Infectii Cu Manifestari Majore La Nivelul Tegumentelor

Embed Size (px)

DESCRIPTION

123

Text of Infectii Cu Manifestari Majore La Nivelul Tegumentelor

  • Infectii cu manifestari majore la nivelul tegumentelor si mucoaselor

  • Aspecte generaleExantem modificari cutanateEnantem manifestari mucoaseAnaliza clinica sistematizataTip de leziune ( macula ,papula, petesie,vezicula, bula, nodul, placard)Caracteristici elementare (dimensiune, culoare, izolate, buchet, confluenta)Dinamica eruptieiDistributia eruptieiSemne particulare ( adenopatie, Koplik)Senzatii de insotire (prurit, durere,arsura)

  • Clasificare eruptiiCongestiv HemoragicVeziculo-pustulosPatogenie eruptiiMultiplicare ag. patogen la nivel tegument (herpes)Dermotoxine (scarlatina)Imun-alergic (CIC-rujeola)Raspuns inflamator Mecanisme vasculare (ocluzii, necroze)Diseminare microbiana (hematologica sau limfatica)

  • Relatii eruptie-febraRelatie certa cu ag. patogen ( ambele sant provocate de acelasi agent)Relatie intamplatoare (alergie)Coincidenta intamlatoare ( infectie la o boala dermatologica)

  • Distihuri Spital ColentinaEruptie plus catar inseamna pojar

    Eruptie plus angina egal scarlatina

    Eruptie cu vezicule, varicela nenicule

  • ScarlatinaDefinitieBoala infecto-contagioasa ac., endemo-epidemica, cauzata de tipuri tonxigene de streptococ beta hemolitic grup A (SHGA), manifestata clinic prin febra, enantem ( angina si ciclu lingual) si eruptie ( micropapuloasa eritematoasa) urmata de descuamatie, cu posibile complicatii severe

  • Istoric Cofundata mult timp cu alte boli eruptive1676- Syndenham: febris scarlatinaePana in 1939- epidemii cu mortalitate 10-20%Actual mortalitate 0,1%

  • EtiopatogenieSHGA- coc Gram pozitiv, dispus in lanturi, care pe geloza sange produce hemoliza completaSerotipuri toxigene din grupul A (clasificare Lancefield) care sa secrete toxina eritrogena, responsabila de eruptie si sindromul toxic

    Antigene capsulareAntigene de pereteProteina M-tipate cele 70 tipuri, Ag. VirulentaProteina T- ac. LipoteicchoicStratul mijlociu- antigenul C- comun cu cel din valvele cardiace, 19 grupe (A-U)Stratul intern (mucopeptid MP, peptidoglican)

  • Elibereaza substante biologice active2 hemolizine-actiune asupra membranei celulareStreptolizina O stimuleaza producerea Ac.Streptolizina S2 streptokinaze4 ADN-azeToxine eritrogene- SPE, A, B, CInduc activare cel. TSupreseaza productia de AC.Potenteaza socul endotoxinicInduc febraStimuleaza productia de citokine

  • EpidemiologieRaspandita pe intreg globulFrecvent 1-10 aniAnotimpul receSursa de infectieBolnavii cu angine streptococicePurtatorii sanatosiBolnavi scarlatinaCale de transmitereAerogenaReceptivitate Generala ( sugarul si copilul mic-f. rar)Contagiozitatea Cat timp bolnavul este purtatorImunitatea imunitate antitoxica, dar nu de tip

  • PatogenieSindrom toxic- datorita toxinei eritrogeneFebra, eruptie, tulburari cardio-vasculareActiune asupra tegumentului-descuamatie la 2-3 sapt.Sindrom septic -la cateva zileOtita, sinuzita, artrite, septicemiiSindrom imuno-alergic- la 15 -20 zileRAAGlomerulonefrita ac.Eritem nodosPetesii, purpura

