Impactul Parcurilor Eoliene Asupra Mediului

  • Published on
    30-Jan-2016

  • View
    26

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

proiect

Transcript

<p>Universitatea Lucian Blaga Sibiu</p> <p>Facultatea de Inginerie</p> <p>Impactul parcurilor eoliene </p> <p>asupra mediului</p> <p>Student: Bakos Alexandru Claudiu</p> <p>Ingineria si Protectia Mediului in Industrie</p> <p>Anul de studiu: IV</p> <p>I.Aspect general al impactului centralelor eoliene asupra mediului1.Incadrarea in peisaj</p> <p> Intr-un parc eolian, mai ales dac este situat n teren plat, din considerente de valorificare maximal a energiei eoliene, distana medie dintre dou turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari nseamn de la cteva sute de metri la peste un kilometru. Rezult c turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de nalt tensiune, care apar aproape oriunde n peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obinuit i pe care nu le mai considerm cu un impact negativ asupra peisajului.Turaia rotoarelor turbinelor mari este foarte lent n jur de 10 rotaii/minut, deci nu provoac i nici nu induce nici un fel de senzaie negativ.</p> <p>Vizual turbinele au design elaborat, atrgtor i sunt vopsite n culori pastelate sau alb (cel mai frecvent). Cel puin la nceputul promovrii parcurilor eoliene industriale n Romnia, apreciem c acestea vor constitui o atracie turistic semnificativ, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie.Ocuparea terenului este minima n arealul amenajat (circa 0,1% din total) ca i n cazul liniilor electrice putndu-se utiliza n continuare terenul pentru agricultur sau punat.2.Eolienele ca surs de zgomot i vibratiiCa orice echipament industrial i turbinele eoliene produc n funcionare zgomote, datorit sistemelor mecanice n funcionare, a despicrii aerului de palele n rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stlpului de susinere, cand se produce o comprimare a aerului.</p> <p>Pentru a nu avea un impact negativ n special n zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanii de turbine i se iau msuri tehnologice speciale pentru fiecare surs. Aa se face c n urma unor msurtori n natur, fabricanii dau garanii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiv.Putem afirma ns c turbinele de vnt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanilor garantnd c la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depete 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrtoare.</p> <p>n cazul n care vntul bate n direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distan de 40 m de o turbin tipic este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaz cu nivelul unei conversaii umane obinuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuin, iar la distana de peste 300 m zgomotul funcionrii unor turbine se confund cu zgomotul produs de vntul respectiv. Dac vntul bate din direcie contrar, nivelul zgomotului recepionat scade cu circa 10 dB(A).</p> <p>Conform specificului fiecrui amplasament n parte, pentru ca nivelul de zgomot s fie cel acceptat, trebuie avut n vedere pstrarea unei distane suficiente fa de aezrile umane, diverse anexe gospodreti, instituii publice, monumente istorice i de arhitectur, parcuri, scuare, spitale i alte aezminte de interes public.</p> <p>n ce privete vibraiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.3.Impactul asupra psrilor si liliecilor</p> <p>Principalul impact pus n discuie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul psrilor zburtoare cu rotoarele turbinelor eoliene n micare, precum i perturbarea habitatului (la sol), dac n areal se afl colonii semnificative de psri.Aceast problem a suscitat nc de acum mai bine de un deceniu intense dispute n rile vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, n multe ri au fost demarate multiple studii de impact cu psrile.</p> <p>Astzi n rile vest-europene ecologitii i promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene i psri este mai mic dect se afirmase la nceput i n orice caz mai redus dect impactul altor activiti umane ca vntoarea, transportul rutier i aerian, sau chiar existena structurilor statice ca stlpii i liniile electrice ori a cldirilor nalte, de care psrile se ciocnesc deoarece le vd greu.</p> <p>Aceast concluzie a permis dezvoltarea exploziv a energetici vntului n toate trile UE. Aa cum artam existau peste 40.000 MW nstalai la finele anului 2005.