Licenta Astm

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Licenta Astm

Transcript

CAPITOLUL I GENERALITIAstmul bronic este una din cele mai comune boli ale copilriei, afectnd aproximativ 10% din populaia mondial, cu o rat mai ridicat n arile mai dezvoltate. Aceasta afecteaz n mod specific traheea i bronhiile, ducnd la o obstrucie reversibil a fluxului de aer prin producerea unui mucus din cauza unor diveri stimuli. Astmul poate fi o afeciune mortal dac nu este bine supravegheat. Principalele cauze ale astmului in de mediu, dar s-a observat c unii factori genetici i fiziologici ar putea fi implicai. STATISTIC SI EPIDEMIOLOGIEConform unui studiu realizat in 2011, aproximativ 235 de milioane de persoane sufer de astm bronic, din care 250 de mii de decese anuale. Numerele difer de la o ar la alta ntre 1% i 18%, ratele cele mai mari fiind prezente in rile mai dezvoltate industrial.Factori care intr in discuie n dezvoltarea astmului: Vrsta, la o treime din copiii astmatici debutul se realizeaz sub 2 ani, i rmne constant pn vrsta de 10 ani. 80% din cazuri apar nainte de 40 de ani; Sexul, incidena asmului este mai mare la biei, i n acelai timp mai sever; Genetica, n familiile de astmatici incidena este mai mare; Mediul ambiant, astmul este mai puin frecvent n zonele tropicale si arile subdezvoltate.Romnia se afl printre rile cu cel mai sczut numar de copii afectai de astm din Europa, cu un numr aproximativ de 7%, i cu o mortalitate foarte sczut.n majoritatea cazurilor, copiii si adolescenii care sufer de astm nu vor purta afeciunea dup ncepea perioadei adulte, i aceasta va regresa de la sine.Cele mai frecvente perioade n care sunt prezente crizele i episoadele de astm sunt n timpul sezonului cald, datorit creterii de alergeni n atmosfer.

ISTORICDei exist dovezi c asmul bronic a existat in Egiptul Antic, afeciunea a fost pentru prima dat denumit in mod oficial de ctre Hippocrate circa 450 .H. de la cuvntul grec a gfi, n lucrarea sa Corpus Hippocraticum. Acelai cuvnt a fost folosit i n opera lui Homer, Iliada.Maimonides (sec. 12) crede c ,,astmul este o boal cu multe aspecte etiologice i c,,nu poate fi tratat fr cunoaterea constituiei bolnavului ca un ntreg. In secolul XIX, primele lucrri tiinifice despre aceast afeciune au nceput s apar in lumea medical, acestea cuprinznd diferite leacuri, definiii si cauze ale astmului. De abia in anul 1886, F.H. Bosworth a asociat astmul cu praful de cas.La nceputul secolului al XX-lea au nceput s fie administrai corticoizi i bronhodilatatoare pentru a combate simptomele. ntre anii 1930-1950, astmul bronic a nceput sa fie cunoscut ca una din cele ,,7 boli psihosomatice sacre. Se considera c, cauzele sunt de natur psihologic, cu un tratament de obicei bazat pe psihoanaliz i pe reducerea depresiei si anxietii. Numai n anii 1960 asmul a fost recunoscut ca o afeciune inflamatorie, i de atunci au nceput s fie administrate medicamente antiimflamatoare.

Img. 1 : Prevalena astmului pe plan global in 2004CAPITOLUL II NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATORActivitile fiziologice ale organismului uman necesit un consum permanent de energie, provenita din substantele organice care sunt supuse, la nivel celular, unor procese de oxido-reducere in urma carora rezulta CO2, care trebuie eliminat. Totalitatea organelor care au rolul de a prelua din aerul atmosferic O2 necesar acestor procese, si de a elimina CO2 din organism, alctuiesc sistemul repirator.La mamifere, inclusiv omul, aparatul respirator este alctuit din ci respiratorii i organe respiratorii.Cile respiratorii nu iau parte la schimbul de gaze, ele au rolul de a transporta aerul de la exterior la plmni i apoi la esuturi, i vice versa. Acestea sunt: Cavitatea nazal, ce comunic cu exteriorul prin cele 2 fose nazale; Nazofaringe, situat ntre cavitatea nazal si faringe; Faringe, reprezint o ncruciare ntre cile digestive i cele respiratorii; Laringe, realizeaz legatura ntre faringe i trahee. Aici sunt localizate corzile vocale; Traheea, se mparte n 2 conducte, bifurcaia localizat la nivelul vertebrelor T4-T5. Are o lungime de 18-20 cm. si este format din inele cartilaginoase; Bronhiile, sunt ramificaii ale traheei, 2 principale, care se impart la rndul lor n 5 bronhii secundare, apoi n bronhii segmentare i n sfrit bronhiolele.Plmnul este un organ pereche situat n cavitatea toracic. Au o textur elastic, o greutate variabila ntre 800 i 1000 grame, culoare roz-pal i sunt capabili s-i modifice dimensiunile prin procesul de respiraie. Ei cuprind totalitatea canalelor ale arborelui bronic, alveolele pulmonare unde se realizeaz schimbul de gaze, i lobulii pulmonari. Sunt situai deasupra diafragmei, un organ muscular ce separ toracele de abdomen, totodat avnd un rol n respiraie. Suprafaa plmnilor este acoperit de dou foie, numite pleure, prima fiind lipit de plmni iar cealalta de peretele intern al cavitii toracice. ntre ele se afl o cavitate n care este prezent lichidul pleural.Cei doi plmni nu sunt complet identici. Cel stng este mai mic din cauza siturii sale aproape de inima. El este mprit printr-un ant adnc n doi lobi, iar plmnul drept este mprit de doua anturi n trei lobi, mpriti la rndul lor n lobuli. Ultimele ramificaii ale bronhiilor se transform n bronhiole, care ptrund in lobulii pulmonari.

