MEM JUSTIFICATIV

  • Published on
    30-Jun-2015

  • View
    1.973

  • Download
    6

Embed Size (px)

Transcript

<p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>Memoriu Justificativ 1. Date generale1.1. Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia Denumirea: S.C. DISCARIA SERV S.R.L. Sediu social: Loc. Fildu de Mijloc, Comuna Fildu de Jos, nr. 165, judetul Salaj Cod Unic de Inregistrare: 26928856/14.05.2010 N.O.R.C. : J31/157/2010 din 14.05.2010</p> <p>1.2. Scurt istoric al solicitantuluiS.C. Discaria Serv S.R.L. a fost infiintata in data de 14.05.2010, de catre unicul asociat dl. Martin Sergiu , fiind constituit n baza Legii 31/1990, cu un capital social iniial n valoare de 200 lei, inregistrata la Registrul Comertului Salaj sub numarul J31/157/2010, cu Cod Unic de Inregistrare 26928856, atribut fiscal RO, avand activitatea principala: Activitati auxiliare pentru cultura vegetala - cod CAEN 0161. S.C. DISCARIA SERV S.R.L. are in prezent sediul social in localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, nr. 165, judetul Salaj. Scopul investiiei este dotarea cu utilaje performante in vederea executarii activitatilor auxiliare pentru productia vegetala la un nivel superior de calitate, cu sprijin financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene, prin Programul National de Dezvoltare RuralaMsura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi.</p> <p>1.3. Obiecte de activitate ale solicitantuluiDomeniul principal de activitate al societatii, potrivit Nomenclatorului Caen, va fi -0161- Activitati auxiliare pentru productia vegetala.1.4.</p> <p>Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale, etc.Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant Lei Bucati</p> <p>Denumire mijloc fix</p> <p>1.CLADIRI TOTAL 1.1 1.n 2.UTILAJE TOTAL 2.1 2.n</p> <p>-</p> <p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>3.ANIMALE 3.1 3.n 4.ALTELE - detaliati TOTAL</p> <p>-</p> <p>NU ESTE CAZUL</p> <p>-</p> <p>Nr.crt</p> <p>Amplasare Judet/Localitate -</p> <p>1. 2.</p> <p>TERENURI Suprafata Valoarea contabila totala (mp) / Lei Categoria de folosinta NU ESTE CAZUL</p> <p>Regim juridic -</p> <p>S.C. DISCARIA SERV S.R.L a fost nfiinat n anul 2010 si nu a nregistrat activitate pn n prezent. Pentru sediul social si punctul de lucru S.C. DISCARIA SERV S.R.L. a incheiat un contract de comodat care prevede folosinta imobilului situat in localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, nr. 165, judetul Salaj.</p> <p>2. Descrierea Proiectului 2.1. Denumirea ProiectuluiDenumirea proiectului de investiii propus este : ACHIZIIE UTILAJE PENTRU ACTIVITATI AUXILIARE PRODUCTIE VEGETALA in localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, judetul Salaj 2.2.</p> <p>Elaborator (coordonate de identificare)S.C. NEWRM GRUP CONSULT S.R.L. Sediu: Zalau, B-dul M. Viteazu, Bl. C1, ap. 40 Cod Unic de Inregistrare: 27119870 N.O.R.C. : J31/205/2010 Tel.: 0744-899708 Activitate principala: 7022-Activitati de afaceri pentru consultanta si management</p> <p>2.3.</p> <p>Amplasamentul proiectului (regiunea, judetul, localitatea)</p> <p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>S.C. DISCARIA SERV SRL i va desfoar activitatea de prestari servicii in cadrul Regiunii de Nord-Vest (Transilvania de Nord).</p> <p>Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creata in baza legii 151/1998 (modificata prin legea 315/2004) prin asocierea voluntara a administratiilor publice locale, dar nefiind momentan o unitate administrativ-teritoriala si neavand personalitate juridica. Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) include 6 judete: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare, Salaj. Suprafata regiunii este de 34.159 kmp, reprezentand 14,32 % din suprafata tarii, cu o populatie totala de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unitati administrativ-teritoriale: 6 judete, 42 de orase din care 15 municipii si 398 comune si 1.823 de sate. Regiunea dispune de o pozitie geografica strategica, avand granite cu Ungaria si Ucraina cat si cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord-Est din Romania. Regiunea este una dintre cele mai pitoresti din Romania, incepand de la Muntii Apuseni care au un farmec aparte pana la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice in aceasta parte a Europei. Transilvania de Nord este o regiune cosmopolita, unde alaturi de romani traiesc peste jumatate (52,8%) din numarul total al locuitorilor de etnie maghiara din Romania, ceea ce a dus la crearea unei identitati culturale unice. Regiunea Nord-Vest avea in 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiata de media nationala dar inca departe de media Uniunii Europene-27. Contributia sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16.3% pentru agricultura, 35% pentru sectorul secundar si 46.7% pentru cel tertiar, din punct de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor