Miscarea Ecologica in Arhitectura Si Urbanism

  • Published on
    11-Jul-2015

  • View
    235

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

MASTER TRANSPORT I TRAFIC URBAN SEPTEMBRIE 2011

PEISAJUL URBAN ECOLOGIC[DEZVOLTAREA DURABIL N ARHITECTUR I URBANISM]

CUPRINS:

I. INTRODUCERE: MICAREA ECOLOGIC II. ARHITECTURA ECOLOGIC II.1.1. ABORDAREA TEHNOLOGIC II.1.2. ABORDAREA TRADIIONAL III. URBANISMUL ECOLOGIC IV. CONCLUZII V. BIBLIOGRAFIE

2 3 7 8 10 11 12

NTOCMIT: ARH. GHI ECATERINA I. INTRODUCERE:

"Walking City in New York" 1964, Ron Herron, Archigram

Rdcinile micrii ecologice reies nc din secolul 19. John Ruskin, William Morris i Richard Lethaby au chestionat, fiecare n felul lui, ipoteza conform creia industrialismul ar satisface nevoile fizice i spirituale ale omenirii. Ruskin n The Seven Lamps of Architecture1 susine c dezvoltarea trebuie modelat dup ordinea armonic gsit n natur. Morris a pledat pentru rentoarcerea la ar i retrezirea abilitilor artizanale locale. Lethaby face apel la arhiteci s recunoasc frumoasa ordine a naturii. Toi trei folosesc cuvntul natur care este astzi tradus prin durabilitate2. Arhiteci precum Patrick Geddes n Scoia, Buckminster Fuller i Frank Lloyd Wright n SUA, Hassan Fathy n Egipt, Richard Rogers i Norman Foster n UK, au dezvoltat ideile acestor pionieri ns rspunsurile lor au fost diferite. Natura a fost nlocuit de consumul redus de energie datorit presiunii problemelor legate de nclzirea global. n timp ce Rogers i Foster au dezvoltat prototipuri de birouri, coli sau chiar terminale de aeroporturi, energetic-eficiente, micarea secolului 20 s-a ndreptat in general inspre mbuntirea condiiilor de mediu din zonele urbane. Fathy i Wright au optat pentru folosirea materialelor i tehnicilor locale n efortul de a produce arhitectura modern din metodele de construcie tradiionale. n acest proces, au introdus ideea c durabilitatea social i proiectarea ecologic sunt strns legate. Archigram3, de asemenea, la nceputul anilor 60 a intuit o reconciliere distinctiv ntre tehnologie i problemele ecologice. Orasul care merge al lui Herron si urbanismul organic al lui Chalk au fost viziuni ecologice extreme, prezise sub notiunea de specii migrante si de integrarea unor ordine ecologice si arhitecturale complexe. Flacra micrii verzi nu s-a stins chiar i cu excesul de materiale al modernismului. High Tech, nflorirea modernismului n Marea Britanie, a reuit pn n anii 1990 s adopte principiile durabilittii. Cldirile au ncetat s mai fie obiecte fixe i grele,1

Eseu publicat in 1849, despre cele 7 principii arhitecturale ale criticului de arta si filosofului englez John Ruskin, respectiv: Sacrificiul, Adevarul,. Puterea, Frumusetea, Viata, Memoria si Supunerea. 2 Brian Edwards si Chrisna du Plessis Snakes in Utopia: A Brief History of Sustainability Green Architecture. 3 Grup de arhitecti experimentali britanici, activi intre anii 1960-1970, in domenii diverse precum poezie, arhitectura, design, urbanism, s.a.

