Glanda hipofiza si rolul ei in organism

  • Published on
    01-Jul-2015

  • View
    1.175

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<p>Glanda hipofiza si rolul ei in organismGlanda hipofiza sau pituitar este o gland avnd dimensiunea unui bob de maz re, situat n aua turceasc , la baza creierului, ntr-o depresiune a osului sfenoid care poart numele de a turceasc . Hipofiza este glanda care controleaz func iile tuturor celorlalte glande endocrine. Avnd n vedere rolul deosebit de important pe care l au unii hormoni secreta i de ea, ct i pentru leg tura direct pe care o are cu hipotalamusul (centrul de control al sistemului nervos), hipofiza este denumit i "glanda ef ". Hipofiza este o gland de dimensiuni mici, care cnt re te circa 0,5 g i are dimensiuni de 10/13/6 mm. Din spa iul pe care i-l ofera cavitatea eii, hipofiza nu ocup dect dou treimi, restul fiind umplut cu esut lax, cu rol de sus inere. Din punctul de vedere al structurii, glanda hipofiz este alcatuit din dou por iuni, care au att structur , ct i func ii distincte: lobul anterior (adenohipofiza) i lobul posterior (neurohipofiza). Primul lob constituie 80% din glanda i are n structura sa gr mezi neregulate de celule glandulare. Aceste celule con in granule n care sunt stocai hormonii secreta i. Adenohipofiza secret hormonul de cre tere (STH), cu rol n dezvoltarea oaselor i a cartilajelor, prolactina (PRL), cu rol n dezvoltarea snilor i n apari ia lacta iei, hormonul melanocitostimulator (MSH), care intervine n pigmentarea pielii dup expunerea la lumin . Adenohipofiza secret , de asemenea, hormoni cu ac iune asupra glandelor endocrine periferice: tireotropul (TSH) care controleaz secre ia glandei tiroide, adrenocorticotropul (ACTH) care controleaz secre ia glandei suprarenale, gonadotropii (FSH si LH) pentru controlul hormoniloe sexuali . Lobul posterior poart numele de neurohipofiz i nu secret hormoni, ci stocheaz i elibereaz n circula ie urmatorii hormoni: vasopresina sau hormonul diuretic, care are rol n absorb ia apei de la nivelul rinichilor i oxitocina, hormon care stimuleaz celulele musculare ale uterului i contribuie la expulzia f tului. Are un rol important i n ejec ia laptelui. Absen a hormonului diuretic duce la apari ia diabetului insipid, boal n care pacientul are o urin foarte diluat i n cantitate mare. Secre ia glandei hipofize este reglat de hormonii glandelor pe care le controleaz prin fenomen de feed-back negativ. Astfel dac nivelul unui hormon din snge cre te din diverse cauze, glanda ghipofiz va secreta o cantitate mai mic de hormon hipofizar care controleaz glanda respectiv . De exemplu, dac cre te nivelul de hormoni tiroidieni datorit unui nodul tiroidian (sau din orice alt cauz ), atunci nivelul de TSH va fi sc zut. Consecin e ale afect rii hipofizei sunt gigantismul, acromegalia n caz de cre tere a secre iei de STH, nanismul hipofizar n caz de sc dere a secre iei de STH. Insuficien a global a hormonilor adenohipofizari determin sindromul Seehan Simmonds. Cre terea secre iei de ACTH determin sindromul Cushing. Sc derea ADH determin diabetul insipid.</p> <p>HipofizaMica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului. Descriere - Hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sau hipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de la cele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionand independent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate. Functionare - Antehipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (TSH), corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH) si somatotrofina (STH), responsabila de crestere la copil. Acesti hormoni se mai numesc si stimuline. Aceste secretii sunt la randul lor comandate de catre hormonii