Med Sociala

  • Published on
    09-Dec-2015

  • View
    224

  • Download
    9

Embed Size (px)

Transcript

<p>Med sociala</p> <p>12.02.2015</p> <p>Metodele de cercetare aplicate in medicina sociala.Starea fenomenelor legate de sanatate. Evidentierea tendintei acestor fenomene. Relatiile acestor fenomene cu favt de risc.Pot fi stabilite prin metoda de cercetare. Se cunosc urmatoarele metode de cercetare.A. Observatiei - poate fi aplicata prin urmatoarele cai : metoda statistica - acumularea inf sub forma de valori numerice. Si observarea totalitatii statistice in cazul caii statistice se poate efectua prin cercetarea integrala sau totala. Si prin cercetarea selectiva . Aprecierea prin expertiza - cind fenomenul de sanatate este studiat sub foecare aspect pri intermediul expertilor specialistilor in domeni.intimpul cind se efectueaza onservatia delimitam cercetare curenta sau permanenta sau continua. In cazul cind specialistul permanenr inregistreaza fenomenele si dinamica lor pe parcursul unei perioade de timp. Periodica. - cind unul simacelasi fenomen este studiat cu o variabilitatea mai mare sau mai. Ica in timp sau cu o evolutie periodica.Cercetara la moment critic - aplicate in caz cind se fixeaza data si ora inregistrarii evenimentelor studiate. Se aplica mia des cu recensami tul populatieiB. Epidemiologica - sintexiseaza elementele evidentiate a fenomenelor prin metoda observatiei si prezinta un studiu corelativ a fenomenelor aparute in sanatatea populatieiC. Metoda istorica - analiza studiuiilor anterior efectua in problema supusa cercetarii.D. Economica - determina si precizeaza prezenta surselor financiare , materiale si economice, in activitatea is titutiilor medicale.E. Exprimentala - are drept scop elaborarea si implementarea prin aprobare a noilor forme de tratament si diagnostic.</p> <p>Metodele de colectare a matrialului informativ primar:A. Observatia directA - aplicata mai des in med clinica prinobservatia nemijlocita a medicului dupa decurgerea tabloului clinic sau fenomenului dat.B. Extragerea informatiei sau indirecta - dintrun formular statistic oficial. - se aplica prin acumularea datelor statistice din darile de seama prezentate de imst medicala sau altele, sau fisele de laboratorC. Metoda de anchetare - urmareste acumularea informatiei prin intermediul unor anchete, chestionare, care includ intrebarile legate de problema studiata in domeniul sanatatii.</p> <p>Anchetele pot fi :A. Tip dechis - cind in ancheta figureaza intrebarea iar raspunsul liber expus de persoana interviataB. Semideschis - cind o parte di. Intrebari au raspunsurile pregattie anterior , din care interviatul trb sa laeaga unul din el, iar altele sunt de tip deschis cind interviatul raspunde singur.C. Inchis - cind fiecare intrebare contin raspunsurile din care omul alege.</p> <p>I. Dependenta de scopul urmarit:A. Transversal care urmaresc scopul determ structurii unor feno ene deetreminate la un momemnt dat.B. Longitudinal - permit a studia fenomenul in dinamica m dea lungul. Unui timp concret.</p> <p>In studiile epidemiologice se aplica doua tipuri de anchete:A. Prospectiv - se studiaza fenomenul din momentul actiunii favtorului de risc pe un parcurs anumit de timp.B. Retrospectiv - studiaza fenomenele aparute analizind cauza care a provocat acest fenomen.</p> <p>Prelucrarea inf acumulate :Inf acumulata este prelucrata prin doua metode :A. Verificarea mat acumulat - se efectueaza in doua momente : 1- cantitativa in scopul determinarii volumului de anchete acumulate sau alt material 2- calitatica sau logica prin care se verifica daca anchetele corespund cerintelor puse fata de cercetator. Dupa asta este grupat dupa semnele de observatie in diferite grupe statistice..B. Gruparea mat acumulat : 1- dupa un semn de observatie 2- sau complexe, combinate , prin grupara materialului se analizeaza dupa mai multe de observatie.