Istoria Artei - Antonio Gaudi

  • Published on
    04-Aug-2015

  • View
    116

  • Download
    8

Embed Size (px)

Transcript

Antonio Gaudi (Fiul preferat al Barcelonei i Sagrada Familia)Stilul Art Nouveau, aprut la sfrsitul anilor 1890, a durat mai putin de un deceniu, dar n acest rstimp trsturile sale de baz au ptruns n toate aspectele artei si design-ului. El se caracteriza printr-o varietate uimitoare de tablouri, sculpturi, ilustratii, ceramic, sticlrie si mobilier, n stiluri foarte diferite, care aveau dou elemente comune: respingerea realismului traditionalist n favoarea imaginilor exotice si simbolice, si o fascinatie dat de potentialul decorativ al liniilor curbe, iesite n relief. Aceste dou elemente au devenit definitorii pentru stilul Art Nouveau. Desi acest stil a avut o viat scurt ca art dinamic, a ncurajat pe unii artisti remarcabili ai epocii s-si foloseasc talentul pentru a proiecta obiecte practice. Cel putin n acest sens merit s respectm mostenirea lsat de silul Art Nouveau. Omul cumpatat se adapteaza la societate; omul necumpatat persista in incercarea de a adapta societatea la el. De aceea, intregul proces este influentat de omul necumpatat.1 Expresia organic a arhitecturii sale a fost dus pn la extrem de spaniolul Antonio Gaudi (1852-1926), un arhitect catalan faimos att pentru modelele sale gotice, proiecte puternic individualizate, tratate intr-un stil unic, original si fantezist. Lucrrile sale uimitoare decoreaz strzile Barcelonei, fapt pentru care a fost numit fiul preferat al Barcelonei, lucru despre care vom vorbi in curand. Dar cum a ajuns pana aici? Povestea lui Gaudi nu este una dintre cele mai fericite, deoarece el nu se bucura de o sntate prea solid. nc din copilrie, a fost diagnosticat cu reumatism iar1

George Bernard Shaw Om si Supraom

1

problemele de sntate l mpiedicau s se joace cu ali copii. Din fericire, i prilejuiau insa numeroase plimbri, obicei pe care l-a pstrat pn la sfritul vieii. Surprinzator, aceast imobilitate a fost cea care i-a oferit ocazia de a-si dezvolta simul observaiei i de a descoperi, cu o mare fascinaie, marele spectacol al naturii (principala surs de inspiraie pentru decoraiunile tuturor operelor sale, precum i pentru soluiile numeroaselor probleme aprute n proiecte). Din punct de vedere academic, Antoni Gaud nu era un elev eminent, ns din contr, era un excelent desenator i multe din lucrrile sale universitare demonstrau deja o creativitate ieit din comun. Gsea cele mai potrivite soluii la problemele de arhitecutr gsite n cri i dovedea aceeai iscusin la nceputul carierei sale, lucrnd ca ucenic la diveri arhiteci. El a fost susinut de ctre un industria bogat pe nume Eusebi Gell, pentru care a creat Palatul Gell in 1889, ce va fi nscris n patrimoniul mondial al UNESCO mpreun cu alte opere ale sale, precum Casa Mil (1907) sau Parcul Gell (amenajat ntre 1900 i 1914). Lucrrile lui mai timpurii (cum ar fi Casa Vicens, 1878-1880) sunt structuri geometrice, bogat decorate. n lucrrile ulterioare ale lui Gaudi, structura si motivele decorative sunt integrate n forme vegetale alambicate si umflate, care par a fi rsrit pe pmnt peste noapte, ca niste ciuperci uriase. Sa dam cateva esemple... n 1883 a nceput construcia celei mai izbitoare lucrri a sa, un simbol al Barcelonei, catedrala dedicat Sfintei Familii La Sagrada Famlia, finanat din fonduri publice. Inssi conceptia cldirii este organic, astfel ncat intreaga structur pare vie! Acest monument mai este i astzi n lucru, datorit donaiilor din fonduri publice. Aceasta deoarece el a continuat s lucreze la acest proiect numai pn la moartea sa, n data de 10 iunie 1926, survenit n urma unui accident, la scurt timp dup ce a fost lovit de tramvai. Pe atunci fusese terminat doar una dintre cele patru fatade proiectate. Desi lucrrile continu si astzi, constructia se nalt foarte ncet din cauza complexittii arhitecturale dat de caracterul ei organic. Modelele repetitive ale arhitecturii obisnuite nu pot fi folosite, deoarece ar strica fluiditatea ntregului concept. Practic, ntreaga constructie trebuie sculptat manual. ntr-adevr, Gaudi a fost unul dintre putinii arhitecti cu viziunea si druirea necesar executrii unor cldiri de mari dimensiuni n adevratul stil Art Nouveau; alti arhitecti au avut tendinta s-si piard inventivitatea atunci cnd trebuia s execute