  • Tablou clinic

    Incubatie : 3-6 zile (1-10 zile)Debut Brusc, febra mare , angina, varsaturi, cefaleePer. de invazie (preeruptiva) 36-48 hEnantem scarlatinosAngina: rosu intens, angina pultacee, false membrane, ulcero-necrotica Henoch, gangrenoasa). Relatie directa cu grav.Limba (ciclul ligual): 1zi incarcata cu depozit cenusiu-albicios, apoi se deepitelizeaza de la virf si margini in 5-6 zile (proemina papilele gustative- limba smeurie). Apoi es reepitelizeaza, culoare rosu-inchis, lucioasa ( limba de pisica)

  • Perioada eruptivaExantemul scarlatinos- dupa 24-36 ore de la debutEritem difuz punctat cu mici papule rosii, usor pruriginos, aspru la palpareCuloare rosu-intensIncepe la gat si torace si se generalizeaza in 24h (respecta fata)La nivelul plicilor de flexie a cotului- linii hemoragice care persista cateva zile dupa disparitia eruptiei ( semnul Pastia-Grozovici)Fata- congestie intensa a obrajilor, paloare circumorala, facies palmuit (facies Filatov)

  • Perioada de descuamatieDupa 7-15 zile de la debutInitial pe gat si subunghial, la pulpa degetelorAspect fainos pe trunchi si in lambouri la extremitatiDurata 2-3 saptDiscreta in formele tratate

  • Descuamare stafilococica

  • Aspecte particulare ale exantemuluiForma veziculoasa (miliaris)Forma hemoragica (forme severe)Scarlatina albastra,cianotica , eruptie pala, (forme hipertoxice)

  • Forme cliniceForme benigne ( fara eruptie, fruste)Gravitate medie-descrisa clasicForma maligna- colaps, eruptie hemoragicaForma septica- angina necrotica,sepsis,peritonitaForma toxico-septicaForma stafilococica

  • ComplicatiiToxiceMiocarditaHepatitaArtralgieSepticeDacriocistitaSinuzita, otitaMeningita, abces cerebralAdenoflegmonSepsisAlergiceRAAGlomerulonefrita ac (tipuri 2,4,12,49,55,60)Eritem nodos

  • Diagnostic pozitivEpidemiologicClinicLaboratorHemograma-leucocitozaCulturi faringiene-SHGA, test rapid latex- aglutinareDiagnostic diferentialRujeola, rubeolaAlergiiDescuamatii

  • Tratament Internare obligatorie 7 zileRepaos la pat 7-10 zile, regim lacto-hidro-zaharatTratament etiologicDe asigurat o penicilinemie eficienta 10 zilePenicilina G 1.6 mil./zi 6 zile apoi Moldamin 0.6-1.2milAlergie-eritromicina,azitromicina,claritromicina-10 zileDispensarizare 3 luni, cu control lunarLupta in focar-bolnav, contacti, dezinfectieProfilaxie triaj epidem. colectivitati, depistare purtatori

  • Rujeola (pojarul)Boala infectioasa acuta, endemo-epidemica,produsa de un virus din familia Paramyxoviridae, caracterizata clinic prin febra, catar oculo-nazal si traheo-bronsic, exantem maculopapulos si enantem caracteristic

  • IstoricMedicul arab Rhazes (860-932)Syndenham- 1670 a separat rujeola de variola si scarlatina1918- introducerea serului de convalescentGammaglobuline1963- vaccinare antirujeoloasaConstitue inca o promlema majora de sanatate publica Mortalitate 12%( Africa)-0,02 (anual 1.5 mil. decese)Comlicatii pulmonare si nervoase in special la copiii cu imundepresie (malnutritie, HIV, neoplazii)

  • Etiologie

    Virusul rujeolic- ARNGen MorbilivirusFam. Paramyxoviridae (v. jigodiei canine, v. pestei bovine, v. pestei rumegatoarelor mici)Potential de dezvoltare boli SNC (PESS)-slow virusesInvelis extern lipoproteicNucleocapsida internaProteine structuraleProteina M (matriceala)-rol in maturizarea virusuluiProteina H (hemaglutinina), nu are neuraminidazaInactivat la caldura (56 gr.C in 30 min., UV, solventi lipidici, pH extreme (10) conservare la -70 gr.C ani de zile)