</p> <p>Numarul cantitativ a unitatii de observatie a fiecarui grup sunt inregistrate in tebele statistice. Tabelele pot fi:A. Simple - gruparwa dupa un semn de observatieB. Combinate - tabelul continute mai multe gradari, grupari in dependenta de semnele de observatie studiate.</p> <p>Crintele de intocmire a tabelelelor statistice:A. Fiecare tabel trb sa dispuna de titlul, denumirea tabeluluiB. Fiecare trb sa dispuna de totaluri pe orizontala si verticalaC. Un tabel se preInta indicator relatic, valori medii, uneori cifee absolute.</p> <p>Pt a face o caracteristica a totalitatii statistice studiate , se utilizeaza indicatorii sau valorile relative. Se cunosc urmatoarele valori relative:A. Intensivi sau rata - determina frecventa sau nivelul de raspindire a unui fenomen studiat in mediul sau intre populatia care la produs. Rata e aplicata mai des in aplicarea calcularii nivelului de morbiditatea, natalitatii. Se calculeaza pri. Raportul dintre nr de unitati de observatie inregistrate raportat la nr mediu de populatie din teritoriul dat si inmultit cu 10000 sau 100k. Indicatorii intensivi in statistica sanitara sunt utilizati pentru determinarea nivelului de raspindire sau frecventa a oricarui fenomen intro totalitate statistica concreta , se utilizeaza pr compararea diferitor totalitati statistice, dupa nivelul de raspindire a fenomenului studiat.B. Extensivi sau de proportie - permit a determina repartitia cantitaive a parilot componente ale unei totalitati statistice, fata de volumul lor total. Se exprima in procente. Se calculeaza prin raportul intre valoare partii componente a partii statistice rapprtat la valoarea intregii unitati statistcie *100%.C. Demonstartivi sau de raport - permit de a caracteriza corelatia dintre doua totalitati statistice care nu sunt legate intere ele si nu depind una de alta , si nu se reproduc una pe alta. Indicatorii de raport se calculeaza prin raportul dintre unitatitle de observatie a unei unitati statistice , raportat la unitatile de observatie ai altei unitati de statistica inmultit cu 10k. De ex: asigurarea cu paturi a populatiei in spitaluri.D. Intuitivi sau demonstrativi - arata raportul nivelului seriei dinamice fata de primul nivel sau din oarecare nivel luat comsiderat egal cu 100%.</p> <p>Valorile medii :A. Aritmetica - simpla - valoare medie care se obtine din suma valorilor individuale dintro totalitate statistica omogena raportata la frecventa sau cantitatea acestor valori. Media aritmemtica pomderaya - val medie care se obtine prin suma produsului valorilor dintro unitatea statistica omogena cu frecventele sale corespunzatoare raportate la nr total de cazuri studiate.B. Modulul - valoare medie corespunzatoare frecventei maxime, a unei serii de distributieC. Mediana - valoare medie care se utilizeaza in serii mari de valori cu nivele apropiate si imparte seria de valori in jumatati egale.</p> <p>Calcularea valorilor medii se aplica in cazul acumularii informatiei datelor statistice si prezentarii acestor date sub forma de serii variabile. Seriile variabile - o ordonare a rezultatelor observatiilor studiate in cazul unor fenomene de sanatate in raport cu o variablia cantitativa sau calitativa. Variabila statistica - insusirea comuna a unitatilor de observatie intro totalitate statistica a fenomenului studiat care isi poat schimba nivelul in timp swu in spatiu sub influenta diferitor factori . Varqbilq poqte fi sau calitqtiva squ cantitativa. Este o insurire comuna a unitatilor de obsevatie ale unei totalitati statistice care isi poate schimba valoare in timp si in spatiu. Valoare calitativa - caracteristica prezentata sub forma literala sau atributie descriptiva. Poate fi recunoscuta ca si cantitativa prin marirea nr unitatilor de observatie. Variablia cantitativa - caracteristica masurabila si exprimata prin cifre cu proprietati de iractizare si exprimind intensitatea fenomenelor studiate.