2

devenind uoare, flexibile, parial mobile. Conform lui Rogers, cldirile ar trebui s fie ca nite psri care-i vntur penele i i schimb forma i metabolismul pentru a se adapta condiiilor diferite ale mediului4. ntorcndu-ne ns n trecut, este posibil s afirmm c practici de bun durabilitate au existat nc din perioadele medievale i supravieuiesc nc n zonele relativ nedezvoltate de pe mai multe continente. Mnstirile din Europa produceau mncarea proprie, erau construite din materiale locale, captau i reciclau apa i dezvoltau tehnologii pentru energie regenerabil (sub forma morilor de apa sau de vnt). Acestea erau societi structurate, ce ii ingrijeau bolnavii i batranii, cultivau terenul conform principiilor ecologice, creteau peti, psri i animale cu umanitate. Aceste practici nc mai exist in diverse comunitti de pe intregul glob, pe care le consideram in mod arogant subdezvoltate. Dezvoltarea durabil nu este termenul pe care s il auzi in aceste aezari, dar in realitate acestea sunt locurile din care restul umanitatii ar putea inva practici utile, in loc sa incerce s le imbunteasc. Inca de la inceputurile popularii Pmntului, odat cu primele aezari, oamenii au trebuit sa supravieuiasc consecinelor mediului in diverse forme precum poluarea, resursele limitate sau bolile. Sntatea este principalul factor de care depinde durabilitatea, mai mare decat energia. In cautarea sntii s-au introdus spaiile libere / publice in oraele medievale, s-au stabilit materialele de constructie, s-au realizat instalatii de prelucrare a apei, canale de drenaj sau bi publice. In prezent, contientizam faptul c sntatea noastr depinde de sntatea planetei pe care, in graba dezvoltrilor tehnologice care i-au depasit scopul initial, am imbolnavit-o. Astfel apare nevoia de a prezerva biodiversitatea si de a proteja resursele naturale. II. ARHITECTURA ECOLOGICA Cauzele creterii accentuate a interesului asupra problemelor puse de ecologie devin motivate incepnd cu epoca industrial. Intrega evoluie produs in perioada postindustrial a adus dup sine grave dezechilibre ale ecosistemului. Arderea incompleta a unor combustibili fosili, practicat la nivelul intregii planete, in cantitati deosebit de mari, a insemnat crearea unei probleme care azi e de nestpnit: Incalzirea global. Prin arderea hidrocarburilor, n atmosfer se degaj dioxid de carbon, gaz care determina amplificarea efectului de sera. Un prim semnal de alarma a fost criza energetica din anii 70, moment n care odat cu explozia preurilor combustibililor s-a pus in discutie problematica in termeni de ecologie. Este important a se ine cont de faptul ca noile direcii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de dezvoltarea informaticii.Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in prezent pe toata suprafaa globului terestru. Creterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a ghetarilor, deci si cresterea volumului de apa intr-o masura considerabila. De asemenea se remarca o schimbare pronuntata a climei, fluctuatii mari intre perioade de inundatii si seceta, furtuni, uragane, etc. Prezervarea zonelor plantate reprezinta una dintre posibilitatile de inere sub control a cantitatii excesive de dioxid de carbon. In acest sens, defriarea pdurilor in cantitti iraionale depeste nivelul normal de realizare al echilibrului.4

