Metodologie 2013 Sentinela NOSO AMR

  • Published on
    25-Oct-2015

  • View
    32

  • Download
    9

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Metodologie supraveghere infectii nosocomiale

Transcript

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e1

    METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE IN

    SISTEM SENTINELA SI A REZISTENTEI MICROBIENE

    Supravegherea de tip sentinela este o metoda utilizata in toate tarile in vederea estimarii unei

    incidente reale a infectiilor nosocomiale si este aplicata datorita urmatoarelor motive: permite o

    mai buna supraveghere a problemei de sanatate publica in unitatile selectate prin asigurarea unei

    supervizari mai eficiente a activitatilor desfasurate in sistem; supravegherea tintita este mai

    usor aplicabila datorita unor costuri mai reduse fata de supravegherea de tip exhaustiv.

    Sistemul sentinela este creat pentru a aduce informatii suplimentare care vor sustine

    deciziile in ceea ce priveste controlul si supravegherea fenomenului.

    Acest tip de supraveghere de tip sentinela NU INLOCUIESTE supravegherea de rutina a

    infectiilor nosocomiale la nivelul tuturor unitatilor sanitare, conform reglementarilor legale in

    vigoare si nici raportarea statistica numerica a acestora.

    Principalul obiectiv al sistemului sentinela: asigurarea standardizarii definitiilor de caz, a

    colectarii datelor si a raportarii datelor colectate la nivelul unitatilor sentinela, in vederea

    imbunatatirii calitatii ingrijirilor pacientilor .

    Sistemul de supraveghere sentinela cuprinde:

    A. Supravegherea infectiilor postoperatorii si a celor tratate in sectiile de ATI, utilizand

    definitiile de caz UE ( anexa A.pct.1)

    B. Supravegherea rezistentei microbiene (anexa B)

    A. Infectiile nosocomiale dobandite in sectiile de ATI si infectiile de plaga chirurgicala

    1. Supravegherea tip sentinela in sectiile de ATI include: septicemiile, pneumoniile si infectiile

    urinare

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e2

    2. Supravegherea tip sentinela in sectiile de chirurgie cuprinde: infectia de plaga chirurgicala

    superficiala, profunda si de organ/cavitate.

    Populatia tinta: toti pacientii spitalizati in sectia sentinela cu minim 2 zile spitalizare (peste 48

    ore de la intrarea in sectie).

    1. INFECTIILE NOSOCOMIALE TRATATE IN SECTIILE DE ATI

    Se supravegheaza toate infectiile din sectiile de ATI cu debut dupa minim 48 de ore de

    internare in ATI. Se vor consemna si infectiile care au un debut in primele 48 de ore de

    internare, daca ele au originea in alte sectii/spitale.

    Pentru a considera o infectie ca fiind un nou episod este necesar ca noile semne si

    simptome sa fie sustinute de teste de diagnostic (radiologice,alte, etc.)

    Infectie asociata unui dispozitiv medical/cateter este infectia considerata infectia nosocomiala

    care in timpul celor 48 de ore dinaintea debutului (chiar si intermitent). pacientientul avea

    implantat un dispozitiv medical. Notiunea de infectie asociata unui dispozitiv este utilizata numai

    pentru pneumonie, septicemie si infectii ale tractului urinar. Procedeele de utilizare a

    dispozitivului relevant sunt: intubatia, cateterismul vascular si respectiv cateterismul urinar. In

    cazul in care intervalul este mai lung de 48 de ore trebuie sa existe argumente semnificative ca

    infectia este asociata cu dispozitivul. Pentru infectiile urinare asociate cateterismului, cateterul

    urinar trebuie sa fi stat montat 7 zile inaintea rezultatelor pozitive de laborator sau aparitia

    semnelor si simptomelor sa corespunda criteriilor definitiei de caz .

    Nota: Trebuie notificate toate septicemiile indiferent de origine atat cele primare (

    infectiile sangelui de origine necunoscuta sau asociate unui dispozitiv medical) cat si cele

    secundare unei alte localizari a infectiei. Notificarea tipului de infectie trebuie facuta separat (in

    functie de origine), corelarea cu dispozitivul medical/ cateterul se face prin evidentierea

    aceluiasi microorganism din proba recoltata de pe dispozitiv sau prin imbunatatirea

    simptomatologiei in maxim 48 de ore de la scoaterea cateterului.