Img. 2 : Sistemul respirator umanAlveolele pulmonare fac parte din cea mai important parte a plmnilor. Acestea au o dimensiune de aproximativ 200 micrometri, i sunt n numr de circa 300 de milioane pentru fiecare plmn. Ele se gsesc la terminalele ramificaiilor bronhice i au forma unui fruct de mur. n interiorul lor se afl caviti pline cu aer, la nivelul crora se face schimbul gazos de oxigen i dioxid de carbon ntre aerul alveolar i sngele capilar. Pereii alveolari sunt alctuii din dou straturi epiteliale pavimentoase ntre care se gsesc capilarele.Capilarele la acest nivel, mpreun cu esutul conjunctiv, formeaz interstiiul pulmonar, care contine cea mai bogat reea de capilare din ntregul organism uman.Aerul alveolar este separat de sngele capilar prin intermediul barierei alveolo-capilare.Membrana alveolo-capilar are o grosime de aproximativ 0.1-0.15 micrometri. Alveolele pulmonare sunt susinute de o reea de fibre reticulare i elastice localizate n interiorul septurilor alveolare. Aceste fibre au rolul de a expansiona i contracta septul intralveolar.

Img. 3 : Alveolele pulmonarePrincipalul rol al sistemului respirator este furnizarea ntregului organism cu oxigen, pentru a-i putea dezvolta activitile. Acest lucru este posibil prin procesul de ventilaie pulmonar, definit ca un proces prin care cavitatea toracic ii modific volumul, ceea ce permite inspiraia si expiraia: Inspiraia este un act motor activ, realizat cu ajutorul muchilor respiratori. Prin contracia acestora, se modific volumul cutiei toracice, plmnii se dilat datorit forei de adeziune a pleurelor, astfel nct presiunea aerului pulmonar devine mai mic dect presiunea atmosferic. Diferena are drept urmare ptrunderea aerului n plmni; Expiraia este un proces pasiv, ca urmare a relaxrii musculaturii respiratorii. Este procesul opus inspiraiei.Msurarea volumelor respiratorii se realizeaz cu ajutorul spirometrului i pot constitui un criteriu de apreciere a strii de sntate a organismului.

Capacitate pulmonar total (CPT)5 000 cm3

Capacitate vitala (CV)3 500 cm3Volum Curent (VC)500 cm3Inspiratie normala

Volum inspirator de rezerva (VIR) 500 cm3Inspiratie fortata

Volum expirator de rezerva (VER) 1 500 cm3Expiratie fortata

Volum rezidual (VR)Volum rezidual (VR) 1 500 cm3Aer care ramane in plamani

Tab. 1 : Volume respiratoriiSchimburile gazoase nu difer la copii comparativ cu adulii tineri, n schimb se deosebesc parametrii funcionali dependeni de mrimea plmnilor i de fora de contracie a muchilor ventilatori. Capacitatea pulmonar total i volumele componente sunt mai mici la copii, dar raportul dintre volumul rezidual i capacitatea pulmonar total este aproape egal cu cel al adultului.De asemenea, volumul expirator maxim pe secund i debitele expiratorii maxime instantanee prezint valori absolute mai mici la copii.Plmnii dispun de dou sisteme de irigaie: Unul trofic, circulaia bronic, derivaie a circulaiei sistemice; Unul funcional, circulaia pulmonar, care este integrat n funcia respiratorie a plmnului.

CAPITOLUL III ASTMUL BRONSIC3.1 DefinitieAstmul bronsic este definit ca o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene caracterizat prin obstructia reversibila a acestora la o multitudine de stimuli.Trasatura distinctiva a astmului este inflamarea si hipersensivitatea cailor respiratorii, afectand intreg arborele traheobronsic si avand cel mai pronuntat efect asupra cailor aeriene mici si mijlocii.Inflamatia duce la tumefierea tesutului care captuseste traheea si bronhiile si la productia crescuta de mucus, ceea ce determina ingustarea cailor respiratorii.Hipersensivitatea este definita ca o exagerare a tendintei traheii si bronhiilor de a se ingusta ca raspuns la o varietate de stimuli, incluzand factori iritanti nespecifici, cum ar fi aerul rece, infectii sau anumiti alergeni.Din punct de vedere clinic se caracterizeaza prin dispnee paroxistica, tuse si wheezing, in special noaptea sau dimineata devreme, care se pot remite spontan sau ca rezultat al terapiei.Este o boala episodica, cu exacerbari acute, de regula de scurta durata (uneori cateva minute), ce alterneaza cu perioade asimptomatice in care pacientul pare complet sanatos.3.2 EtiologieAstmul este boala cronica cea mai raspandita la copii. In cursul ultimilor 50-100 de ani a avut loc o crestere sensibila a numarului de cazuri de alergii si astm. Factorii de mediu si modul de viata se pare ca au o anumita influenta.Etilologic, astmul se poate clasifica in: Astm exogen alergic (extrinsec); Astm nealergic care cuprinde astmul infectios (intrinsec), iritativ fizic sau chimic, provocat de efort, si alte forme de astm cu geneza neprecizata.Factorii care declanseaza crizele de astm pot fi unici sau multipli pentru fieca