2

lucrri mai mari dect simpla fatad a unei cldiri. Dar despre aceasta catedrala vom mai vorbi, intrucat sunt multe de spus... Barcelona, orasul lui Gaudi Antonio Gaudi s-a afirmat in timp in arhitectura modernista europeana, devenind o personalitate unica si exceptionala, iar operele sale sunt un magnet pentru iubitorii de arta din intreaga lume. Barcelona uimeste inca din primele momente ale vizitei prin arhitectura sa plina de decoratiuni, prin atentia asupra fiecarui detaliu. Acest lucru i se datoreaza, fireste, in mare parte operei lui Gaudi, fiul preferat al Barcelonei, arhitect care a creat prin operele lui un aer aparte pentru acest oras, misterios si amuzant totodata. O vizita in orasul spaniol se incepe asadar prin descoperirea treptata a geniului arhitectural de care a dat dovada Gaudi in proiectarea nu doar a catedralei, caselor sau parcurilor, ci si a diferitelor detalii (cum ar fi placutele ce paveaza anumite bulevarde). Dintre casele ce poarta semnatura lui Gaudi, cele mai cunoscute si totdata mai impresionante sunt La Pedrera si Casa Batllo. Ambele se ofera in intregime ochilor vizitatorilor, fiind posibil un tur complet pana pe acoperisurile cu forme caudate, ce ofera o panorama splendida asupra Barcelonei. La Pedrera deschide pu blicului un intreg apartament, ce demonstreaza cum Gaudi a combinat armonios utilul cu placutul. A fost construit ntre anii 1905 i 1910 ca bloc cu apartamente i birouri. Iniial denumit Casa Mil, este cunoscut cu denumirea La Pedrera (carier) datorit faadei sale din piatr de culoare cenuie, care prezint ondulri. Ondulndu-se la colul strzii, aceasta creeaz un efect de val care e subliniat de balcoanele sofisticat ornamentate cu fier forjat. Turitii pot vizita toat cldirea pn pe acoperi, unde hornurile multicolore gigantice se proiecteaz ca nite cavaleri medievali. Vara, pe timpul nopilor de weekend acoperiul este luminat n

3

ntregime i ofer o imagine spectaculoas Barcelonei. Cu un etaj mai jos sub acoperi, se afl un muzeu modest dedicat lucrrilor lui Gaudi.

Parcul Gell este cea mai mare creatie a lui Gaudi in Barcelona. Avand o suprafata de peste 3 hectare, gradina combin numeroase elemente arhitecturale si de arta, oferind vizitatorilor numeroase surprize. Patronul lui Gaudi (Eusebi Gell) a planificat o suburbie iar proprietatea sa era situat la o nlime mai mare fa de Barcelona, la o oarecare distan de ora. S-au alocat peste 60 de proiecte pentru case, dei s-au construit doar dou pe ntreaga proprietate. Proiectul a fost unul revoluionar pentru acele timpuri, dar a reprezentat un eec ca proiect imobiliar. Consiliul Municipal al Barcelonei a cumprat proiectul n 1992, iar n anul urmtor a fost transformat n parc municipal. Acesta este constituit dintr-o reea de alei rsucite pe conturul denivelat al terenului, iar intrarea este la altitudinea cea mai joas; de aici, o scar dubl duce spre o sal de dimensiuni uriae, al carei tavan servete drept platforma unei piee publice imense. Zonele periferice sunt decorate cu viaducte i colonade imaginare, care prin felul n care sunt proiectate evoc forme naturale. 4