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e3

    Datele care se colecteaza:

    unitatea sanitara: codul spital, tipul spitalului, numarul de paturi,

    sectia sentinela: tipul sectiei, numarul de paturi, procentul de pacienti intubati

    in anul precedent;

    date despre pacient: data internarii, data externarii, varsta, sex

    date despre infectie nosocomiala: data de debut, tipul de infectie, in cazul in

    care este septicemie originea septicemiei, prezenta de dispozitive medicale

    relevante cu 48 de ore inainte de debutul infectiei, microorganismul identificat

    (se specifica maximum 3 microorganisme izolate, folosind coduri de 6 litere,

    de exemplu: STAAUR = Staphylococcus aureus) - vezi anexa A.4

    rezistenta microbiana: fenotipul de rezistenta - rezistenta antimicrobiana in

    funcie de micro-organism va fi codificata ( cod 0,1,2 sau 9) conform cu

    tabelul de mai jos:

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e4

    Germene si fenotip de rezistenta MO Cod

    Rezultat

    izolat Antibiotic SIR

    Staphylococcus aureus (STAAUR)

    STAAUR 0 STAAUR OXA S

    STAAUR 1 STAAUR OXA R

    STAAUR 9 STAAUR OXA UNK

    Enterococcus spp.,

    ex. Enterococcus faecium (ENCFAI)

    ENCFAI 0 ENCFAI GLY S

    ENCFAI 1 ENCFAI GLY R

    ENCFAI 9 ENCFAI GLY UNK

    Enterobacteriaceae*,

    ex.. Klebsiella pneumoniae (KLEPNE)

    KLEPNE

    0

    KLEPNE C3G S

    KLEPNE CAR S

    KLEPNE

    1

    KLEPNE C3G R

    KLEPNE CAR S

    KLEPNE

    2

    KLEPNE C3G R

    KLEPNE CAR R

    KLEPNE

    9

    KLEPNE C3G UNK

    KLEPNE CAR UNK

    Pseudomonas aeruginosa (PSEAER)

    PSEAER 0 PSEAER CAR S

    PSEAER 1 PSEAER CAR R

    PSEAER 9

    PSEAER CAR UNK

    Acinetobacter baumannii (ACIBAU)

    ACIBAU 0 ACIBAU CAR S

    ACIBAU 1 ACIBAU CAR R

    ACIBAU 9

    ACIBAU CAR UNK

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e5

    Nota :

    Oxa= oxacillin, Gly=glicopeptide (vancomicin, teicoplanin), C3= cefalosporine de generatia a

    treia (cefotaxim sau ceftriaxona). Car= carbapeneme (imipenem, meropenem, doripenem),

    * Enterobacteriaceae: Escherichia coli, Klebsiella spp., Enterobacter spp., Proteus spp.,

    Citrobacter spp., Serratia spp., Morganella spp.

    UNK= necunoscut

    2. INFECTIILE NOSOCOMIALE POSTOPERATORII

    Se supravegheaza toate infectiile postoperatorii din sectiile de chirurgie, cu debut dupa minim 48

    de ore de internare, care includ: infectia de plaga chirurgicala superficiala, profunda si de

    organ/cavitate.

    Datele care se colecteaza:

    unitatea sanitara: codul spital, tipul spitalului, numarul de paturi

    sectia sentinela:

    o tipul sectiei,

    o numarul de paturi

    o metoda de supraveghere utilizata dupa externare

    o perioada de supraveghere

    o codurile operatiilor efectuate(ICD-9-CM optional)- anexa A.3

    o numarul de operatii efectuate in functie de codul operatiei in perioada

    raportata,

    o numarul de operatii pe coduri pentru care se cunoaste data externarii,

    o numarul de zile pacient post operator, definite ca suma numarului de

    zile de spitalizare dupa interventie (diferenta intre data externarii si

    data operatiei+1) in functie de codul operator

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e6

    date despre pacient: data internarii, data interventiei chirurgicale, tipul

    interventiei chirurgicale, respectiv codul ( anexa A.3), data externarii, varsta,

