Important Cri

  • Published on
    14-Feb-2015

  • View
    63

  • Download
    9

Embed Size (px)

Transcript

<p>CARACTERISTICI PSIHO-PEDAGOGICE ALE COPIILOR DE VRST COLAR MIC , CU IMPLICAII N NVAREA MATEMATICII I.1. Particularitati psihologice ale copilului de vrsta scolara mica : semnificatia psihologica a contactului cu matematica . Pavelcu V. sublinia : ,, Fiecare om , n acelasi timp seamana cu toti , seamana cu unii si nu seamana cu nimeni ." Doi copii pot fi asemanatori, chiar tipici n ceea ce priveste caracteristicile generale de vrsta , dar extrem de diferiti n manifestarea concreta a acestora. Deci, pe fondul general al particularitatilor de vrsta, si spun cuvntul particularitatile psiho-individuale . Dezvoltarea psihica nu are numai un caracter studial, ci un caracter individual, specific fiecarui individ . De la nastere si pna la maturitate , omul strabate un drum lung de dezvoltare . n decursul anilor , n viata copilului se produc transformari fizice si psihice nsemnate . Acestea nu constau doar n adaosul de naltime si greutate sau n simpla sporire a cunostintelor si deprinderilor copilului . Dezvoltarea copilului nu poate fi privita doar ca un proces de schimbari cantitative . Faptele arata ca n dezvoltarea psihica se produc si schimbari calitative importante . Asadar prin dezvoltare trebuie sa ntelegem n primul rnd transformarile calitative, de natura fizica si psihica ce se produc n viata copilului . Dezvoltarea psihica a copilului consta , n primul rnd, complcarea si adncirea activitatii sale de cunoastere . Ea se caracterizeaza prin modificarea relatiilor sale cu cei din jur , prin schimbarea atitudinii sale fata de mediul nconjurator . n stnsa legatura cu relatiile pe care le are copilul cu cei din jur , se dezvolta treptat viata sa afectiva, cu dezvoltare sentimentelor si atitudinilor fata de obiectele si fenomenele realitatii . Pornindu-se de la aceasta baza , se contureaza treptat trasaturile de caracter ale copilului, perfectionndu-se si activitatea acestuia . La nceput, miscarile sale sunt raspunsuri simple , directe la stimulari externe si interne . Aceste acte se complica treptat , cstignd n precizie si coordonare .Putem spune ca directiile principale ale dezvoltarii psihice a copilului sunt : complcarea si adncirea activitatii sale de cunoastere, transformarea vietii sale afective, a relatiilor sale fata de mediul nconjurator si perfectionarea activitatii n sensul dezvoltarii conduitei voluntare . Copilul se dezvolta sub influenta educatiei si a conditiilor de viata . Actiunea mediului social si a educatiei, nu se desfasoara nsa pe ,,teren '' gol . El se naste cu anumite dispozitii naturale, care reprezinta premizele dezvoltarii sale psihice . Aceste dispozitii mostenite nu contin nsusiri psihice si aptitudini gata formate . Ele se formeaza si se dezvolta, pe baza dispozitiilor nnascute, n procesul activitatii, educatiei si instruirii . Intrarea n scoala constituie un moment important n educatia si dezvoltarea copilului . El intra ntr-un cerc de relatii noi : cu nvatatorul, cu elevii din clasa si sporadic cu colectivul scolii .</p> <p>Apar cerinte noi, copilul nvata sistematic , cu sentimentul tot mai clar ca desfasoara o activitate serioasa , de importanta sociala . Modul cum si ndeplineste obligatiile de elev, defineste pozitia sa n scoala , n colectivul de clasa si n familie . Cunoasterea profilului psihologic al scolarilor mici este de o mare importanta n abordarea strategiilor didactico-educative, n stilul de munca al cadrului didactic si n relatiile cu copiii. Fiecare disciplina care se studiaza n scoala are menirea de a ,, construi'' si ,,reconstrui '' logic si progresiv n structurile mentale ale elevului un sistem de cunostinte stiintifice care sa se aproprie de logica stiinte