Microbiologie - Geni Haemophilus.bordetella.legionella.corynebacterium

  • Published on
    29-Jul-2015

  • View
    392

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

Curs XXII. Haemophilus, Bordetella, Legionella, Corynebacterium

Genul Haemophilus1. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. Minidefinitie Incadrare taxonomica Habitat Implicare in patologia umana Microbiologie - principalele caractere si implicatii in patogeneza si diagnosticul microbiologie Factori de patogenitate Patogenie Raspunsul imun. Notiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor Diagnosticul de laborator

Cuvinte cheie: cocobacili gram negativi, pretentiosi, capsul; factori X si V; afecteaza gazde cu imunitate compromisa; localizari diverse: tract respirator, sistem nervos central, genito-urinar, septicemii, localizari secundare articulare, cardiace, digestive etc. Infecii nosocomiale, rezistena antibiotice

1.

Minidefinitie

Din Genul Haemophilus fac parte cocobacili si/sau bacili Gram negatrvi, facultativ anaerobi, imobili, nesporulati (tulpinile virulente sunt capsulate), pretenioi nutritiv, care au nevoie de factori din sange pentru a putea sa se dezvolte: O Factor X = hematina O Factor V = NAD Unele specii pot fi condiionat patogene, provocnd la gazde cu imunodeficiene infecii cu cele mai diverse localizri. Denumirea speciei tip, atribuit de Pfeiffer, provine dintr-o confuzie iniial cu agentul cauzal al gripei (Haemophilus = iubitor de sange; injluenzae = al gripei), deoarece era frecvent izolat n timpul marii pandemii de gripa din 1889 - 1892. Ulterior, Smith, Andrews si Laidlaw au demonstrat rolul secundar al H irfluenzae. Cu toate acestea, alturi de Streptococcus pneumoniae, Staphzlococcus aureus i mai rar alte bacterii condiionat patogene este implicat n complicatia bacterian a cazurilor de grip, care poate mbrca adesea aspecte severe, mai ales la vrste extreme i la pacieni care prezint ali factori de risc. II. Incadrare taxonomica Familie Pasteurellaceae O Gen Haemophilus O Gen Actinobacillus

1

Gen Pasteurella Inrudiri: O Enterobacteriaceae O Vibrionaceae O Aeromonaceae Habitat

o

III.

H influenzae colonizeaz mucoasele omului, altor mamifere, psrilor, petilor, reptilelor. Sunt comensali ai tractului respirator, cilor genitale, intestinului. Se pot ntlni la nivelul plcii dentare. Spre deosebire de H. inf1uenzae, H aegyptius si H ducreyi sunt totdeauna patogeni. IV. Implicare in patologia umana: Speciile care sunt totdeauna patogene sunt: H ducreyi - agentul cauzal al ancrului moale; H aegyptius - agentul cauzal al conjunctivitei purulente i febrei braziliene Speciile care pot provoca infecii la gazda imunocompromis sunt: H influenzae in special serovar b H parainjluenzae H aphrophilus

Speciile dependente numai de Factor V sunt denumite prin adugarea prefixului "para". Principalele forme de infecii cauzate de haemofili sunt: Tract respirator - pneumonii, meningite, epiglotita acut, otita medie: n special tulpinile capsulate Celulite Bacteriemii, septicemii Artrite, pericardite, endocardite, osteomielite Infectii genitale si materno-fetale Infectii ale plgii Infectii digestive, biliare Microbiologie - principalele caractere si implicatii in patogeneza si diagnosticul microbiologie

V.

n cazul heamophililor se descrie polimorfismul morfologic legat de condiiile de cretere i vechimea culturii (Fig. 1) Exist, de asemenea, diferente n relaie cu specia. Haemophilii sunt "Gram la limita":. Se decoloreaza mai greu, prind mai greu coloraia secundara: se utilizeaza totdeauna fucsina, NU SAFRANINA.