    sex, status la externare

    date despre infectia nosocomiala: data debutului, tipul infectiei,

    microorganism identificat (se specifica maximum 3 microorganisme izolate,

    folosind coduri de 6 litere, de exemplu: STAAUR = Staphylococcus aureus) -

    vezi anexa A.4

    .rezistenta microbiana: fenotipul de rezistenta - rezistenta antimicrobiana in

    funcie de micro-organism va fi codificata ( cod 0,1,2 sau 9) conform cu

    tabelul de mai sus

    Investigatiile specifice de laborator vor aborda obligatoriu urmatoarele microorganisme:

    Staphylococcus aureus

    Enterococcus faecium si Enterococcus faecalis

    Enterobacteriaceae (Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae)

    Pseudomonas aeruginosa

    Acinetobacter spp

    Datele se vor colecta pe fise specific ( anexa A.2)

    B. Supravegherea rezistentei microbiene

    Populatia tinta: toti pacientii spitalizati in unitatea sanitarea sentinela de la care au fost izolate

    tulpini microbiene

    Datele care se colecteaza de la nivelul laboratorului:

    1) Toate tulpinile izolate in unitatea sanitara senitnela cu rezistenta microbiana asociata Se

    va specifica care au fost normele de interpretare pentru definirea tulpinilor drept rezistente sau

    sensibile, ex CLSI 2010,EUCAST 2011,BSAC 2006

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e7

    In formatul de raportare (anexa B1) pentru fiecare tip de tulpina se vor regasi si antibioticele

    recomandate pentru testare.

    Alegerea antibioticelor pentru care se face testarea va fi in conformitate cu ghidul OMS de

    standarde de supraveghere a rezistentei microbiene ( disponibil pe site www.insp.gov.ro/cnscbt ).

    2) Tulpinile microbiene responsabile de infectii invazive (izolate din sange,LCR) care se vor

    inregistra pe fise specifice ( anexa B.2 si B.3)

    NOTA: Datele de rezistenta si susceptibilitate se vor consemna numai pentru primul izolat

    din sange/LCR al unui pacient cu o infectie invaziva.

    Microorganismele supravegheate sunt: Streptococcus pneumoniae (STRPNE), Staphylococcus

    aureus (STAAUR), Enterococcus faecalis (ENCFAE), Enterococcus faecium (ENCFAI),

    Escherichia coli (ESCCOL), Klebsiella pneumoniae (KLEPNE), Pseudomonas aeruginosa

    (PSEAER) si Acinetobacter spp (ACISPP).

    Trebuie incluse toate izolatele din sange (STRPNE, STAAUR, ENCFAE, ENCFAI, ESCCOL,

    KLEPNE, PSEAER, ACISPP) si/sau LCR (STRPNE, ESCCOL, KLEPNE, PSEAER, ACISPP),

    pentru care a fost testata susceptibilitatea.

    In vederea detectarii mecanismelor de rezistenta si rezistenta specifica de importanta

    clinica si / sau epidemiologica se pot utiliza standardele CLSI sau EUCAST

    (http://www.eucast.org/clinical_breakpoints), unde se regasesc metodele recomandate pentru:

    1. Enterobacteriaceae producatoare de Carbapenemaze

    2. Enterobacteriaceae producatoare de -lactamaze cu spectru extins

    3. Enterobacteriaceae producatoare AmpC -lactamaza

    4. Rezistenta la meticilina a Staphylococcus aureus

    5. Staphylococcus aureus non-susceptibil la glicopeptide

    6. Enterococilor rezistenti la vancomicina

    7. Streptococcus pneumoniae non-susceptibil la penicilina

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e8

    NOTA. Se pot utiliza pentru pragurile de susceptibilitate oricare dintre sistemele

    EUCAST sau CLSI; este insa obligatorie specificarea sistemului utilizat pe fisa de

    colectare a datelor .