</p> <p>Analiza corelatiei dintre fenomene si semne :Majoritatea fenomenelor atit un natura cit si in societate sunt supuse legitatii generale de legatura si independenta . Pt studierea legaturii multimple care au loc in diferite variabile de o statistica foloseste notiunea de functie care comsta in faptul ca foecarii valori a varibeli independte numita argument ii corunde variabila altei variabila numita functie. In cazurile cind unei valori determinata a unei varianile independente numita argument ii corespunde strict o vqloare a variabilei independente numita functie, o astfel de legatura se numeste legatura functionala. Legaturile functionale sunt caracteristice stiintelor exacte, fizica, matematica, astronomia si altele. In cadrul studierii mai multor fenomene sociale inclusiv si din domeniul de sanatate au loc legaturi nefunctionale, cind fiecarei valori numerice a variabilei numita argument ii corspunde nu una dar mai multe valori numita functie adica o totalitate statistica a acestei valori care se grupeaza in jurul mediei dintre argument si functie. O asemenea tendinta se numeste dependenta de statistica sau corelatie.Metoda de studiere a legaturilor de corelatie o alta denumire a corelatiei, spre deosebire de lagtura functionala, legatura de corelatie se manifesta in cadrul unui nr mare de unitati de observatie, si in casrul unei intregi unitati de statistic.Un aspect al analizei corelatiei este stabilirea gradului de influenta a factorilor principali, precum si determinarea formei de corelatie, gradul de influenta a factorilor principali se calculeaza prin aplicarea indicelui de corelatie. Dupa forma legatura de corelatie poate fi 1- liniara - rectilinie 2- neliniara - curbelinii.. Iar dupa sens , directie poate fi pozitiva (directa), si negativa (inversa). Legatura de relatie este curbilinie in cazul schimbarilor uniforme , ale unei valori in corespundere cu valorile medii a altei variabile ce poarta un caracter de crestere sau micsorare. In cazul cind leg de corelatie este directa, concomitent cu marirea valorii unei variabile, are loc marirea mediei valorii a altei variabile. Iar leg de corelatie inversa, are loc concomitent cind concomitent urmarirea valorii unei variabile, are loc micsorarea valorii altei variabile.</p> <p>Inetrpetarea grafica a valorii relative si medii. Reprezentarea grafica constituie o forma importanta de analiza si studiu a datelor statistice si e stiintific fundamental aegumentat. Se cunosc urmatoarele forme de grafice aplicate in statistica medicala.A. Diagrame - se construiesc pe baza principiilor geometriei analitice , ele sunt sub forma de stinca , de marimea respectiva , indicatorului valorii medii sau relative. Diagramele drepunghiulare pot fi orizontale si verticala. Diagrama polara - varietate la diagrama liniara si se urilizeaza pt reprezentarea succesiva in timp a unei singure probleme studiate pe parcursul cercetarii. Diagrama polara reprezinta datele unui studiu intrun timp concret sau pe o perioada de timp concrect, 24 ore, 1 sapt, un an.B. Cartograme - si cartodiagrameC. Cartodiagrame - servesc pt reprezentarea problemelor distribuite pe zonele geografice e e reprezentat prin H sau culori diferite, in dependenta de valori medii sau relative, sau prin diagrame, care sunt construite in teritoriile respective si sunt de marimea valorii medii sau indicatorului relative finet. Diagrama liniarae una din formele de prezentare a fenomenului in dinamica pe o perioada de timp. Diagramele dreptundhiulare sau de coloane sau diagramele sub forma de cercuri pot prezenta indicatorii extensivi sau de proportii prin