m 25 Gastroenterologie Si Nursing in Gastroenterologie

  • View
    53

  • Download
    15

Embed Size (px)

Transcript

  • 1

    FUNDATIA CULTURAL UMANITARA HENRI COANDA

    ORADEA

    SUPORT DE CURS - UZ INTERN-

    MODULUL 25

    GASTROENTEROLOGIE SI

    NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

    Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

    ANUL II

  • 2

    Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

    Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv.

    Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala .

    Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care sunt amplasate 32

    dinti :

    - 8 incisivi

    - 4 canini

    - 8 premolari

    - 12 molari

  • 3

    Limba este un organ musculos.

    La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si gustative.

    Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii.

    Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.

    Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla

    amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.

  • 4

    Esofagul este un organ musculo-membranos.

    Face legatura intre faringe si stomac.

    Are functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre stomac.

    Are o lungime de 25-30 cm.

    Cu stomacul comunica prin orificiul numit cardia.

    Are trei regiuni: cervicala, toracala, abdominala.

    Peretele esofagului este alcatuit din patru tunici: - seroasa

    - musculara

    - submucoasa

    - mucoasa

  • 5

    Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in abdomen, in loja

    gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma literei J.

    Stomacul prezinta - doua fete - anterioara

    - posterioara

    - doua curburi - marea curbura

    - mica curbura

    - doua orificii - cardia, prin care comunica cu esofagul

    - pilorul, care asigura legatura cu duodenul

    Subimpartirea stomacului

    a) Portiunea verticala a stomacului este construita din :

    - fundul stomacului, fornix sau camera de aer

    - corpul stomacului

    b) Portiunea orizontala formata din :

    -antrul piloric

    - canal piloric care se termina la orificiul piloric

    Mucoasa gastrica are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice, care

    secreta sucul gastric. Aceste glande dupa localizare pot fi :

    - cardiale

  • 6

    - gastrice

    - pilorice

    Glandele cardiale si pilorice secreta mucus, iar cele gastrice secreta pepsinogen, acid

    clorhidric si mucus. Rolul principal al stomacului este de rezervor in care se acumuleaza

    alimentele ingerate, dar are si o functie secretorie. Glandele gastrice secreta sucul gastric,

    care este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in

    mucus si foarte acid cu un pH intre 1,5-2,5.

    Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale.

    Compozitia sucului gastric :

    - 99% apa

    - 1% - substante organice : - enzime

    - mucus

    - substante anorganice - acid clorhidric

    - cloruri de Na, K

    - fosfati de Ca, Mg

    Acidul clorhidric exercita numeroase actiuni cum ar fi :

    - activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric crearea unui mediu optim pentru

    actiunea acestora

    - actioneaza asupra proteinelor alimentare facandu-le mai usor digerabile

    - stimularea evacuarea gastrica

    - are rol antiseptic, impiedicand dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata

    cu alimentele ingerate.

    Principalele procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime :

    - pepsina este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este activata in stomac

    de catre HCl. Pepsina hidrolizeaza legaturile peptidice din interiorul moleculelor de

    proteine rezultand peptide

  • 7

    - labfermentul este secretat la sugari si absent la adulti. Produce coagularea laptelui

    prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in prezenta Ca se

    transforma in paracazeinat de Ca

    - gelatinoza lichefiaza gelatina

    - lipaza scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate cum ar fi laptele sau frisca.

    Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in

    special de autodigestie sub actiunea pepsinei si a HCl.

    Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui produs semi-lichid acid-chimul gastric

    care va trece in intestinul subtire unde are loc digestia propriu-zisa.

    Intestinul subtire : este partea tubului digestiv care se intinde de la pilor la valvula

    ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din :

    - duoden - are forma de potcoava. Aici se secreta secretina si enterochinaza.

    Aici incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si

    sucul pancreatic

    - jejunoileonul are calibru mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.

    Elaboreaza fermenti ca erepsina si nucleotidaza cu rol in digestia proteinelor. Lipaza are

    rol in digestia grasimilor, glucidelor si dizaharidelor. Are si rol de absorbtie a apei,

    sarurilor minerale si vitaminelor.

    Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina cu rectul.

  • 8

    Are lungimea de 1,5-2 m si este alcatuita din :

    - cec

    - colon ascendent - de absorbtie

    - colon transvers - de trecere

    - colon descendent - aici se face o ultima absorbtie

    o Ficat

    prin secretia biliara

    contine saruri biliare cu rol in digestia si absorbtia grasimilor si vitaminelor solubile

    pigmentii biliari dau culoare scaunului o glandele intestinale

    prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici, lipolitici si glucolitici

    - absorbtia se realizeaza o slab la nivelul cavitatii bucale o la nivelul

    stomacului pentru alcool si unele medicamente

  • 9

    intestinului subtire monozaharidele la nivelul jejunului, glicerina si acizii grasi in prima portiune, aminoacizii in tot intestinul subtire

    intestinul gros pentru apa , saruri minerale , vitamina K In urma acestor procese chilul intestinal lichid este transformat in masa fecaloida

    ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus, epitelii, leicocite, bacterii, care se elimina

    prin procesul de defecatie.

    MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA

    - vizeaza in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire - consta in

    o dispensarizarea persoanelor cu risc crescut simptome nespecifice

    o educarea populatiei privind igiena bucala igiena alimentatiei

    o alimentatie echilibrata cantitativ calitativ

    o orarul alimentatiei mese regulate

    o igiena psihonervoasa servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa si ambianta placuta

    o educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor daunatoare alcolismul fumatul

    MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA

    - urmareste ca prin evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara complicatii - se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi

    MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA

    - se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatiilor cronice de reeducare a

    invaliditatiilor functionale ale bolnaviilor

    ALIMENTATIA

    - rol important

    - fiecare boala are regimul propiu

    - trebuie fractionata in cantitati mici si dese

    - sa fie usor digerabile

    - sa nu fie iritanta sau cu multe reziduri

    - bogate in vitamine

    - preferintele bolnavului trebuie respectate dar sa nu fie contrindicate

    - in perioada explorarilor va fi supus unor regimuri de proba pentru studiul digestiei

    - alimentatia bolnavilor inapetenti cere multa rabdare si putere de convingere din partea

    asistentei

  • 10

    SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR

    - prevede o urmarirea alimentatiei o pofta de mincare o inapetenta o cantitatile consumate o modul de masticatie o preferintele bolnavului o acuzele subiective legate de alimentatie o greturile o varsaturile o durerile abdominale o meteorismul o flatulenta o diareea o durata o orarul fata de alimentatia acestor simptome o calitatea scaunelor emise

    - asistenta urmareste personal toate acuzele bolnavului

    - parazitii intestinali eliminati de bolnav cu scaunul sau cu ocazia varsaturilor trebuie

    pastrate si aratate medicului, dupa care vor fi trimise la laborator

    EXPLORAREA BOLNAVILOR

    - recoltarea sucurilor digestive prin sondaje - recoltarea scaunului - pregatirea bolnavilor pentru explorarea radiologica si endoscopica - in preajma explorarilor functionale se va atrage atentia bolnavilor ce este interzisa

    nu numai alimentatia dar si fumatul , precum si luarea medicamentelor

    - tehnica sondajelor si spalaturilor trebuie sa fie foarte bine cunoscuta atit pentru efectuarea explorarilor cit si pentru efectuarea numeroaselor procedee terapeutice

    - de exemplu: o in