respective . Matematice este stiinta conceptelor celor mai abstracte, de o extrema generalitate . Ca ,,abstractiuni ale abstractiunilor'' ele se construiesc la diferite ,,etaje'' prin inductie , deductie , transductie . Specificul gndirii copilului de vrsta scolara mica (mai ales n primele clase) se manifesta printr-o proprietate esentiala, anume aceea de a fi concret intuitiv . Asa cum arata J. Piaget, ne gasim n stadiul operatiilor concrete . Copilul gndeste mai mult opernd cu multimi concrete . n acest cadru teoretic se nscrie si cerinta ca proiectarea ofertei de cunostinte matematice la clasele mici sa ia n considerare formele si operatiile specifice gndirii copilului . Gndirea este dominata de concret fiind specifica vrstelor ntre 6/7- 10/11 ani. Perceptia lucrurilor ramne nca globala ,, vazul lor se opreste asupra ntregului nca nedescompus ", lipseste dubla miscare rapida de disociere recompunere (H . Wallon) comparatia reuseste pe contraste mari , nu sunt sesizate starile intermediare . Domina operatiile concrete, legate de actiuni obiectuale, apare ideea de invariatie , de conservare (a cantitatii, volumului , masei etc.) . Se poate vorbi de puterea de deductie imediata ; copiii pot efectua anumite rationamente de tipul ,,daca ....., atunci , cu sprijin pe obiecte concrete sau exemple . De asemenea se remarca prezenta rationamentului progresiv, de la cauza la efect, de la conditii la consecinta . Spre clasa a IV a (vrsta 10/11 ani ) putem ntlni , evident diferentiat si individualizat, ,,manifestari ale stadiului preformal, simultan cu mentinerea unor manifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete .(Aron I.1) Caracteristicile acestui stadiu genereaza si unele optiuni metodologice bazate pe strategii destinate formarii si nvatarii conceptelor matematice . n acest sens , prioritate va avea nu att stadiul strict delimitat n care se gasesc elevii din punct de vedere al vrstei, ct, mai ales , zona proximei dezvoltari a capacitatilor intelectuale ale acestora . Aceasta nu nseamna, cum afirma specialistii (Dottrens R. , Miliaret G. , D.P. Asubel 13) o situare exacta n stadiu si nici a ,,sari " n predare-nvatare cu mult peste posibilitatile copiilor .</p> <p>Esential este ca legalitatile constructiei psiho-genetice sa fie cunoscute, iar formarea notiuni si operatii mintale sa porneasca de la modele concrete .Lectura perceptiva este o realitate pentru construirea conceptelor si pentru formarea operativitatii matematicii, asa cum nevoia de exteriorizare sub forma unor actiuni sateriale sau materializate, fie cu obiecte, fie cu substitute ale acestora (modele, scheme grafice, bile, jetoane etc) reprezinta baza reala a materializarii actului mintal . Toate acestea ne conduc la ideea ca gndirea logica la clasele mici nu se poate dispensa de intuitie, de operatiile concrete cu multimi de obiecte. nainte de a se aplica propozitiile, enunturile verbale, logica nitionala se organizeaza n planul actiunilor obiectuale, ale operatiilor concrete. De aceea, procesul de predare-nvatare a matematicii n clasele I-IV trebuie sa nsemne mai nti efectuarea unor actiuni concrete, adica operatii cu obiecte, care se structureaza si se interiorizeza, devenind progresiv, operatii logice abstracte . Formarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre general si abstract, unde relatia ntre concret si logic se modifica n directia esentializarii realitatii .n acest proces trebuie valorificate diverse surse intuitive : experienta empirica a copiilor, matematizarea realitatii nconjuratoare, operatiuni cu multimi concrete de obiecte, limbaj grafic . Astfel, se pot ilustra notiunile de multime, apartenenta, incluziune, intersectie, reuniune s.a. cu obiecte reale (banci, caiete, carti ) si cu obiecte cunoscute de catre