structurarea acestei diagrame sau cercuri in dependenta de valorile, marimea val medii, val relative. Fiecare grafic trb sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aina titlu ce corespunde continutului graficuUi, trb expus clar fara multe elemente, fiecare grafic trb sa dispuna de o legenda de explica elementele problemei prezentate, fiecare grafic trb sa contina valorile sau marimea val relative, val medii.D. Dugiru simbolice si diagrame</p> <p>Etapele organizarii valorii statisticeFiecare cercetare statistica se efectueaza in urmatoarele patru etape:A. Intocmirea programului si planului cercetarii - programul cercetarii statistice include scopul si sarcinile cercetarii. Informatia necesara de acumulat si directiile de baza de cercetare. Sub programa acumularii informative primar, sub programa prelucrarii informativ primar, si programul analizei rezultatului obtinute.B. acumularea informatiei primare - se aplica una din metodele sau ambele metode de acumulare a informatie. Metoda de observatie directa sau metoda indirecta, sau metoda anchetarii.C. Prelucrarea informatiei cumulate - materialul indormativ acumulat este supus prelucrarii prin metoda verificarii si prin metoda gruparii si formarii tabelului statistice.D. Analiza rezultatelor , expunera concluziei si propunerea pt aplicatea in practica a rezultatului aplicat - are loc analiza , expunerea concluziile si propunerilor pt practica.</p> <p>In cadrul analizei mat informativ cumulat, se pot evidentia doua tipuri de erori:A. Metodice - determinarea incorecta a valorilor statistice, determinarea incorecta a obiectului de cercetare, prin gruparea incorecta a mat informativ primar, si prin utilizarea incorecta a indicatorilor valorilo relative sau val medii.B. Logice - consta in aprecierea formala a rezultatelor capatate fara a argumenta legitatile si particularitatile fenomenului studiat.</p> <p>26.02.2015Epidemiologia - stiinta medicala ce se ocupa cu studiul distributiei si determinanetolr starilor de sanatate din anumite opulatii cu aplicarea rezultatelor acestui studiu in controlul problemelor de sanatate. Epidemiologia este studiul distributiei starilor si evenimentelor legate de sanatatea populatiei si precum a determinantrlor starilor de sanatate. Presumtiile fundamental a epidemiologiei este / bolile nu apar intimplator si ele pot fi orevenite. OMS a formulat trei obiective a epidemiologiei :A. A da viata anilor prin masuri de control si profilaxie a morbiditatii si incapacitatiiB. A da sanatate vietii prin promovarea sanatatiiC. A da ani vietii prin reducerea numarului de decese premature</p> <p>Epidemiologis genereala studia legile generale care dirijeaza procesele epidemiologice , domeniile de contact cu alte stiinte , metode de lucru, aprecierea cauzalitatii in conceptul epidemiologic. Determinarea factorilor endo si exogeni care influenteaza proceslee epidemiologice , elaborarea cailor de combatere , de prevenire si reducere a unor procese patologice cu raspindire larga in populatie. In epidemiologia generala se disting urmatoarele domenii de lucru:A. GeograficaB. GeneticaC. DescriptivaD. AnaliticaE. Aplicativa</p> <p>Unitqtea de studiu in rpidemiologie este populatia unei tari , pooulatia unui teritoriu, grupuri populationale sau grupuri de bolnavi. Scopurile epidemiologiei:A. Explicarea principiilor cauzale ale imbolnavirilor cu accent pe factorii de mediu variabiliB. Stimularea aplicarii epidemiologiei in prevenirea imbolnavirilor si in promovarea sanatatii populatiei mediului inconjurator, locului de munca si de trai.C. Pregatirea specialistilor din profsii colexe, pt a studia cit mai multe aspecte a starii de sanatate, si pt a asigura utilizarea optima a resurselor existente, in aspectul asigurarii starii de sanatate a populatiei.</p> <p>Obiect...</p>