hipotalamusului. Antehipofiza secreta, de asemenea, prolactina (responsabila de lactatie la femeie). Posthipofiza serveste drept loc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau ADH (care impiedica eliminarea apei de catre rinichi atunci cand ea nu se afla in destula cantitate in organism), si ocitocina (care stimuleaza contractiile uterului la femeie in timpul nasterii). Examene - Pentru a studia hipofiza, se practica dozari sangvine ale hormonilor si examene radiologice (scaner, imagerie prin rezonanta magnetica). O radiografie a craniului poate pune in evidenta o marire a seii turcesti, semn al unei tumori. Patologie - Hipofiza poate fi sediul tumorilor, in general benigne (adenom hipofizar, craniofaringiom). O tumora poate secreta in mod exagerat hormoni (hiperprolactinemie cu secretarea laptelui de catre san, acromegalie datorata somatotrofinei - cu hipertrofierea organelor; si invers, o tumora, prin neproducerea secretiilor (adenom cromofob), poate provoca o diminuare a secretiilor hormonale normale - ceea ce se numeste un hipopituitarism - sau o insuficienta antehipofizara, cauza a intarzierilor de crestere si a deficitelor in hormoni sexuali. Hipofiza, atunci cand este sediul unei tumori, poate, de asemenea, sa comprime chiasma optica si sa provoace o hemianopsie bitemporala: subiectul nu mai are vedere a partilor laterale, ca si cum ar avea ochelari de cal. Tratamentul tumorilor hipofizare este hipofizectomia (ablatia hipofizei), pe cale transcraniana sau transnazala, si radioterapia. Sinonim: glanda pituitara.</p> <p>Publicat inEndocrinologie Ne-am obisnuit deseori atunci cand vorbim sau auzim despre glande sau despre endocrinologie sa mergem cu gandul la glanda tiroida. Pentru multi dintre noi expresia ai probleme cu glanda inseamna in mod automat glanda tiroida si o consideram poate, ca fiind cea mai importanta glanda endocrina. Fiziologia insa ne spune altceva. Si anume ca dirijorul activitatii intregului sistem endocrin este o glanda mica pe care cei mai multi dintre noi o ignoram: hipofiza. Hipofiza este situata la baza creierului si este formata din neurohipofiza si adenohipofiza. Hormonii sintetizati de adenohipofiza sunt sapte: hormonul de crestere (somatotrop), prolactina, melanocitostimulator, adrenocorticotrop, tireotrop, foliculostimulant si luteinizant. Neurohipofiza depoziteaza si elibereaza vasopresina si oxitocina. Fara hormonii sintetizati de hipofiza, glande precum tiroida, suprarenalele, ovarele, testiculele nu se pot dezvolta si nu pot avea functie normala. Actiunea hormonilor hipofizari Hormonul tireotrop are rol trofic asupra tiroidei si este implicat in sinteza hormonilor tiroidieni, fiind indispensabil pentru secretia tiroidiana. Hormonii luteinizant si foliculostimulant se mai numesc si gonadotropi si au rol in reglarea ciclului menstrual la femei si in spermatogeneza la barbati. Secretia anormala a acestora duce la infertilitate. Hormonul adrenocorticotrop este trofic al corticosuprarenalei, cu efecte metabolice adaptative. Hipersecretia de hormon adrenocorticotrop duce la aparitia bolii Cushing care are printre manifestari obezitate, hiperglicemie, hipertensiune. Prolactina impreuna cu estrogenii si steroizii suprarenali sunt hormoni esentiali pentru dezvoltarea normala a glandei mamare. Este absolut necesar pentru lactogeneza (productia de lapte). Secretia lui in exces duce la galactoree, amenoree (lipsa ciclului menstrual), infertilitate, hirsutism. Hormonul de crestere are un rol esential in dezvoltarea normala, in special a scheletului si a tesuturilor moi. De asemenea, acesta intervine in reglarea metabolismului general. Absenta lui la copil si adolescent duce la nanism hipofizar - copilul nu creste in inaltime, dar are o dezvoltare armoniosa in raport