si reducerea activitatilor in agricultura.Cresteri semnificative s-au inregistat in sectorul de constructii civile si industriale- locuinte,</p> <p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>centre comerciale . Se constata o serie de diferente intre judete: unele mai industrializate, altele bazate pe activitatile primare, in special agricultura si zootehnie. Atestat pentru prima dat n anul 1249 sub denumirea de Terra Fyld comuna Fildu de Jos se regsete mai trziu, pe la anul 1808 sub denumirea romneasc, dar cu serigrafie ungureasc: Fildu de Dzosz. n anul 1871, dup revoluia de la 1848-1849 n comuna Fildu de Jos funciona o coal cu 39 de biei i 34 de fete n clasele I-IV i 20 de baiei i 14 fete n clasele de repetiie. Din actele care se pstreaz la colile din comun amintim un Catalog din anul 1910. Populatia comunei numra la ultimul recensmnt 1583 de locuitori din care 63,10% romni, 21,22% maghiari, 15,47% rromi i 0,21% alte naionaliti. Populaia din comuna are ca activiti principale creterea animalelor i cultivarea terenurilor. Populaia din comuna Fildu de Jos totalizeaz 319 locuitori din care 163 de brbai i 159 de femei. Industria comunei se afl n stadiu incipient neexistnd n momentul de fa nici o unitate de producie pe ramurile industriei actuale. Agricultura- este bazat pe produciile la nivel de familii i se desfoar att n cmp deschis ct i n grdin legumicole. - Suprafa teren arabil: 1393 ha; - Tipuri de culturi: cartofi, porumb, pioase, etc.; OPORTUNITI: Fiind situat la 13 km de oraul Huedin, comuna Fildu de Jos are acces rapid la majoritatea facilitilor economico-sociale oferite de acest vad n continu cretere. Multitudinea speciilor de arbori i volumul nsemnat al acestora permite crearea unei industrii de profil n zon. Flora conine o varitate mare de plante cu caracter medicinal care pot fi exploatate. Varietatea i bogia peisajelor permite dezvoltarea unei reele turistice de succes. Fora de munc existent n comun, experiena acumulat n cultura plantelor i zootehnie, gradul de colarizare ar permite asigurarea unor brae calificate pentru eventalele noi societati.</p> <p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>Comuna Fildu de Jos</p> <p>2.4.</p> <p>Descrierea activitatii propuse prin proiect (activitate nonagricola/activitatea mestegugareasca/servicii pentru populatia rurala/investitii in producerea de energie regenerabila). Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie/servicii, etc. Se va preciza capacitatea existenta (daca e cazul) si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei. In cazul investitiilor care au in componenta si investitii in echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii utilizate in scopul desfasurarii activitatii, se va descrie acest tip de investitie.</p> <p>Scopul investiiei este dotarea S.C. DISCARIA SERV S.R.L., cu utilaje agricole performante in vederea prestarii serviciilor auxiliare pentru productia vegetala, la un nivel superior de calitate. Serviciile se vor asigura la solicitarea clientilor fie acestia agenti economici sau persoane fizice care activeaza in regiune. Utilajele agricole ce urmeaza a fi achizitionate sunt: 1. Grebla mecanica 2. Masina de scos cartofi 3. Troliu 4. Presa de balotat 5. Tractor 6. Grapa cu discuri 7. Motocositoare.</p> <p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>SERVICIILE REPREZINT ACTIVITI, BENEFICII SAU UTILITI CARE SUNT OFERITE PE PIA SAU PRESTATE N ASOCIERE CU VNZAREA UNUI BUN MATERIAL. Majoritatea oamenilor privesc serviciile ca un sistem de utiliti, n care beneficiarul cumpr sau folosete, nu un produs, ci o anumit utilitate, care-i confer anumite avantaje ori satisfacii, neconcretizate, n majoritatea cazurilor, ntr-un bun material i destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale. Mult timp importanta activitatii de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate in sfera neproductiva. Aceasta stare de fapt s-a schimbat in ultimele doua- trei decenii, pe baza urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertial nu este ingradit decat de reglementari, care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale; oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate. Preocuparile specialistilor de a depasi relativa ramanere in urma a teoriei economice in raport cu dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor au intampinat greutati mai ales in privinta definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea eterogenitate a activitatilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de alta parte, de numeroasele acceptiuni a termenului de serviciu in vorbirea curenta. Serviciul ca act reprezinta prestarea efectiva si pune in legatura activitatea prestatorului, mijloacele materiale ale prestatiei si obiectul serviciului, respective realitatea materiala sau sociala de transformat sau modificat. Interactiunea elementelor mentionate si faptul ca prestatiile de servicii au caracteristici spatiale si temporale le confera trasaturi de materialitate. Astfel ca si in cazul bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de mana de lucru, de capital tehnic si este necesar un beneficiar adica un client. Societatea comercial S.C. DISCARIA SERV S.R.L. va desfasura activitatea de prestri servicii in agricultura, colabornd cu societati care detin ferme si exploatatii agricole in regiune cat si cu persoane fizice. Concret, activitatile ce vor fi desfasurate de societate vor fi :aratul, discuitul, cositul, adunatul, balotatul, curatatul si transportul materialelor.