Gell Palace A fost construit n 1888 de Antonio Gaudi. n culoarul Palatului lumina ce ptrunde prin geamuri este atenuat de trei arcuri parabolice imense formate din piloni de piart de culoare gri, fin lefuite. Arcadele turnurilor dau mpresia unor ferestre n stil gotic, dar ferestrele lui Gaudi n palatul Gell sunt dreptunghiulare - cu alte cuvinte, acestea sunt nesimetrice liniilor arcadelor. Aceste arcade dezvluie, de asemenea, primele semne ale interesului lui Gaudi pentru Art Nouveau. Elementele porilor de la intrare, caracteristice direciei Art Nouveau, sunt deasemenea prezente n interiorul cldirii. Printre alte motive, pilonii sunt decorai n exces, i acetia sunt ntr-un numr nsemnat: de la cei groi, de susinere, piloni gri lefuii n form de ciuperc, din piatr de ochi de arpe extras dintr-o carier din munii Pirinei. Un hol de nlimea a trei paliere formeaz centru cldirii. Acesta st drept o curte interioar creaz obinuit unei acelor biserici vremuri, dar n acelai timp impresia imense n stil baroc. Aceast ncpere este acoperit de o cupol n care Gaudi a ncrestat numeroase orificii rotunde. Picioarele mpletite ale mesei se regsesc n interiorul cldirii nsi, pe acoperi.

5

Desi neterminata, mai sus mentionata La Sagrada Familia este cu adevarat unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Barcelonei si cea mai celebra lucrare a lui Gaudi, dovada savurarea compusa. geniului sau. Cea o mai finite si renumita creatie gaudiana ofera spre privitorilor Cladirea neobisnuita a detaliilor din care este surprinde uimeste, fiind diferita pe fiecare latura a sa. Gaudi avea 31 de ani cand a acceptat sa realizeze Sagrada Familia si si-a petrecut tot restul vietii legat de acest proiect, lasandu-si imaginatia si creativitatea sa patrunda pe teritorii neobisnuite la obsedat de aceasta. Biserica monumental El Temple Expiatori de la Sagrada Famlia (Templul Ispitor al Sfintei Familii) este cea mai celebr lucrare a lui Gaudi, poate exemplul cel mai deosebit a geniului su vizionar. Arhitectul a iniiat lucrarea n 1883 pe locul unui proiect neo-gotic anterior. Lucrrile la biseric au continuat pn n 1936, cnd au fost ntrerupte de bombardamentul din Rzboiului Civil al Spaniei, cand studiile lui Gaudi cu notite si schite au ars. Proiectul a fost reluat n 1952, folosind ca baz schie i modele, dei continuarea lucrrii a dat natere multor dezbateri. ntre 1954 si 1976 au fost finalizate faada i cele patru turnuri ale Pasiunii (partea de Vest). Astzi, poriunea terminat a construciei, precum i micul Muzeu del Temple Expiatori de la Sagrada Famlia (care conine modelele i schiele cu procesul de construcie) cladiri de natura religioasa. Ca un fapt inedit, artistul avea resedinta la locul constructiei, devenind practic