2

Fig. 1. Frotiu cu Haemophilus injluenzae - polimorfism

Se dezvolt numai pe medii bogate, suplimentate cu peptone, glucoza etc. Necesita Factor X si V; uneori numai V sau X. Factorul X, termostabil ( 45 min la 120 o C), este un precursor al hemului, protoporfirina IX Factorul V, termolabil (15 min la 90 o C), este NAD sau NADP - inactivati de pirofosfataza si nicotinamindezoxiribonucleaza Aceti factori pot fi obinui prin diferite metode: - ocolatizarea mediului cu adaos de snge, adic nclzirea treptat la 80 o e, i meninerea acestei temperaturi timp de 10 minute. Factorii X i V sunt eliberai prin distrugerea hematiilor. - adugarea de suplimente cum sunt: factor X i V, supliment Fildes, Levinthal et. - hemoliza cu eliberarea coninutului hematiilor prin cultivarea pe mediul de izolare a unui striu de stafilococ hemolitic. n acest caz se observ fenomenul de satelitism, adic creterea hemofilului doar lng striul de stafilococ (Fig. 2). Fig. 2. Satelitism la Haemophilus

Unele specii sunt capnofile: H. ducreyi, aphrophylus, unii H. parainjluenzae

3

Pentru cretere, haemofilii au nevoie de umiditate i uneon prelungit, mai ales dup tratamente cu antibiotice. Pentru H ducreyi, incubarea trebuie prelungit la 5 zile. n cazul prelevatelor nalt contaminate se folosesc medii selective. VI. Factori de patogenitate

de incubare

Principalii factori de patogenitate sunt: capsula, lipooligozaharidul, cu rol n inflamaie, proteinele membranei externe Pl i P2. Toate tulpinile virulente produc neuraminidaza si o proteaz IgA, dar rolul lor nu este dovedit. Fimbriile cresc aderena bacteriei la mucoase. De asemena, pe hematii exist un antigen la care hamofilii se pot ataa cu ajutorul fimbriilor (antigenul Anton). VII. Patogenie Principalele faze ale instalrii infeciei sunt: aderena ptrunderea n submucoas ptrunderea n circulaie prin limfatice, vase de snge, unde rezist datorit capsulei poate ptrunde la nivelul LCR, prin depirea barierei hematoencefalice fenomene generale provocate de endotoxemie, cu sindrom febril, mergnd n cazurile grave pn la sindrom de coagulare intravascular diseminat (CIVD) VIII. Raspunsul imun. Noiuni de epidemiologie si profilaxie a infeciilor

Anticorpii protectori pot fi sintetizai activ sau transmii de la mam la ft sau la sugar. In absenta imunizrii, titrul Ac la copii de 2 luni - 3/4 ani este minim. De aceea, se impune vaccinarea de la 2 luni. Incidena bolii este invers proportional cu titrul anticorpi lor bactericizi n snge, achiziionai pasiv de la mam sau sintetizai activ. Exist vaccinuri conjugate, care se pot administra la copii, cum sunt cele care asociaz polizaharidul capsular cu anatoxina difteric, sau cu proteine din membrana extern a N. meningitidis. IX. Diagnosticul de laborator

Diagnosticul de infecie cu haemophili trebuie fcut prin corelarea atent a datelor clinice cu cele de laborator, avnd n vedere faptul c haemophilii fac parte din flora normal a cilor respiratorii. Prezena factorilor de risc i a semnelor de infecie bacterian n absena altor microorganisme cu patogenitate recunoscut poate conduce la diagnosticul unei infecii cu haemophili. Hemoculturile sunt pozitive in peste 50% din cazurile simptomatice, cu exceptia celor cu conjunctivit. Prezena Poliribitolfosfatului n ser i LCR i concentrarea lui n urin apare n mai mult de 95% din cazurile de meningit cu H injluenzae.

4

Pentru O O O O O O O

cultivare se utilizeaz Medii speciale pentru haemophili: Geloza sange de cal sau iepure Geloza soco lat Geloza cu factori X i V Geloza XV diferenial Geloza Levinthal Geloza Fildes Medii selective

Identificarea preliminar i definitiv se face astfel: Identificare preliminara: Crestere comparativ pe medii cu factori V, X si VX, la aer i n atmosfer cu C02 Identificare definitiv etapizat, prin stabilirea spectrului metabolic fa de aminoacizi, zaharuri etc.; sunt 8 biotipuri de H injluenzae, dup comportamentul biochimie fa de indol, ureaz, omitin. Pentru scopuri epidemiologice se utilizeaz tipizarea prin metode imunologice, pentru incadrare n tipuri in funcie de particularitile unor antigene structurale (capsula, proteine ale membranei exteme, lipooligozaharid, proteine fimbriale etc.) sau prin metode moleculare bazate pe analiza ADN.