    Definitia generica de caz a rezistentei la antibiotice utilizata (Decizia C(2012)5538 CE) este:

    Un microorganism este definit ca fiind clinic sensibil, clinic intermediar sensibil sau

    clinic rezistent la un agent antimicrobian n conformitate cu pragurile de susceptibilitate clinic

    i diametrele corelate corespunztoare ale zonelor de inhibitie, respectiv corelarea metodelor

    difuzimetrice cu cele prin dilutie.

    Clinic sensibil (S)

    un microorganism este definit ca fiind sensibil dac nivelul de activitate antimicrobian este

    asociat cu o probabilitate mare de succes terapeutic

    un microorganism este clasificat ca fiind sensibil (S) prin aplicarea pragului de

    susceptibilitate corespunztor ntr-un sistem de test fenotipic definit

    Clinic intermediar sensibil (I)

    un microorganism este definit ca fiind intermediar sensibil dac nivelul de activitate

    antimicrobian este asociat cu un efect terapeutic incert. Aceasta implica faptul ca o infecie

    cauzata de izolat poate fi tratata n mod corespunzator in focarele septice unde antibioticul atinge

    concentratii ridicate sau cand se utilizeaza o doz mai mare fata de cea uzuala; aceasta indica, de

    asemenea, o zona-tampon care ar trebui sa mpiedice ca niste factori tehnici de importanta

    minora, necontrolati, s cauzeze discrepante majore in interpretri (intre S si R)

    un microorganism este clasificat ca fiind intermediar sensibil (I) prin aplicarea pragurilor de

    susceptibilitate corespunztoare intr-un sistem de test fenotipic definit

    Exista microorganisme pentru care nu s-a definit o zona I (are doar variante S respectiv R).

    Clinic rezistent (R)

    un microorganism este definit ca fiind rezistent daca nivelul de activitate antimicrobiana este

    asociat cu o probabilitate mare de esec terapeutic

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e9

    un microorganism este clasificat ca fiind rezistent (R) prin aplicarea pragului de

    susceptibilitate corespunzator intr-un sistem de test fenotipic definit

    Pragurile de susceptibilitate clinic sunt prezentate de maniera:

    - pentru determinare de CMI ca S x mg/L; I > x, y mg/L; R > y mg/L;

    - pentru difuzie cu discuri S x mm; I < x, y mm; R < y mm

    Antibioticele recomandate pentru testarea rezistentei microbiene a tulpinilor pentru infectii

    invazive se regasesc in Anexa II B pentru fiecare tip de tulpina.

    Flux informational

    1. Unitatea sentinela

    Managerul: coordoneaza si monitorizeaza supravegherea de tip sentinela a infectiilor

    nosocomiale mai sus mentionate si a rezistentei microbiene din sectiile selectate din unitatea sa

    Medicul sef al sectiei sentinela: implementeaza si coordoneaza activitatea de tip sentinela din

    sectia selectata

    Medicul sef al compartimentului de prevenire si control al infectiilor nosocomiale -

    organizeaza sistemul de supraveghere la nivelul unitatii prin desemnarea echipei de lucru,

    definirea atributiilor membrilor echipei, instruirea personalului medico-sanitar din sectiile

    selectate cu privire la obiectivele programului, protocoalele de lucru, formularele utilizate,

    circuitul informational, indicatori de evaluare, precum si sectiile care sunt selectate.

    - va utiliza in depistarea cazurilor de infectie nosocomiala definitiile de caz prezentate in

    metodologie;

    - urmareste efectuarea diagnosticului microbiologic;

    - completeaza fisele de supraveghere ale cazurilor de infectie nosocomiala;

  • SISTEM DE SUPRAVEGHERE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE, REZISTENTEI

    MICROBIENE 2013

    INSP - CNSCBT

    Pag

    e10

    - raporteaza catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti:

    - saptamanal, in fiecare zi de luni pentru saptamana precedenta, fisele de IN completate

    - lunar, in primele 10 zile ale lunii, pentru luna precedenta, datele privind tulpinile

    izolate in laboratorul unitatii

    - trimestrial, fisele de supraveghere pentru tulpinile izolate care au determinat infectii

    invazive izolate in laboratorul unitatii

    .Medicul sef al laboratorului de microbiologie organizeaza realizarea investigatiilor de

    laborator astfel:

    - efectueaza diagnosticul de laborator la pacie...