</p> <p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>Avnd n vedere deficitul mare de maini agricole, uzura fizic i moral a celor existente n regiune, face ca investitia propusa sa se dovedeasca a fi necesara pentru societatea Discaria Serv, n vederea satisfacerii cererii n cretere n timp optim. Utilajele ce se intenioneaz a fi achiziionate se remarc printr-un nivel technic ridicat i caracteristici agrotehnice foarte bune.</p> <p>2.5. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitieiScopul prezentului proiect este de a asigura dezvoltarea S.C. DISCARIA SERV S.R.L., in vederea prestarii de servicii in agricultura. Necesitatea investitiei. Generalizarea utilizarii tractoarelor si a masinilor n agricultura a modificat viata rurala. Aceast generalizare a stat la originea tuturor schimbarilor inregistrate n ultimii 30 de ani n mediul rural. Importanta tehnica, economica si sociala a acestui fenomen este considerabila. La originea dezvoltarii automatizarii au stat numeroase avantaje sociale si economice. 1. Avantajele sociale. Tractorul i mainile permit ca munca n cmp s fie mai puin grea, n acelai timp reducndu-i-se durata. Mecanizarea unei exploataii contribuie la scderea timpului de lucru i poate permite o cretere a suprafeei cultivate. 2.Avantaje economice. Mainile agricole permit creterea productivitii pmntului. Pmntul produce mai mult, randamentele la unitatea de suprafa cresc. Mainile agricole permit: efectuarea unor lucrri de calitate la momentul optim; reducerea numrului animalelor de traciune i nlocuirea lor eventual prin animale de rent. Mainismul crete productivitatea muncii. Timpul necesar pentru a executa o lucrare scade cnd se trece de la traciunea animal la tractor. Consecinele mecanizrii sunt numeroase. Dac introducerea mecanizrii nu este nsoit de modificarea structurilor agrare i de msuri sociale, n mod sigur poate deveni periculoas i chiar poate limita dezvoltarea mainismului ca atare, din urmtoarele considerente: creterea productivitii muncii este nsoit de o cretere a valorilor, dar i de eliberarea unei pri importante a forei de munc, care trebuie folosit n alt parte; scderea numrului agricultorilor permite mrirea dimensiunii exploataiilor necesar pentru o utilizare raional a tractoarelor i mainilor agricole;</p> <p>MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.</p> <p>gestiunea exploataiei devine mai complex, iar agricultorul devine din ce n ce mai mult un adevrat manager de ntreprindere; condiiile de munc i de via din mediul rural se schimb: munca este mai puin grea din punct de vedere fizic; agricultorul are mai mult timp liber. Din punctul de vedere al eptelului mort, agricultura Romniei se situeaz pe ultimele locuri n ierarhia rilor europene sub aspectul dotrii tehnice. Astfel la sfritul anilor 89, agricultura dispunea de 129.230 tractoare agricole (vezi tabelul 4.1.). Cu un numr de 17 tractoare ce revine la 1000 hectare suprafa arabil, dotarea era mai mic de 2 ori dect n Cehoslovacia i Spania, de 4 ori mai mic dect n Polonia i Grecia, iar fa de rile dezvoltate din punct de vedere economic nici nu se mai poate vorbi (Austria 216 tractoare la 1000 hectare arabil, Germania 198, Olanda 184, Elveia 257, Japonia 388 potrivit datelor furnizate de FAO n 1989). Numrul de tractoare ce revine pe unitatea de suprafa trebuie judecat n funcie de puterea lor i de nivelul de intensificare a produciei, de dimensiunea exploataiilor agricole i de gradul de utilizare raional a acestora. n ceea ce privete actualul sistem de tractoare i maini agricole se constat necesitatea elaborrii unor sisteme de mecanizare adecvate mrimii i profilului noilor exploataii agricole. Parcul de tractoare i maini agricole din dotarea actual a agriculturii romneti a crescut continuu n perioada 1989-1997. Potrivit acelorai date din tabelul 4.1. n anul 1997, fa de 1989, creterea reprezenta 27% la tractoare, 62% la pluguri i grape cu discuri, 40% la semntorile pentru pioase, 56% la semntorile pentru pritoare, respectiv 53% la remorcile de tractoare. Aceast tendin are o excepie situaia la combine pentru recoltat cereale i la presele pentru balotat, unde asistm la diminuarea parcului cu 6%, respectiv 17%. Marea majoritate a utilajelor se afl n proprietate privat (tabele 4.2. i 4.3.), sector care n anul 1998 deinea o pondere de 82,9% la tractoare, 85,1% la grape cu discuri, 85,5% la combinee...</p>