</p> <p>Un studiu olandez (ntocmit de Biroul teritorial pentru energia vntului n cooperare cu Fundaia olandez pentru protecia psrilor) estimeaz c anual sunt omorte 1500 psri prin vntoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier i numai 20 psri/1000 MW de turbinele eoliene. Rezult c numrul psrilor omorte de maini este de 300 ori mai mare dect numrul psrilor omorte de turbinele de vnt, iar cel al vntorii de 70 ori mai mare.</p> <p>Aceste estimri sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude c stlpii i liniile de nalt tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru psri dect turbinele eoliene, care n rotaie fiind constituie un avertisment vizual i sonor semnificativ pentru psri, acestea evitnd zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul Danemarcei unde funciona o turbin de 2 MW, arat c psrile au avut tendina s-i schimbe ruta de zbor cu 100-200 m fa de turbine i trec pe lng sau pe deasupra lor la o distan sigur. Acest comportament a fost observat att ziua ct i noaptea.</p> <p>La Port-la-Nouvelle n sudul Franei, cinci turbine sunt plasate ntr-o important rezervaie de psri, prin care trec mii de psri, inclusiv prdtoare, mai ales n timpul migraiilor. Studiul, ntocmit de Liga Francez pentru Protecia Psrilor a constatat c majoritatea psrilor mai mari zburau n mod deliberat n jurul turbinelor. n cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la lig nici o pasre rnit sau omort.</p> <p>Aceaste constatri extrem de pozitive nu elimin necesitatea unei analize specifice n fiecare amplasament,care s in cont de faptul c sunt sau nu sunt semnalate psri din specii protejate cu habitat stabil i dac speciile respective pot suferi o extincie prin realizarea parcului eolian,sau dac pasajul psrilor cltoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.</p> <p>n aceste cazuri se impun unele precauii suplimentare cum ar fi creterea distanei dintre turbine, amplasarea lor- n msura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (n cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemntoare), iar n cazuri extreme nedemararea execuiei proiectului pn la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care s determine efectele posibilului impact.Suntem ns convini c aceste concluzii nu pot fi dect pozitive, aa cum s-a ntmplat n toate celelalte ri care au dezvoltat productia din energie eolian.Liliecii pot fi raniti de impactul direct cu palele turbinelor, turnuri sau liniile de inalta tensiune. Numarul de lilieci ucisi de astfel de centrale eoliene a starnit interesul populatiei pentru protejarea acestora. Un studiu initiat in luna Aprilie 2009 de Cooperativa Liliecilor si Energiei Eoliene arata o scadere de 73% a numarului de decese in randul liliecilor cand turbinele eoliene sunt oprite in conditiile in care vantul este slab, iar liliecii sunt cei mai activi. In anul 2013 s-a estimat un numar de peste 600.000 de lilieci ucisi de turbinele eoliene in SUA in anul precedent,cea mai mare mortalitate fiind inregistrata in Muntii Apalasi.</p> <p>4.Interferena electromagneticUndele radio i microundele sunt folosite ntr-o gama variata n scopul comunicarii. Orice structura mare mobil poate produce interferene electromagnetice. Turbinele de vnt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel nct receptorii din apropiere preiau att semnalul direct ct si celreflectat. Interferena se produce deoarece semnalul reflectat este intrziat att datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei ct si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferena este mai pronunat pentru materiale metalice (puternic reflectante) i mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construitedintr-un longeron metalic de rezistenta, mbracat cu poliester armat cu fibr de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.</p> <p>Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dac lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare dect naltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.</p> <p>Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicaia radio celular si variate sisteme de controlale traficului aerian sau naval.</p> <p>Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora n apropierea parcului de turbine.</p> <p>Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori i/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.5.Riscul declanrii unor avarii cu impact majorCea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vnt este avariere frnarii rotorului n timpul functionarii (adic la viteze ale vntului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care n ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce n ce mai rar ntlnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare siinterdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.