cu inaltimea lui si un intelect normal. Excesul lui duce la acromegalie sau la gigantism, ceea ce reprezinta cresterea accentuata a scheletului si viscerelor. Secretia lui este influentata de exercitiu fizic, somn, glicemie, alimentatie si unele medicamente. Intrebarea care va vine in mod firesc in minte in urma acestor date succinte despre rolurile pe care le joaca hormonii secretati de hipofiza este: Exista tratamente in aceste cazuri? Raspunsul este da. Exista tratamente care pot ajuta oamenii cu afectiuni ale hipofizei sa duca o viata normala. Efecte asupra copiilor... In cazul copiilor cu nanism hipofizar diagnosticat la timp, un tratament corect ii ajuta sa se dezvolte armonios si sa duca o viata normala. De aceea este important ca parintii sa consulte medicul pediatru si endocrinolog atunci cand micutul lor nu are o statura asemanatoare colegilor lui. Nu trebuie sa ignoram niciodata la copil modificarile aparute in dezvoltarea lui comparativ cu a celorlalti copii de aceeasi varsta, in special in cazurile in care nasterea a fost dificila sau copilul a suferit traumatisme cerebrale.</p> <p>... si adultilor In cazul adultilor, semnele deficitelor sau exceselor secretiei hormonilor hipofizari se instaleaza lent. Din fericire" patologia hipofizara este de obicei benigna. In mod constant, ignoram semnele precoce de alarma care arata ca organismul nostru nu functioneaza normal. Nu luam in seama scaderile bruste in greutate, durerile si senzatiile de disconfort, starea de deprimare fara motiv, modificarile aparute la nivelul pielii, marimea mainilor si a picioarelor, modificari ale vocii. De multe ori dam vina pe imbatranire cand, de fapt, sunt primele semne ale unor boli uneori grave. Daca prezentati simptome si semne care va ingrijoreaza sau care persista mai mult timp, nu ezitati sa consultati medicul specialist endocrinolog!</p> <p>Tumorile hipofizareverifica-ti sanatatea sanatate a-z consulta medicul online comunitateCumpara publicitate pe SfatulMedicului.ro</p> <p>Pagina printabila</p> <p>Generalitati Vezi galerie foto</p> <p>Tumorile hipofizare sunt procese patologice care apar la nivelul glandei hipofizare, o structura cu activitate endocrina, localizata la baza creierului. Desi dimensiunile sale sunt foarte reduse, hipofiza are un rol foarte important in secretia unor hormoni ce influenteaza diverse organe si sisteme si participa, in general, la maturarea organismului. Tumorile hipofizare reprezinta 10-25% din totalitatea tumorilor cu localizare intracraniana (hipofiza, trebuie precizat, este o glanda cu localizare endocraniana, fara a fi si endocerebrala, deoarece nu apartine efectiv parenchimului cerebral).Cuprins articol 1. Generalitati</p> <p>2. 3. 4. 5. 6.</p> <p>Clasificare Simptomatologie Cauze Diagnostic diferential Prognostic si tratament</p> <p>ClasificareSus</p> <p>Tumorile hipofizare sunt clasificate in 3 grupuri: Adenoame benigne - sunt tumori care nu sunt cancere. Ele au o rata de crestere foarte lenta si nu au capacitatea de a metastaza (de a se extinde, prin torentul sangvin, limfatic sau prin contiguitate directa, in alte parti ale organismului, la distanta de locul neoplaziei initiale). Adenoame hipofizare invazive - sunt tumori care au capacitate de extindere si invazie in special la nivelul oaselor craniene sau sinusurilor localizate inferior de hipofiza. Carcinoame hipofizare - sunt tumori maligne (cancere). Acestea sunt procese care se extind in sistemul nervos central (creier si maduva spinarii) sau in afara acestuia. Foarte putine din tumorile hipofizare sunt insa neoplazii. Aceasta clasificare a tinut cont de comportamentul biologic al adenoamelor si de evolutia lor, si este la momentul actual unanim acceptata de catre specialistii in domeniu. Majoritatea