Genul Bordetella 1. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Minidefiniie Incadrare taxonomic Habitat Implicare n patologia uman Microbiologie - principalele caractere i implicaii n patogenez i diagnosticul microbiologie Factori de patogenitate Patogenie Rspunsul imun Noiuni de epidemiologie i profilaxie a infecii lor nosocomiale Diagnosticul de laborator

5

1.

Minidefiniie

II.

Incadrare taxonomic

Domeniu: Bacteria Phylum: Proteobacteria Clasa: Betaproteobacterium Ordin: Burkholderiales Familia Alcaligenaceae Genul Bordetella Speciile genului cu B..bronchiseptica, B.holmesii III. Habitat importan medical: B.pertussi, B.parapertussis,

Genul Bordetella cuprinde specii obligatoriu parazite pentru om sau animale, cu tropism pentru mucoasa respiratorie, supravietuire f. scurta in mediul exterior (2 ore) Sunt distruse de antiseptice si dezinfectante uzuale, UV, temperatura de 55 o C timp de 30 minute. IV. Implicare in patologia umana B.pertussis, B.parapertussis: izolate numai la om, sunt agenti etiologici ai tusei convulsive B.bronchiseptica: izolata de la animale (infectii respiratorii), rar intalnita la om (imunodeprimati) B.holmesii: izolata din hemoculturi la om (tineri cu afectiuni subiacente)

Tusea convulsiva Poate surveni la toate varstele, mai frecvent la nou- nascuti si copii cu vrste sub 5 ani (nevaccinati) La nou-nascuti, chintele clasice de tuse pot fi inlocuite de crize de apnee, alterare importanta a starii generale, varsaturi, accese de cianoza, tuse paroxistica La adulti: semnele clinice clasice sunt f.rare, diagnosticul dificil sau absent Boala evolueaza in 3 faze: Incubatie : silentioasa de 8 zile (maxim. 14 zile) Faza catarala (10 - 15 zile): rinoree, febra moderata (38oC), tuse discreta nespecifica, neproductiva, tenace, noctuma Faza paroxistica (stadiul convulsiv, perioada de stare, 15-20 zile): chinte repetate de tuse spasmodica, emetizante (10-30 pana la 40 in 24 ore), expectoratie vascoasa, dificila, urmata de varsaturi, insotite de inspiratie

6

profunda, sonora, prelungita (latrat de caine sau zbierat de magar), limfocitoza ( pana la 40 000/mm3 ) Faza de convalescenta (3-4 saptamani) V. Microbiologie - principalele caractere si implicatii in patogeneza si diagnosticul microbiologie

Bacteriile din Genul Bordetella sunt cocobacili mici (0,2-0,3Jlm pana la 0,51um), gram negative, dispusi izolati, perechi, rareori lanturi scurte. Bordetella pertussis, parapertussis i holmesii sunt specii mobile, strict aerobe, cu metabolism respirator, exigente nutritive mari: cultiva numai pe medii cu aminoacizi, vitamine, saruri minerale, substante neutralizante (amidon, carbune). Nu necesita factori X si V. Temperatura optima de cultivare este de 350-370 C. Speciile genului Bordetella sunt in general inactive metabolic. Nu fermenteaza hidratii de carbon, nu produc gaz, nu produc indol si hidrogen sulfurat, nu lichefiaza gelatina, dar alcalinizeaza laptele turnesolat VI. Factori de patogenitate

Adezine Hemaglutinina filamentoasa (FHA) - in fimbrii, se fixeaz pe celulele ciliate, limfocite si macrofage, are rol in imunogenitate Aglutinogenele - in fimbrii, se fixeaz pe celulele ciliate, determina serotipulla B.pertussis (serotipuri majore 1, 2, 3 ) Pertactina - proteina de suprafata ce intervine in procesul de adeziune Toxine1. Toxina pertussis(PT)-proteina

hexamerica tip A-B (comuna la germenii gram

negativi). Este raspunzatoare de: - limfocitoza (semn important in tusea convulsive) - cresterea sensibilitatii la histamina - cresterea secretiei de insulina (factor hipogliceminat) - efect adjuvant manifestat prin cresterea raspunsului in anticorpi IgM, IgG si IgE Tratata cu formaldehida, toxina pierde activitatile antigenicitatii. biologice cu pastrarea