Richard Rogers Architecture: A modern View , p 58

3

Efectul de sera, motivul principal al inclzirii globale se constituie in urma acumulrii in mod excesiv in atmosfer a unui mare procent de vapori de apa si a dioxidului de carbon. Este cunoscut in fizica faptul ca anumite gaze sunt opace respectiv transparente la razele luminoase sau infrarosii. Energia termic se acumuleaza in concluzie datorit faptului ca radiaiile infraroii ramn captive in stratul de ozon. CONSUMUL de energie se datoreaz urmtoarelor functiuni: transport, industrie, cldiri cu functiuni civile. Cele din urma realizeaz un consum cumulat aproximativ egal cu energia utilizata de celelalte dou, directia generala fiind de reducere chiar in mod reglementat a consumului de energie. De aici a aparut ideea proiectarii compatibile ecologic. Un prim specialist care a inteles valenele energiei naturale, aplicndu-le in mod practic a fost inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetat pentru intia oara principiul casei autosuficiente. De aici a mai fost un singur pas pentru specialiti spre intelegerea i punerea in aplicare a calitilor mediului natural, pe baza legilor fizice. Efectul s-a materializat prin direciile generale spre care se orienteaza astzi arhitectura: solar, inteligent, bioclimatic, verde, cu consum redus de energie, toate aceste denumiri exprimndu-se printr-o abordare complexa, obiectul de arhitectur fiind perceput ca un organism viu. Arhitectura verde exprim spre exemplu un mod de trai al cldirii din resurse regenerabile asemeni plantelor care se hranesc din energia existent pe pmnt.(un adept al acestei abordari este arhitectul Brian Edwards). Arhitectura solara se bazeaza pe utilizarea energiei provenite de la soare ca energie libera, neconventional. Dac primele utopii referitoare la viitoarele abordri ale arhitecturii vizau utilizarea tehnologiei la maximum (crearea unui mediu total artificial), direciile preluate astzi sunt de multe ori total opuse, bazndu-se pe calitile mediului natural: - orientare cardinal; - sera orientat spre Sud (iarna nchisa -tampon termic cu caliti calorice importante; vara deschis pentru activarea ventilatiei); - utilizarea pe fatade a celulelor fotovoltaice pentru captarea energiei; - compartimentri permeabile la vapori; (Este de dorit ca o construcie s respire, adic s fie permis difuzia vaporilor de apa prin plinurile faadei -excluznd suprafeele de sticl- astfel inct sa se creeze in mod natural echilibrul intre exterior i interior.) Trei factori contribuie la conformarea constructiilor, in scopul satisfacerii conditiilor de ambiana i confort corespunztor: - cerinele utilizatorului; - protejarea mediului (fara impact nociv); - durabilitatea construciei in sine; Dac in perioadele industrial si modern se puneau (in mod special in cazul zgarienorilor) probleme de insorire si ventilatie artificial, astzi direcia ecologica este cea care deschide tot mai mult interesul arhitecilor si beneficiarilor. n cadrul proiectrii i construirii propriu-zise, se poate ajunge la o poluare a mediului prin: degajarea de noxe odat cu transportul materialelor pn la antier, folosirea

4

unor materiale poluante (de exemplu azbocimentul), neregenerabile (betoane, polistiren, plastic etc.) sau necorespunztoare (climei, funciunii etc.), programele i funciunile propuse care pot strica habitatul florei i faunei, nerespectarea unor reguli sntoase de administraie a deeurilor de pe antiere, defriri masive, poluarea apelor, ridicarea unei cantiti mari de praf n atmosfer, nerespectarea sau lipsa studiilor serioase de nsorire i a efectelor lor asupra vecintilor. Conform studiului realizat de Viitor Plus, Asociaia pentru Dezvoltare Durabil, arhitectura poate veni n ntmpinarea echilibrului ecosistemic prin:

alegerea unui program ct mai folositor; reutilizarea resurselor; integrarea n ecosistem: construcia fr schimbarea destinaiei unor terenuri n regim natural, seminatural sau agricol; mbuntirea performanelor ecologice ale sistemului integrat; minimizarea valorii Amprentei ecologice; mbuntirea valorii ecologice a unui sit: n cele mai multe cazuri este posibil, ns pentru a dobndi acest lucru trebuie ndeplinite diverse criterii, cum ar fi luarea n considerare a trsturilor deja existente ct i cele din vecintate dar i o selectare amnunit a speciilor de plante i a habitatelor acestora. Aceasta ine de o expertiz a specialitilor i necesit contribuia experilor n faza masterplanului i n faza detaliilor; protejarea distrugerii atributelor ecologice existente n momentul utilizrii sitului pentru lucrrile de construcie (pe viitoarele antiere de construcii se pot afla numeroase elemente cum ar fi: cursuri de ap, copaci, garduri vii, etc., care ar trebui protejate deoarece acestea sunt vulnerabile la stricciunile directe i indirecte. Deteriorrile pot fi cauzate de impact, incendii, poluare, compactarea pmntului, etc. Trebuie luai n considerare anumii pai pentru a minimaliza pe ct posibil riscul unei astfel de deteriorri); arhitectur bioclimatic: adaptarea i folosirea tehnicilor i materialelor la condiiile locale, relief, soare, vnt, precipitaii, integrarea n cadrul natural, integrarea n mediul construit. sntate i confort: iluminat natural i cerul vizibil din toate camerele; izolaie fonic eficient; asigurarea spaiului privat i a intimitii ocupanilor cldirii; ventilaie pasiv conform normelor igienice celor mai exigente; materialele folosite n construcie, singure i n combinaie cu celelalte s fie non-toxice, att la utilizarea cotidian, ct i n caz de accident (incendiu, inundaii).