tumorilor sunt insa adenoame (prevalenta loreste de peste 17%) si doar o mica parte din ele sunt simptomatice.Adenoamele invazive (35% din neoplasmele hipofizare) pot invada duramater, oasele craniului sau sinusul sfenoid. Din totalitatea tumorilor pituitare, carcinoamele reprezinta doar 0.1- 0.2%. Adenoamele hipofizare pot fi clasificate in functie de: A. Anatomia tumorii - sunt grupate in functie de marimea care se determina la masuratorile radioimagistice, astfel: microadenoame (cu diametrul de sub 10 mm) si macroadenoame (cu diametrul de peste 1 cm). Macroadenoamele, la randul lor, pot fi macroadenoame incapsulate sau macroadenoame invazive (localizate sau difuze). Majoritatea tumorilor sunt microadenoame. Aceasta clasificare a adenoamelor in functie de dimensiuni, extensie si invazivitate se face prin explorari imagistice foarte amanuntite si complexe. Acestea sunt reprezentate de examinari neuroradiologice care includ: - Radiografie de craniu (profil) pentru vizualizarea peretilor ososi ai fosei pituitare, pentru masurarea diametrelor acesteia si apoi pentru a putea clasifica adenoamele. - Pneumoencefalografia fractionata dirijata - este o metoda mai complicata prin care se vizualizeaza cantitatea de aer care va disloca lichidul cefalorahidian din spatiul de deasupra sellei turcica. - Angiografia de artera carotida - nu este o investigatie realizata de rutina in cadrul analizelor paraclinice ale tumorilor hipofizare, ci doar daca sunt suspectate leziuni vasculare. - Politomografia - reprezinta o metoda speciala de tomografie prin care se realizeaza imagini</p> <p>detaliate (prin sectiuni plane consecutive) ale unor structuri greu accesibile, utilizand un aparat special, capabil de a efectua miscari complexe. CT (computer tomografie) - metoda moderna prin care se pot realiza sectiuni la 3 mm distanta. Are multe avantaje: vizualizarea structurilor din jurul adenomului, a integritatii capsulei si peretilor ososi ai fosei si ai caracterului invaziv. RMN (rezonanta imagistica nucleara) - este chiar mai utila decat CT deoarece poate diferentia foarte exact structurile osoase de partile moi (in functie de continutul in apa al acestora) PET (tomografia computerizata cu emisie de pozitroni) permite diferentierea tesuturilor normale de cel patologice in functie de metabolism. In momentul actual investigatia imagistica de prima intentie este RMN deoarece poate realiza imagini multiplanare si contrastul intre tesuturi este de foarte buna calitate. Pentru a identifica un adenom pituitar in mod corect si cat mai sigur, se recomanda efectuarea de RMN in modul T1, care evidentiaza foarte clar lobii anterior si posterior precum si relatia dintre glanda hipofiza si sinusurile cavernoase. Rezolutia optima a imaginii se obtine prin realizarea sectiunilor la 3mm. RMN este singura metoda care poate realiza sectiuni axiale, coronale si sagitale ale continutului selar. In plus, relatiile dintre leziune, chiasma optica si tracturile optice poate fi observata foarte usor. Tomografia computerizata poate fi foarte utila in realizarea diagnosticului de certitudine in adenoamele hipofizare, insa pare mai putin sensibila (comparativ cu RMN). Prin CT se pot vizualiza si eventualele calcificari aparute in masa adenomului. Per ansamblu insa detaliile sunt mai putine in cazul CT comparativ cu cele obtinute prin RMN. Zonele anormale ale glandei apar la investigatiile imagistice sub forma unor hipodensitati care sunt considerate sugestive pentru adenoame. RMN este considerat a fi o buna modalitate de diagnostic paraclinic si in cazul carcinoamelor, cand se pot evidentia foarte usor mestastaze in lobii cerebrali, in cerebel, maduva spinala, leptomeninge si spatiul subarahnoidian. Conform clasificarii radioanatomice, ex...</p>