i fapte concrete acest lucru. Dezbate' rile crntradiclorii decente, civilazate nu pot fi oprite, ele sint utile cind se desfdgoara in condilii de egalitate, nu in mod las, din umbrd, cind partenerul nu poale ac.tiona pentru a-si apera punctele de vedere. Nu cunosc cazuri cind cineva si fi avut opinii diferite in probleme de istorie, filozofie, economie politica, sociologie, politico-statale si sa fi tost tras la rispundere sau aclionat in judecatd. Oricum, este penibil si trist ca acum, in pragul Mileniului al lll-lea, se mai gdsesc oameni ca autorul anonimei gi al articolului din ,Armata poporului", care prin actiunile si canduita lor inumang nu au nimic comun cu etica si corectitudinea profesional- gi civica. Este regretabil gi grav cd din cauza unor asemenea oameni, ldra profil moral gi etic, suferd sute de oarneni nevinovafi, putlndu-li-se imputa numai faptul cd, in virtutea obtigaliilor de serviciu, pe care nu te puteam superioare se precizeazd de doui ori ci Elena, cu-nrnata mea, avea o mare aversiune fale de mine, deci st;a toate lumea situa{ia. Aces? lucru a Exempleie ar Putea continuain dazul nreu, concret, nu am fost de acord cu sistemut de alimenialie. cu slstemul de incaiztre' facut sa nu mai fie pesibi! nici un fel de dialog, staie de fapt care nu a fost singuiard. ln istorle se cunosc numeroase cazuri c?nd tatdl cu liul nu s-au inleles .in probleme politice. nu cie farnilie. care sint infinit mai tnulie. Cezar a fsst smorit de un sruo de tineri in care'se afla $i {iul seu- Fet!'u "Maie, cel tarul Busiei. a inchis pe liul sau Alexei pentru divergente po{itice, Molotov, Mikstan si aliii sr-au deportat sotiiie in Siberia, tot pentru divergenle politice. Tito i-a stabilit sotiei sale .lovania dorniciliu to{at pentru acelea$i mstive" eviia, au conlucrat cu mine, sau au semnat pe acelasi material cu rnine. Dar chiar ,Al- Gh. Savu a cotaborat si a semnal cu mine si au alti autori multe tucreri- Chiar el a elogiat pe cei doi si cind epuiza argumentele. Elena si Nicalae destul de serace.-venea cu citate din cul'intiri, dar lui nu i se imputa asa cevaEu, din tot ce nri s-a spus si cerut pina acum, am afuns ia concluzia cE :nd fac vinovat pentru faptul ca m-am ndscut din aceeagi mama cu Nicclae, ,ucru. pe care hu l-am cerut eu, dar pe care. nici nu-l regrei. Procesele obiective nu Fct ?l si ftu trebuie reEietate. Am inca vaga sperantd cA dreptatea, prin tot ncianul Ce calonnii si porniri pitirnas€. i'a iesi la slrtr!'aaata. Aeeasia este d€cla- ratia pe care 5.02.1Sfft o semnez: .LrE CEAU$ESCU