n unele ri, guvernele practic stimulente financiare pentru afaceri ecologice, produse ecologice sau proiecte n domeniul energiei regenerabile. De asemenea, n sprijinul acestor stimulente, n Anglia, Scoia, ara Galilor i Irlanda de Nord se folosete deja un ghid al construciilor sustenabile5, conform cruia unei case i este atribuit un anumit punctaj, necesar pentru a fi creditat ca ecologic. Este de remarcat faptul c, pentru a putea fi numit astfel, o cas trebuie s ndeplineasc foarte multe criterii, din urmatoarele categorii: energie, materiale de construcie, poluare (managementul deeurilor) si transport.

5

Code for Sustainable Homes - Technical guide, 2010

5

CASA PASIV La baza arhitecturii ecologice st conceptul de cas pasiv. Pasivitatea se refer la un minimum de energie pe care-l poate schimba cu mediul exterior. De aceea se mai numete i casa sustenabil, sau self-sustainable (care se autosusine). Cldirea sustenabil este deci un imobil integrat ntr-un sistem unitar (cartier, ora, metropol, regiune, mediu natural) care ncorporeaz soluii tehnice i de design pentru o utilizare judicioas a resurselor, materialelor i proceselor cu impact minim asupra mediului i pentru a asigura confort i sntate pentru utilizatori. Acest concept folosete n implementarea sa dou tipuri de abordri, dezvoltate in paginile urmatoare: folosirea unei tehnologii tradiionale (lut, lemn, baloi de paie, piatr) sau a unei tehnologii noi (sisteme tehnologice care folosesc energia regenerabil, sisteme pentru reciclarea apei sau a deeurilor menajere etc.). Desigur, acestea se pot completa reciproc. Schia specificaiilor pentru o casa pasiv: Forma compact i izolaie buna Toate componentele prii exterioare a unei case pasive sunt izolate pentru a atinge o valoare U (emisie termic) mai mica de 0.15 W/m2/K

Orientare spre sud i aspecte legate de Folosirea pasiv a energiei solare este un umbr aspect semnificativ al design-ului unei case pasive Ferestre cu geam si rame eficiente Ferestrele (geamul i cadrul, combinate) nu energetic trebuie s aib o valoare U mai mare de 0.8 W/m2/K, cu un coeficient al transferului termic de aproximativ 50% Controlul permeabilitii pereilor pentru Pierderile de aer prin tocurile neizolate aer i vapori de ap trebuie sa fie mai mici de 0.6 din volumul casei, intr-o ora (echivalent cu valoarea permeabilitii pentru aer sub 1 m3/ora/m2 la 50 Pa) Preinclzirea pasiv a aerului proaspt Aerul proaspt poate poate fi introdus in cas prin ducte subterane, pentru a schimba caldura cu solul. Acest sistem preincalzeste aerul la o temperatura de aproximativ 5C (41F), chiar si in timpul iernii. Recuperarea eficient a cldurii din Mare parte din cldura din aerul uzat este aerul uzat, folosind un schimbator de transferat aerului proaspt (recuperare a aer cldurii de peste 80%) Dispozitive de economisire a energiei Frigidere, cuptoare, congelatoare, lampi, masini de spalat, masini de clcat, etc. cu consum mic de energie -necesare pentru o cas pasiv

Totalul necesarului de energie pentru Mai putin de 15 Kwh/m2 / an inclzire si rcire

6

II.1 Abordarea tehnologic

In cautarea de a descoperi coordonatele sistemelor naturale i a le introduce ntr-o structur care trebuia s fie foarte eficient, Buckminster Fuller a inventat domul...