modernismul in arhitectura si filosofie

  • Published on
    30-Jun-2015

  • View
    351

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

Mariuta Ana Maria 14 A

Influenta modernismului in arhitectura si repercursiunile sale

Apari ia unui concept este intotdeauna greu de datat cu precizie, cu atit mai mult atunci cind este vorba de un concept atit de controversat i de complex de-a lungul intregii sale istorii, precum modernitatea".Termenul precum modern", modernitate" i, mai recent, modernism", ca i o seam de no iuni inrudite folosite in contexte artistice sau literare au fost p trunse din ce in ce mai mult de sensul relativismului istoric. Acest relativism este, in sine, o form indirect de critic a tradi iei. Din perspectiva modernit ii, artistul este cu sau f r voia sa rupt de trecutul normativ cu criteriile lui imobile iar tradi ia nu mai are autoritatea de a-i oferi modele de imitat sau direc ii de urmat ; ii r mine artistului posibilitatea de a inventa un trecut personal i ini ialmente modificabil. Principala lui surs de inspira ie va fi creativitatea. asumata in nemijlocirea i in teribila sa efemeritate. Modernismul a cunoscut doua etape;prima incepe in Renastere. Prezentul imita trecutul si trecutul imita prezentul.Astfel cum pana in renastere artele si in special arhitectura se baza pe o sintaxa preluata din Grecia antica,pe ordinele clasice,proportii bine definite,orientarea in trecut la marile capodopere arhitecturale ale antichitatii si imitarea sau preluarea lor in constructiile vremii garantau frumosul ca pe un model transcendent i etern.Arhitectul trebuia sa respecte normele impuse de predecesorii sai,sa cunoasca traditia si sa fi aprofundat temeinic invatatura antica pentru a avea dreptul recunoscut de architect in societate.Prima Scoala Regala de Arhitectura,urmata de Lecole des beaux arts ofereau burse pentru studentii eminenti in Grecia si Roma pentru a aprofunda si a studia practic cunostintele teoretice. Din momentul in care modernitatea estetic deghizat in romantism" i-a definit pentru prima oar legitimitatea istoric prin reac ie impotriva afirma iilor fundamentale ale clasicismului,conceptul de frumos universal inteligibil i atemporal a suferit un proces de eroziune constant . Acest proces a c p tat con tiin de sine mai intii in Fran a.Aparitia mai multor definitii si interpretari a romantismului,unii teoreticieni apara romanismul in favoarea modernitatii,pe cand altii raman nostalgici fa de idealul antic de frumuse e. Constraans de aceste concept si incecand sa isi exprime cat mai mult creativitatea,arhitectul devine liber si isi ia angajamentul de a creea liber,netinand cont de vechile dogme. O dat cu abolirea autorit ii estetice tradi ionale, temporalita, schimbarea i con tiin a de sine a prezentului tind s devin , din ce in ce mai mult, surse de valoare in cultura antagonicaa modernismului. Dupa Baudelaire: Modernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jum tatea artei a c rei cealalt jum tate este eternul i imuabilul..." ,.con tiin a mereu schimb toare a modernit ii ca surs a frumosului reu e te s domine i, pin la urm , s elimine cealalt jum tate" a artei. Tradi ia este respins cu o violen crescand , iar imagina ia artistica incepe s exploreze t ramul lui nu inc ". Modernitatea deschide calea revoltelor avangardei. in acela i timp ea se intoarce impotriva ei ins i i, autoreceptindu-se ca decaden , dramatizeaz sentimentul acut al propriei

