Judetul. neamt

  • Published on
    04-Jul-2015

  • View
    1.878

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

Specializarea: PLANIFICARE TERITORIALA, anul I Disciplina: RESURSE NATURALE SI PLANIFICAREA TERITORIULUI

TEMA:

Judetul NEAMTRelief, clim, soluri, patrimoniu natural, riscuri naturale, vulnerabilitate, strategii de dezvoltare.

Student: Mdlina Grdinaru Grupa: I

ANALIZA

POTENTIALULUI

NATURAL

Morfologic si substratul geologic Marile unitati de relief care include in cuprinsul lor parti din teritoriul judetului Neamt sunt: Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovenesti si podisul Moldovenesc. Cel mai vechi teritoriu muntos s-a format in paleozoic ca urmare a miscarii hercinice care au pus in loc sisturi cristaline, reprezentate prin micasisturi, sisturi cu sericit, sisturi cu clorit, calcare cristaline. Peste marginea estica a muntilor cristalini s-au depus stive groase de roci sedimentare, in intervalul stratigrafic triasic cretacic mediu. Dintre acestea mai reprezentative sunt calcarele recifale masive si conglomeralete care ocupa o fasie lata de cativa kilometri in partea de vest a judetului. Din cretacicul inferior, in geosinclinalul carpatic incepe acumularea seriei sedimentare de 1 flis , care cunoste, in timp si spatiu, mari variatii de facies petrografic. Astfel, la alcatuirea formatiunilor de flis participa, alternant gresii si microconglomerate, marne si marnocalcare, argile si sisturi, conglomerate si calcare. Conturarea subunitatii structural-tectonice din zona de flis s-a facut in timpul miscarilor orogenetice din faza alpina, care au dus la incretirea stratelor in cute orientate consectent de la NNV la SSE. Evenimentul cel mai important pentru evolutia ulterioara a reliefului a fost punerea in loc a panzelor de siriaj, care succed de la vest la est ultima panza, si cea mai recenta, flancand cu partea sa frontala depresiunea subcarpatica. Structura in panze a masei muntoase a influentat evolutia morfologica numai in tendintele ei generale, in timp ce trasaturile morfologice morfologice de amanunt au fost determinate de variatiile naturii rocilor si de situatiile structurale locale. Latimea zonei de flis este de 35-40 de kilometri constituind pincipala masa muntoasa de pe teritoriul judetului Neamt. In miocen, la est de muntii flisului, in geosinclinalul subcarpatic se acumuleaza depozite fin detritice cu sare(salifer). Marnele, argilele, gresiile, nisipurile, conglomeratele miocenului subcarpatic sunt cutate in pliuri largi, cu carecter de sinclinorii si anticlinorii. Contactul Subcarpatilor cu Podisul Moldovenesc se face printr-o linie tectonica de incalecare (falia pericarpatica). In alcatuirea geologica a Podisului Moldovenesc intra depozite acumulate, formate din gresii, marne, nisipuri calcare colitice. Stratele prezinta o inclinare slaba de la NNV spre SSE intrunind caracteristicile unui monoclin tipic. Pe fondul principalelor structuri geologice s-au conturat marile unitati de relief. Principalele uniti muntoase, amplasate n vestul judeului, sunt: Masivul Ceahlu, cu nlimea maxim de 1907 m; M-tii Hma, situai n bazinul superior al rului Bicaz, cu nlimea maxim de 1792 m; M-tii Bistriei, cu masivul Grinie de 1757 m i o parte a masivului Budacu; M-tii Tarcau, la sud de valea Bicazului i la est de valea Damucului, cu nlimea maxim de 1664 m; M-tii Stnioarei care ocupa zona de la nord de valea Bistriei, cu culmi joase rotunjite ce ating 1529 m, separate de vi largi cu aspect de depresiune.FLI, fliuri, s.n. (Geol.) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argil i marn, sedimentate ntr-o mare n timpul cnd fundul acesteia se gsea ntr-o continu ridicare spre a deveni un lan muntos. Din fr. flysch.1