  • PatogeniePoarta de intrareNazofaringe si conjuctivaMultiplicareTesuturi limfoide (in perioada de incubatie)Invadarea organelor si a sangeluiApar primele semne de boalaIn sange este localizat indeosebi in leucocite =>leucopenie , modificari cromozomialeModificari imunologiceImunosupresie in formele severe cu stingerea cutireactiei + la tuberculina, scaderea rezistentei la infectii bacterieneIncetarea viremieiAparitia anticorpilor neutralizantiCrestere progresiva a titrului (max la 7-10 zile)Imunitate antirujeolica pe toata durata vietii

  • Tablou clinicIncubatiaIn medie 10 zile (8-11)Per. de invazie3-4 zileFebra, cefalee, fenomene cataraleCatar conjunctival- conjuctive rosii, pleoape umflateCatar cai respiratorii-rinoree, laringita, tuseCavitate bucala Pete congestive, hemoragice (picheteuri hemoragice)Semnul KoplikMicropapule albe pe mucoasa jugala la ultimii molari, exceptional caruncula lacrimala, mucoasa nazala, gingii, palat apare in a 2-a zi de invazie si persista 2-3 zile dupa eruptie

  • Perioada eruptivaEruptia apare in cursul noptiiInapoia urechilor si pe ceafa, frunte si obrajiA 2-a zi torace si radacina membrelorA 3-a zi trunchiul si extremitatileEruptiaMaculecongestive ,micro sau macro (1mm-3cm)Usor reliefate si catifelate, conflueaza, mai putin regiunea fesiera unde lasa portiuni neconfluateDispar in 2-3 zile in ordinea in care au aparut, lasand in locul lor pete galbui-cafenii

  • Variatii ale eruptieiMorbili elevati (reliefata)Morbili vesiculosi (vezicule miliare)Morbili bulosiHemoragicaCianoticaMitigataMorbili sine morbili (eruptie absenta)

  • Forme clinieDupa aspectul eruptiei ( vezi anterior)Dupa intensitatea simptomatologieiRujeola atipicaInvazie mai lunga, Koplik tardivRujeola atipica la imunizati cu vaccin inactivatRujeola severa, atipicaRujeola la malnutritiSevera, cu mortalitate >50%, complicatii bacterieneRujeola la imundepresatiEruptie atipica, evolutie severa, complicatii nervoaseEncefalita subacuta mioclonica rujeoloasa (DD)Rujeola hipertoxicaCopiii
  • Complicatii Aparat respiratorPneumonia interstitiala rujeolica, grava la copii exitusCrupul rujeolic

  • Sistem nervosConvulsii la copii miciReactii meningiene, fara semne clinice, cu modificari LCRAfectare tranzitorie a encefalului cu modificari pe EEG la 1%, secheleEncefalita rujeolicaCea mai grava complicatie, sechele neuropsihice 30%Rara 1/1000, mortalitate 15-30% special la sugari si copii miciApare la sfarsitul perioadei eruptive sau la inceputul convalescenteiDebut brusc: delir, inconstienta , coma, convulsii, paralizii, afaziePatogenicEncefalita acuta cu incluzii-imunodepresati, cu virus rujeolic in encefalEncefalita acuta alergica- fara virus rujeolic in encefalPESS cu virus, dupa 7-14 ani , 5-10 cazuri dupa 1 mil. Cazuri rujeolaScleroza multipla (SM)?

  • Alte complicatiiOculare- conjunctivite, iridocicliteOtita medie supuratMiocarditaTuberculozaMalformatii congenitale (50% in prima luna de sarcina)

  • DiagnosticAnticorpi serici Ig MPCR celule epiteliale bucale

    ClinicEpidemiologicLaborator

  • TratamentSimptomaticeAntibiotice pentru complicatii bacteriene (nu profilactic)IG ?Cortizon- forme specialeProfilaxie vaccinare cu v