Infarctul Miocardic Presupune Moartea Unei Zone Din Peretele Muscular Al Inimii Datorita Faptului CA Unul Sau Mai Multe Artere Coronare Au Fost Obstruate de Placi de Aterom

  • Published on
    16-Oct-2015

  • View
    15

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

Infarctul miocardic presupune moartea unei zone din peretele muscular al inimii datorita faptului ca unul sau mai multe artere coronare au fost obstruate de placi de aterom.Drept urmare, inima va fi mai slaba, avand mai putini muschi la dispozitie pentru a pompa sangele.

Analgezicele i sedativele: Indispensabile combat ocul indus de durere. Se integreaz complexului: repaus, imobilizare, calm, somn.

Adaptarea la efort. Readaptarea fizic.Combaterea sedentarismului.

Trebuie contraindicat repausul prelungit i excesiv, ca i lipsa de ocupaie.nainte, atitudinea n faa unui infarct miocardic era de imobilizare total, prelungit, eventual cu pensionare medical. n prezent,medicina modern arat efectul favorabil al activitii fizice la bolnavii cardiaci.Antrenamentul ocup un rol esenial n asistena coronarienilor,prin: antrenamentul fizic progresiv al convalescenilor cu infarct miocardic; programul de readaptare i activitatea fizic, valabil pentru toat via.Statul n pat la orizontal pentru o perioad mai mare de apte -zece zile are drept consecin dezantrenarea organismului; produce hipotensiune ortostatic; la un efort egal, produce creterea cu 20% a frecvenei cardiace i scderea cu 14% a volumului de snge pompat la fiecare sistol.Deci, repausul la pat creeaz: creterea consumului de carburant; agraveaz vulnerabilitatea miocardului la efort.Activitatea fizic progresiv a devenit astzi un mijloc de tratament standardizat, care permite: adaptarea funciei inimii, a celei circulatorii i o mai bun folosire a debitului cardiac; adaptarea funciei respiratorii dubleaz sau tripleaz rata de transfer alveolo-capilar. Antrenamentul fizic determin: scderea consumului de oxigen la nivelul muchilor; amelioreaz randamentul muchiului cardiac pentru aceeai cantitate de oxigen.

Mecanismele de adaptare la efort sunt: presiunea arterial sistolic crescut; rezistenele vasculare sczute; creterea debitului sanguin n muchi i creterea consumului de oxigen; creterea schimburilor la nivelul plmnului, pentru a asigura un nivel arterial crescut al oxigenului; transportul oxigenului de la plmn n organism impune o cretere considerabil a debitului cardiac prin:1) creterea ritmului cardiac;2) creterea consumului ejectat printr-o contracie (debitul btaie);3) creterea forei de contracie a inimii

Readaptarea fizic 80% dintre pacienii care au trecut cu bine primele 15-21 zile ale fazei acute ale infarctului miocardic i au vrsta sub 60-65 ani se pot antrena progresiv, la cantiti crescute de efort: plimbri lungi pe jos; urcarea pantelor, scrilor; kinetoterapie de grup 1,2,3 ore/sptmn, cu controlul adaptrii i al criteriilor de efort; sporturi cu micri i gesturi ritmice, nebrutale: mar, biciclet, not, vslit, golf, dans, activitate sexual.Dac activitatea i readaptarea fizic sunt bine suportate, ele pot fi prelungite i diversificate.Efortul trebuie ns practicat cu regularitate!Fazele recuperarii:Readaptarea la efort dupa un infarct miocardic presupune parcurgerea a trei faze.Faza I corespunde stadiului acut si incepe pe sectia de cardiologie imediat dupa internare.Presupune: Prevenirea pierderii de masa musculara prin exercitii usoare pentru fiecare grup muscular; Prevenirea problemelor ventilatorii prin exersarea respiratiei abdomino-diafragmatice; Prevenirea trombozei venoase prin masaj de drenaj venos si exercitii pentru muschii membrelor inferioare; Prevenirea hipotensiunii la ridicarea in picioare prin ridicarea din pat precoce(din primele zile); Mersul in camera si pe culoar; Diminuarea anxietatii prin informarea pacientului asupra beneficiilor programului de recuperare.

Faza a II-a , cea de readaptare propriu-zisa, incepe dupa a treia, a patra saptamana de la infarct, dupa cicatrizarea leziunii cardiace, care trebuie evaluata in urma unui bilant cardiologic amanuntit.Aceasta presupune realizarea unei electrocardiograme simple, a unor probe de efort si masurarea gazelor expiratorii in timpul efortului.Aceste teste ne ofera informatii pretioase in ceea ce priveste severitatea afectarii inimii, comportamentul inimii la efort si parametrii ce trebuie respectati in cadrul procesului de reantrenament.Pentru ca readaptarea sa fie eficienta, sunt necesare un minimum de 20 de sedinte de antrenament cu o frecventa de minimum 2-3 sedinte pe saptamana.O zi de antrenament presupune: O sedinta de relaxare; O sedinta de gimnastica de incalzire; O sedinta de exercitii de rezistenta lejera; O sedinta de antrenament propriu-zis, folosind bicicleta ergonomica sau banda de alergare.Exercitiile au o intensitate care creste progresiv, pastrand intotdeauna un nivel constantal frecventei cardiace calculate ca fiind tinta in timpul probelor de efort.Este foarte importanta in aceasta perioada educarea pacientilor cu privire la factorii de risc si beneficiile modificarii lor, cunoasterea propriei maladii, beneficiile antrenamentului la efort, tintele care pot fi atinse.

Faza a III-a presupune continuarea exercitiilor de antrenament in conditii de securitate, dupa terminarea fazei a doua, odata cu intoarcerea pacientului la domiciliu.Sunt necesare un minim de 30 de minute de minim trei ori pe saptamana de activitati fizice cum ar fi inotul, ciclismul, mersul, alergarea.Dup 6-12 sptmni de la infarct se ncheie convalescena i se intr n perioada de reabilitare psihologic i de reinserare socioprofesional.Vindecarea este clinic i anatomic i permite o existen normal.n 50% din cazuri, vindecarea este incomplet, cu sechele funcionale,iar atitudinea medical i a kinetoterapeutului vor fi dictate de capacitatea de efort a pacientului, care este strict individualizat.Chiar i pentru cei peste 50% care au avut o evoluie extrem de favorabil, au o via normal normalul este meninut prin aplicarea cu strictee a unor reguli de igien a vieii i a alimentaiei, exist obligativitatea controlului periodic i politica personal de influenare a factorilor de risc: renunarea la fumat; tratarea zilnc a hipertensiunii arteriale; corectarea dislipidemiei; a acidului uric crescut; controlul stresului; controlul modului de reacie psihoafectiv; politica antisedentarismului; respectarea medicaiei.2