B.parapertussis si B.bronchiseptica poseda copii inactive ale genei responsabile de sinteza PT 2.Adenilat ciclaza (AC) - proteina complexa bifunctionala, cu activitate enzimatica si hemolitica - forma intracelulara (endotoxina), termostabila;apare numai la B.pertussis - forma extracitoplasmatica (exotoxina), solubila, termolabila la 560C; comuna de specie si responsabila de:

7

a) cresterea secretiei seromucoase a cailor respiratorii; b) permeabilizarea mucoasei respiratorii pentru PT; c) inhibare a functiei polimorfonuclearelor si macrofagelor alveolare. 3. Toxina dermonecrotica (HLT) - termolabila, se inactiveaza in 15 min. la 56oC, se elibereaza prin liza germenilor 4. Citotoxina traheala (TCT) - produce ciliostaza cu distrugere celulara 5. Lipopolizaharidul (LPS) - endotoxina, termostabila, cu structura asemanatoare cu cea de la Enterobacterii, dar cu actiune pirogenica mai scazuta VII. Patogenie

Bipertussis are tropism pentru celulele ciliate ale epiteliului respirator, adera pe cilii vibratili celulari si se multiplica rapid, produce paralizia cililor, activarea secretiilor mucoase. Nu produce bacteriemie VIII. Raspunsul imun

Rspunsul imun este de tip umora!. IX. Notiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor nosocomiale

B.pertussis i parapertussis, speciile importante in patologia umana, sunt raspunzatoare de tusea convulsiva, boala infectocontagioasa cu declarare obligatorie. Habitatul natural este mucoasa respiratorie. Transmiterea se face direct pe cale aeriana de la om la om. Contagiozitatea este prezent in faza catarala. Receptivitatea este generala. Boala evolueaza endemo-epidemic cu "peak"-uri la interval de3-4 ani. n tarile cu protectie vaccinala buna, epidemiile sunt rare, spre deosebire de tarile cu acoperire vaccinala slaba, n care incidenta este crescuta. Alte microorganisme care pot provoca sindrom de tuse convulsiv "nonbordetella" sunt: adenovirusuri, VRS, Mycoplasma pneumoniae X. Diagnosticul de laborator

Se prelev secreii faringiene, cu ajutorul unor tampoane speciale, din dacron sau alginat de calciu (bumbacul este inhibitor), cu form curbat, pentru a atinge faringele inferior. O variant mai puin eficient este metoda "plcii tuite", constnd n pregtirea unei plci cu mediu Bordet-Gengou, care se pune n faa cavitii bucale a pacientului, n timpul accesului de tuse. Diagnostic direct: punerea in evidenta a agentului etiologie - imunofluorescenta directa (IFD) - cultura - cercetarea producerii de adenilat ciclaza

8

-PCR Diagnostic indirect urmrete evidenierea rspunsului imun in anticorpi, a modificrilor n formula (hiperlimfocitoza), evidenierea hipoglicemiei Diagnosticul direct

Prelevarea probelor se face precoce, la debutul bolii, inaintea administrarii de antibiotice. Tip de prelevat: aspirat nazo-faringian sau bronsic (in mediu spitalicesc), tampon nazo-faringian (Dacron sau calcium alginate), "placa tusita" Conditii de transport: insamantare la patul bolnavului sau mediu de transport Regan-Lowe semisolid selectiv, mediude transport universal ( Amies, Stuart) Cultivarea se face pe mediu Bordet-Gengou selectiv si neselectiv (infuzie de cartofi, glicerina, sange defibrinat de oaie, cefalexina sau meticilina) sau mediu ReganLowe (carbune activat, amidon, sange de cal) lncubarea se face la 350 - 370 C, aerobioza, atmosfera umeda 3-4 zile pana la 7 zile. Identificarea se face pe baza caracterelor morfotinctoriale, caracterelor de cultura, caracterelor biochimice, antigenice (aglutinare pe lama) Diagnosticul indirect: Diagnosticul serologie este util pentru d...