6

sunt deschise spre vizitare. Se poate urca n turnuri, de unde se pot vedea peisajele incredibile ale oraului... Complexul neterminat Sagrada Familia este atat de reprezentativa pentru Gaudi, intocmai pentru ca, desi singur, acest edificiu impunator a ajuns sa reprezinte teologia poporului catalan, facandu-i pe suporterii pasionati sa-l proclame Dante al arhitecturii. Ce concluzii tragem din toate astea? Ca putini artisti au reusit sa modeleze perceptia noastra asupra unui oras asa cum a facut-o Gaudi. Si putini arhitecti s-au dovedit a fi atat de emblematici pentru culturile lor. Gaudi si Barcelona au fost si raman ingemanati pentru eternitate. Reputatia lui Gaudi s-a raspandit incet, iar este acum cel mai controversat si mai faimos arhitect al lumii. (...) Un admirator japonez isi exprima mirarea ca, in timp ce in Japonia operele lui s-ar fi aflat in muzee, in Barcelona acestea sunt integrate in structura orasului. (...) Unele dintre lucrarile sale reprezinta o anumita vulgaritate gen Disney, dar toate la un loc sunt senzuale si prezinta o simplitate profunda. Arta pentru oricine, ea este si generoasa si umana in acelasi timp. Arhitectura lui este din nou la moda. Gaudi este o figura contemporana: spirituala si uimitor de originala. A fost un ecologist: recicla tiglele sparte, portelanurile sparte, jucariile copiilor, acele vechi de la tesatorii, benzile metalice de la ambalajele de bumbac, arcurile paturilor si amota arsa de la cuptoarele industriale, folosindu-le pe toate pentru a-si crea cladirile. Desi unii gasesc lucrarile lui Gaudi greu de inteles si evita sa recunoasca generozitatea stilului sau, el reprezinta apoteoza artistului ca inventator, precum un Leonardo al sec al XX-lea. Extrem de fertila, imaginatia sa a croit drumuri noi prin sabloanele mucegaite ale cartilor. Darul sau a fost o capacitate uimitoare de a imagina o cladire si apoi de-a o transforma in realitate. Gaudi continua sa construiasca de dincolo de mormant. Dumnezeu a fost unicul sau patron si, asa cum spunea Gaudi, nu se grabea deloc. Inca o suta de ani nu insemnau nimic pentru Sagrada Familia. Dar totusi, s-a prevazut terminarea acestui complex pana in 2030, daca fluxul constant de donatii nu va scadea. Cat despre Sagrada, a starnit numeroase controverse, dintre care vom enumera cateva opinii celebre...

7

In Omagiu adus Cataloniei, George Orwell (scriitor englez, comentator la radio BBC, editorialist i reporter.) afirma cu violenta: Am fost sa privesc catedrala, o catedrala moderna si una dintre cele mai hidoase cladiri din lume. Erau patru spire crenelate exact de forma unor sticle de Riesling. Spre deosebire de majoritatea bisericilor din Barcelona, nu a fost avariata in timpul Revolutiei a fost crutata pentru valoarea ei artistica, asa spun oamenii. Cred ca anarhistii au dat dovada de prost gust atunci cand nu au aruncat-o in aer atunci cand au avut ocazia. Pe de alta parte, criticii germani si americani au fost mai indulgenti cu Gaudi. Walter Gropius (pedagog german, unul din marii arhiteci ai secolului 20) i-a admirat opera, spunand: Cativa pereti din complexul Sagrada Familia reprezinta o minune a perfectiunii tehnice. Louis Sullivan (arhitect american, denumit "printele arhitecturii moderniste", considerat de muli specialiti i arhiteci ca fiind creatorul zgrie-norilor moderni) a fost chiar mai entuziasmat: Este cea mai mareata piesa de arhitectura vizionara din ultimii douazeci si cinci de ani. Reprezinta spiritul simbolizat in piatra. Insa artistul-arhitect Hermann Finsterlein a avut reactia extrema: Sagrada Familia reprezinta pentru mine una dintre constructiile ciudate ale lumii. La fel ca si Taj Mahal, Sagrada Familia nu este casa Domnului, ci o casa a zeitei, a zeitei lui, a dragostei lui ceresti si de aceea nefericite. Pentru ca astfel de catedrale sunt construite doar de o inima aflata intr-o disperare crunta sau de un om aflat intr-un extaz dionisiac si numai un supraom este capabil de o asemenea disperare creatoare. In vara anului 1998, arhiepiscopul de Barcelona, Ricard Maria Carles, a initiat procesul prin care Gaudi era declarat patronul sfant al profesiei sale. Gaudi a fost un artistarhitect care a produs (conform celor spuse de arhiepiscop) un corp mistic de lucrari egalat numai de coplesitoarea Cantico Espiritual a Sfantului Ioan al Crucii. Asa cum a scris Ruskin (scriitor, critic de art i filozof englez) despre Fra Angelico (pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezentant al pictorilor de inspiraie sacr din quattrocento), Gaudi a fost mai mult decat un artist, a fost de fapt un sfant inspirat. 2

2

Prefata la Gaudi, biografie, Gijs van Hensbergen, Ed. Universal Dalsi, 2003.

8

Bibliografie:

- Gaudi, biografie, Gijs van Hensbergen, traducere Anca Irina Ionescu, Ed. Universal Dalsi, 2003. http://www.referateok.ro/referate/7_1206382651.doc http://www.egirl.ro/Barcelona-orasul-lui-Gaudi,a737.html http://www.hostelsclub.com/art...