Unitatea subcarpatic este situat la est de zona montan i cuprinde depresiunile: Neam, Cracau-Bistrita i o parte din depresiunea Tazlu. Unitatea de podi apare la est de Subcarpati i se integreaz prin toate elementele morfologice i de evoluie Podiului Central Moldovenesc. Cea mai joas form de relief o reprezint culoarele de vale ale iretului i Moldovei care ating o lrgime maxim de 5-6 km la nivelul luncilor, avnd aspectul unor cmpii largi terasate. Resursele subsolului judetului Neamt sunt legate de principalele structuri geologice, care difera ca varta, facies petrografic si tipuri de materiale utile. Unitatea cristalino-mezozoica din partea de vest a judetului cuprinde in primul rand materiale de contructii, constand in calcare utilizabile in industria cimentului si varului, in siderurgie, ca si mandament in agricultura. Calcarul se exploateaza in cariera de la Bicaz-Chei. Sisturile cristaline din unele zone de valea Damucului si de pe valea Bistricioarei contin concentrati de sufluri cuprifere. In legatura cu unele linii de fractura care afecteaza masa sisturilor cristaline, in unitatea cristalino-mezozoica exista iviri de ape minerale, cum sunt cele de pe valea Borvizului-Tosorog, valea Stanii, versantul stang al Vaii Capra si multe altele. Aceste ape au proprietati fizicochimice si calitati terapeutice apropiate de apa izvoarelor minerale de la Borsec. In unitatea flisului, principalele resurse ale subsolului sunt materialele de costructie, sisturile bituminoase si apele minerale. In categoria materialelor de costructie amintim cateva calcaroase din stratele de Sinaia care se folosesc ca materie prima pentru fabricarea cimentului. Gresie de Kliwa- din flisul paleogen, fiind o roca silicioasa se poate utiliza ca merie prima in industria sticlariei. Aflorimente importante de gresie de kliwa se gasesc la nordul si la sudul Bistritei, pe vaile afluente: Borzoghean, Doamna, Calu, Iapa. Gresia de Tarcau- prin duritatea ei, constituie o piatra de constructie folosita pentru fundarea soselelor si pentru terasamente de cale ferata. Aceasta roca se exploateaza in mai multe cariere din zona flisului paleogen. Sisturi bituminoase- sunt legate de formatiunile oligocene din flisul marginal. Perimetre cu sisturi bituminoase, valoroase economoc se gasesc la sud de calea trasversala a Bistritei pe vaile amintite mai sus. In cadrul unor subunitati ale flisurilor medio-marginal si extern exista iviri de ape minerale, sulfuroase si clorosodice. Zona miocenului subcarpatic cuprinde zacaminte de saruri de potasiu la Baltatesti, Tazlau. De asemenea prezenta zacamintelor de sare gema este dovedita de numeroasele ape sarate din depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita. Ape mineralizate cu calitati terapeutice deosebite pentru tratarea afectiunilor reumatismale, se gasesc la Oglinzi si Baltatesti. De altfel, izvoarele minerale se intalnesc la tot pasul in unitatea subcarpatica, unde formatiunile saliferului apar la zi. Unele argile miocene se exploateaza in cariere constituind materie prima pentru fabricarea caramisilor si produselor ceramice. Pe teritoriul judetului Neamt exista rezerve deosebit de importante de materiale de contructie de balastiera, cum sunt pietrisurile si nisipurile. Terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari , cum sunt Bistrita, Moldova etc. Ofera conditii favorabile pentru exploatarea acestor materiale de costructie. Relieful judetului Neamt este format prin procesul de subductie, incretirea scoartei tereste (in vest), cu roci cristaline, prin sedimentare in est. Potentialul de materiale utile ale

subsolului Judetului Neamt abunda de materiala de constructie, saruri de sodiu si potasiu, sisturi bituminoase si ape minelare. Componentul Hidro-climatic Apele, fie ca este vorba de cele de suprafata, organizate in retele si lacuri, fie ca sete vorba de cele subterane cantonate in depozile aluvial-prluviale sau deluviale, constituie o bogatie principala a jedetului. Valorificarea lor a inceput sa fie facuta la un nivel de maxima eficienta economica abia in anii socialismului. Reeaua hidrografic a judeului Neam este colectat, n cea mai mare parte, de rul Siret cu afluenii si de ordinul I, Moldova i Bistria i, n mic msur, de afluentul su de ordinul II Tazlu, din bazinul Trotuului. Densitatea reelei hidrografice variaz, n limite largi, de la 0,3 la 1,10, valorile extreme nregistrndu-se pe zone restrnse din regiunea nalt a bazinului rului Bistricioara i din zonele joase depresionare. n restul teritoriului predominant este densitatea medie. Scurgerea medie multianual specific de ap variaz pe teritoriu ntre 10 l/s. km2, n zona nalt a munilor Hma i Tarcu i circa 2 l/s. km2 ntr-o zon restrns din podiul Brladului; majoritatea teritoriului se ncadreaz ntre izoliniile de 2 i 5 l/s km.2 n cursul anului, volumul .maxim scurs pe anotimpuri se nregistreaz, n mod obinuit, primvara (aprilie iunie) i reprezint, n medie, 40 50% din volumul anual, iar volumul minim n sezonul de iarn, obinuit n intervalul noiembrie ianuarie i nsumeaz, n medie, 10 13% din volumul anual. Rul Siret strbate teritoriul judeului pe o distan redus, de numai 38 km, ntre amonte pr. Albuia i aval confluena cu pr.Valea Neagr. La intrarea n jude, Bistria are aspectul unui ru tipic de munte, n aval de Frcaa i n special de Lacul de acumulare i barajul Izvorul Muntelui, aspectul i condiiile naturale ale rului sunt complet modificate prin intervenia omului. Pn n dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de ap dinspre hidrocentral, n albia rului curge un mic firicel de ap format din izvoarele din jurul barajului, dup care ncepe s apar salba de lacuri de acumulare i hidrocentrale. n aval de Piatr Neam, rul ptrunde n Depresiunea Cracu Bistria, valea se lrgete, iar panta rului scade. Rul Moldova se ncadreaz n jude cu bazinul su inferior cuprins ntre aval localitate Drgueni i vrsarea n iret. Strbate teritoriul pe o lungime de 76 5 km, din totalul lungimii sale de 216 km, formnd, pe sectorul de la intrare pn la confluena cu Petroaia, limita comun cu judeul Iai. Rul se caracterizeaz printr-o mobilitate mare a albiei i printr-o pant medie relativ ridicat pe acest sector . Rul Bistria, prezent n jude prin sectorul su mijlociu, curge pe o distan de 126 km, ntre aval confluena cu Pietroasa i amonte confluena cu Romni. La intrarea n jude, Bistria are aspectul unui ru tipic de