copii, (pasari, copaci ,flori e.t.c.). nsusirea caracteristica a obiectelor ce apartin multimii respective este intuita de copii, sesizata prin experienta lor spontana si nu determinata n mod precis. Au loc nsa operatii de clasificare a obiectelor care au nsusirea ce caracterizeza multimea respectiva si apartin acesteia. n compararea multimilor prin procedeul formari perechilor (unu la unu) se poate face apel la carti, caiete , scaune (banci), elevi; pentru multimile cu,, tot attea elemente" se pot compara multimi ca : elevi-paltoane, ghiozdane-elevi s.a..Putem efectua cu elevii clasificari de genul : baieti-fetite = copii ,cine -pisica= animale domestice, vrabiute-rndunele =pasarele s.a. Notiunile de relatii ntre multimi pot fi cunoscute de copii si n cadrul diferitelor ilustratii (tablouri, ilustratii de carte) prin care ei sunt condusi sa sesizeze notiunea sau relati respectiva n imaginile care reprezinta aspecte din viata (copii care se joaca cu masinute, cu mingi, cu iepurasi, catelusi).Referitor la aceasta problema J.Piaget afirma ca nu obiectele n sine poarta principiile matematice , operatiile cu multimi concrete . Operatiile logice trebuie, de aceea cunoscute mai nti n actiunile concrete cu obiectele si apoi interiorizate ca structuri operatorii ale gndirii .Elevul este pus sa efectueze operatii logice cu multimi de obiecte care poarta n ele legitati matematice (betisoare ,bile, riglete s.a.). Acest lucru se poate face la nivelul claselor I-IV, fara a recurge la terminologia utilizata n studiul structurilor matematice .Introducerea mai trziu a notiunilor de teoria multimilor (care se face ncepnd cu clasa a V a)nu mpiedica exersarea la clasele I-IV a structurilor logice necesare n conformitate cu intentia dezvoltarii lor ulterioare .</p> <p>Materialul didactic cel mai potrivit pentru a demonstra cu multa exactitate si precizie multimile, relatiile dintre multimi ca baza a formari notiunii de numa natural si operatiile cu multimi, ca baza a operatiilor cu numere naturale, este constituit din truse. Datorita faptului ca atributul (caracteristica) dupa care se constituie multimile ca figuri geometrice sau piesele trusei ,,Logi II"este precis determinat (forma, culoare, marime, grosime), structurile logice se pot demonstra cu acesta n mod riguros matematic .De aceea, putem aprecia ca aceasta reprezinta materialul didactic concret cu cea mai bogata ncarcatura logica, cu valentele cele mai mari n a-i ajuta pe copii sa nteleaga cu precizie si siguranta, relatiile dintre multimi, operatiile cu multimi. n operarea cu piesele jocurilor logice, copii se gasesc foarte aproape de operarea cu structuri logice .De aceea ,,comenzile " (instructiunile) nvatatorului trebuie sa lase mai mult loc pentru independenta, initiativa si inventivitatea copilului (de exemplu, formati o multime din piese de aceeasi culoare, sau de aceeasi forma, sau de aceeasi forma si aceeasi culoare etc.) . Reprezentarile grafice si limbajul grafic sunt foarte aproape de notiuni . Ele fac legatura ntre concret si logic, ntre reprezentare si concept care este o reflectare a proprietatilor relatiilor esentiale ale unei categorii de obiecte sau fenomene, ntre cele doua niveluri, interactiune este logica si continua .Ea este mijlocita de formatiuni mixte de tipul conceptelor figurative, al imaginilor esentializate sau schematizate care beneficiaza, prin generalitatea semnificatiilor purtate de apartenenta lor la reteaua conceptuala si prin impregnarea lor senzoriala, de aportul inepuizabil al concretului . Imaginile mintale, ca modele partial generalizate si retinute n gndire ntr-o forma figurativa, de simbol sau abstracta, l aproprie pe copil de logica operatiei intelectuale cu obiectele, procesele si evenimentele realitatii, devenind astfel sursa