</p> <p>Notam nsa ca n tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, n orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura). La turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.6.Emisii de CO2Energia eoliana nu utilizeaza in funtionarea lor combustibili sau apa si nu sunt prezente emisii legate direct de producerea de energie electrica. Turbinele eoliene nu produc dioxid de carbon, monoxid de carbon, dioxid de sulf, mercur, deseuri radioactive, particule sau orice tip de poluare asupra aerului.</p> <p>O mica parte din emisia de CO2 rezulta din producera betonului necesar fundatiei turbinelor eoliene.Un studiu Irlandez a confirmat o reducere a emisiilor de CO2 cuprinsa intde 0,33 0,59 tone pe MWh.7.Poluarea miniera</p> <p>In productia de magneti permanenti utilizati in turbinele eoliene pentru producerea energiei electrice necesira activitate miniera pentru obtinerea de neodim.Acesta este este unul dintre magnetii care contine un metal din categoria pamanturilor rare care depaseste forta coercitiva si produsul energetic al oricarui magnet cunoscut pana acum. Magnetii de tip neodim sunt in primul rand exportate din China.Preocuparile asupra poluarii au dus la o serie de actiuni guvernamentale de reducere a utilizarii acestora inclusiv o reducere a utilizarii pamanturilor rare cu totul.</p> <p>8.Vremea si schimbarile climatice</p> <p>Fermele eoliene pot afecta vremea din imediata lor vecinatate. Paletele aflate in miscare de rotatie pot genera turbulente ale aerului. Aceasta turbulenta mareste amestecarea pe verticala a aerului cald si a vaporilor de apa fapt ce afecteaza directia de deplasare a vantului. Acest efect poate fi redus prin utilizarea uno turbine eficiente sau prin construirea parcurilor eoliene in zone cu turbulente naturale ridicate ale vanturilor.</p> <p>Energia eoliana are efect neglijabil asupra temperaturii medii anuale de pe suprafata terestra contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Un studiu a sugerat ca utilizarea turbinelor eoliene pentru a satisface 10% din nevoia de energie electrica a populatiei in 2100 ar putea avea un efect de incalzire cu 1C in regiunile terestre, lucru cauzat de circulatia atmosferica pe verticala si pe orizontala, iar amplasarea centralelor eoliene la suprafata apei ar cauza o crestere a temperaturii cu doar 0,15C</p> <p>9.Alte tipuri de impactNu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.</p> <p>Modificarile intervenite n calitatea si n structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a a solului, de inerbare .a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.</p> <p>Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cnd sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai n zilele senine de la rasaritul soarelui pna la prnz si este perceput numai cnd vntul bate din spre directia privitorului, ceea ce nseamna cel mult cteva zeci de ore pe an, practic n orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Totodata un alt impact poate fi reprezentat de generarea de deseuri in timpul constructiei centralelor eoliene din utilizarea diferitelor unelte,aparaturi precum si ambalajelor pe care unele produse le contin.Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.La trecerea vntului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica a vntului transformnd-o n energie electrica, iar imediat n aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vntului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu cteva procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra ntregului lant trofic din acest areal.II.Aspect particular al impactului parcului eolian prin ampasarea acestuia in zona Talmaciu.Metoda Rojanschi</p> <p>Pentru a evalua impactul global al realizarii acestui procect asupra mediui inconjurator, a fost luata in considerare metoda propusa de V.Rojanschi.</p> <p>Factorii de mediu cei mai afectati si care sunt luati in calcul sunt: sol,apa,aer, folora si fauna si asezarile umane.</p> <p>Impactul asupra factorilor de mediu este apreciat pe baza unui indice de impact calculat cu relatia: Ip = Ce/CMA, unde:</p> <p>Ce este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima calculata (Cmax).</p> <p>CMA valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita prin acte normative sau asimilari cu valori decomandate in literatura de specialitate.</p> <p>Impactul centralelor eoliene asupra mediului se apreciaza pe baza indicel...</p>