principala a activitatii gndirii si imaginatiei . Generate n mod continuu de interactiunea noastra cu lumea nconjuratoare, imaginile mintale se interpun ntre noile stimulari (cunostinte, operatii) si raspunsurile elevilor, mediind, n sensul cel mai larg al cuvntului, cunoasterea realitatii matematice . Operatia de generalizare la care trebuie sa ajungem are loc atunci cnd elevul este capabil sa exprime prin semne grafice simple (puncte, linii, cerculete, figuri geometrice) ideea generala care se desprinde n urma operatiilor efectuate cu multimi concrete de obiecte . Semnul grafic evoca obiectele pe care le reprezinta ca element al multimii .Criteriul de apartenenta la o multime sau alta (culoare , forma , marime) a ramas doar n mintea elevului ca o structura logica .El exprima grafic fenomenul matematic pe baza ntelegerii lui, a sesizarii esentialului, ceea ce nseamna de fapt pe baza definitiei lui . Nivelurile de constructie prezentate mai sus nu se succed linear n formarea conceptelor matematice .Lafiecare nivel, pe masura ce ne apropiem de concept, exista o nbinare complexa ntre concretul ,, cel mai concret" si imagine, ntre senzorial si logic . De aceeea nu este vorba de o parcurgere rigida si strict liniara a acestor etape ci de organizare si dirijare rationala, metodica a relatiei intuitiv-logic adecvate conceptului respectiv, n strnsa conexiune cu cionditiile concrete n care se desfasoara activitatea didactica . Important este ca activitatea elevilor sa fie dirijata pe linia atingerii progresive a esentei conceptului respectiv. Reiese astfel mai clare conceptele :formarea multimilor , pe linia nsusirii proprietatii caracteristice pe care trebuie s-o aiba elementele respective pentru apartine unei multimi, formarea notiunii de numar , pe linia</p> <p>clasei de echivalenta a multimilor echivalente, operatia de adunare, pe linia reuniunii multimilor disjuncte, care trebuie nu numai constatata pe un desen din manual, ci operata prin manevrarea obiectelor la niveluri diferite de concretul logic etc. Multimile ne apar deci ca fiind produsul unor operatii mintale, n timp ce obiectele (elementele) din care sunt formate ele sunt obiecte fizice . De aceea, pe ntreg parcursul formarii conceptelor de numar natural, de operatii cu numere naturale pe baza multimilor trebuie sa se realizeze mbinarea ntre concret si logic, cu negarea dialectica, treptata, a concretului si asimilarea (interiorizarea) modelului (abstractiunii) respectiv .</p> <p>I.2. Relatia de continuitate ntre gradinita si nvatamntul primar. Formare limbajului matematic. nvatamntul prescolar, prima veriga a sistemului nostru de nvatamnt, are menirea de a asigura pregatirea copiilor pentru activitatea scolara .Avnd un rol preponderent formativ, nvatamntul prescolar dezvolta gndirea, inteligenta, spiritul de observatie ale copiilor, exersnd operatiile de analiza, sinteza, comparatie, abstractizare si generalizare n cadrul jocurilor logicomatematice . n gradinita copilul nvata, asa cum se precizeza si n programa, sa formeze colectii-multimi de obiecte ; descopera proprietatile lor caracteristice, stabileste relatii ntre ele, efectueaza operatii cu ele . n cadrul jocurilor logico-matematice, copii sunt familiarizati cu unele notiuni elementare despre multimi si relatii .Facnd exercitii de gndire logica pe multimi concrete ei dobndesc pregatirea necesara pentru ntelegerea numarului natural si a aoperatiilor cu numere naturale pe baza multimilor (conjunctia, disjunctia, negatia , implicatia, echivalenta, ca fundamentnd intersectia, reuniunea, complementara, incluziunea si egalitatea multimilor). n principal, acestea constau n exercitii de clasificare , comparare si ordonare a multimilor de obiecte . Exercitiile de formare a multimilor dupa o nsusire, apoi tre...</p>