1

Mariuta Ana Maria 14 A

sale crize. Aparent contradictorii, no iunile de avangard i decaden devin aproape sinonime i, in unele cazuri, pot fi chiar folosite una in locul celeilalte. in sensul ei cel mai larg, modernitatea se reflect in opozi ia ireconciliabil dintre seriile de valori corespunz toare timpului obiectiv, socialmente m surabil, al civiliza iei capitaliste (timpul ca un bun mai mult sau mai pu in pre ios, cump rat i vindut pe pia ) i a duratei personale, subiective, imaginative acelui timp personal creat de evolu ia sinelui". Modernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jum tatea artei a c rei cealalt jum tate este eternul i imuabilul..." Produs fiind de inele izolat, ca o reac ie la timpul desacralizat i, prin aceasta, dezumanizat al activit ii sociale, con tiin a timpului subiectiv reflectat in cultura modernist este i ea lipsit de multe justific ri. Rezultatul finalfiind un nelimitat relativism. In Evul Mediu piramida valorilor existentiale il avea in varf pe Dumnezeu.Dup cum subliniaz Ernst Robert Curtius in Literatura european si Evul Mediu latin, cu cit antichitatea imb trinea, cu atit se f cea mai multsim it nevoia unui cuvint pentru modern-. Ca i Descartes, Pascal ap r ferm libertatea de cercetare i de critic a modernilor impotriva autorit ii nejustificate a anticilor. Antichitatea a devenit obiectul unui cult exacerbat in a a m sur , incit toate concep iile i misterele ei, chiar i obscurit ile ei, devin oracole.Dar, spre deosebire de Descartes, Pascal nu crede c noua tiin i noua filozofie trebuie s porneasc de la zero. in concep ia sa, nu exist o intrerupere efectiv in continuitatea efortului uman spre cunoa tere, iar contribu ia anticilor i-a f cut pe moderni s in eleag mai u or aspecte ale naturii care in antichitate ar fi fost imposibil de sesizat. Este de datoria noastr , prin urmare, s le ar t m recuno tin . In unele privin e Rena terea era mai pu in eliberat de tradi iile medievale decit credea. Indirect, ins , Rena terea a creat un set de argumente ra ionale i critice, pentru a se rupe nu numai de una, ci de toate formele de autoritate intelectual ; iar lupta ei impotriva anumitor modele culturale medievale a f cut-o s descopere i s perfec ioneze arme ideologice care puteau prea bine fi i mai tirziu chiar aveau s fie utilizate impotriva acelora i autori antici pe care se presupunea c ii reabilitau.Asta se integreaza in etapa a doua etapa a modernitatii. Din punct de vedere estetic, cearta dintre Antici i Moderni i-a avut r d cinile in disputele filozofico- tiin ifice din secolele 1617, care au condus la eliberarea ra iunii nu numai de tirania scolasticii medievale, ci i de c tu ele la fel de restrictive impuse de idolatria renascentist fa de antichitatea clasic . Cit despre rela ia dintre antichitate i modernitate, sentimentul general era acela c modernii inc mai erau pitici prin compara ie cu uria ii antici. A a s-ar putea explica de ce unele dintre min ile cele mai luminate ale timpului, filozofi i oameni de tiin , reac ionau atit de violent impotriva cultului antichit ii. Tot a a s-ar putea explica, la un nivel mai specializat, i interesanta strategie terminologic adoptat de ap r torii modernit ii. Formele modernitatii arhitecturale aufost puse intr-o lupta a luminii impotriva umbrei,a ratiunii impotriva intunericului.Datorita acestui fapt influenta multora dintre arhitectii laudati de acesti autori a fost amputate,iar multe dintre cautarile exterioare liniei astfel trasate nu s-au bucurat de ecoul pe care l-ar fi meritat.In mod invers,amploarea ambitiilor teritoriale,sociale,chiar etice cu care aceste texte au inzestrat arhitectura moderna au facilitat punerea ei sub acuzatie pentru un urbanism produs de multi alti factori ,in afara doctrinelor arhitecturale.Aventura pionierilornu poate fi prin urmare,restituita decat in limitele si in ambiguitatile ei,precum si in relatiile sale cu politicile sociale care au sustinut-o.Ea trebuie luata in considerare ca o2

Mariuta Ana Maria 14 A

componenta,desigur spectaculoasa,dar ea insasi multipla si nicidecum izolata,a curentelor arhitecturii contemporane.Raporturile dintre arhitectura si societate se bazeaza mai curand pe conjuncturi efemere decat pe convergente durabile. Otto Wagner publica intr-un manifest, la Viena ,intr-o faza incipienta a modernitatii in 1895:Uniformitatea,care devine necesara datorita caracterului functional,si economic al caselor de locuit trebuie exprimata viguros in noua imagine a orasului.,ca in 1911 sa-si prezinte proiectul de metropola cu crestere nelimitatapentru acelasi oras.Urmat de Adolf Loos,care propune principiul placarii-abolirea ornamentelor si tratarea fatadelor simplu ,in nuante de alb,si inventarea Raumplan-uluicare reformuleaza in intregime regulile de distributie interioara a locuintei intr-un dispozitiv in care cele trei dimensiuni sunt exploate din plin. Interesul arhitectilor europeni pentru productia Americana apare inainte de expozitia decisiva a lui Frank Lloyd Wright organizata la Berlin in 1910,in urma careia desenele lui fac inconjurul vechiului continent.:revolutia spatial pe care o opereaa Loos pe inaltimea cladirilor sale este desavarsita de Wright prin dilatarea orizontala a Caselor de Preerie. Combinarea modernitatii tehnice in domeniul constructiilor sau al echipamentelor cu cautarea de spatii si de forme noi capata o altfel de configuratie in Europa.La Weimar se pun bazale unei scoli moderniste in care aveau sa se reuneasca sub acelasi acoperis artele si mestesugurile,arhitectura si picture,sculptura.Intemeiata in 1908 avea drept obiectiv asigurarea colaborarii artisti si industriasi pentru construirea unei arhitecturi si a unei productii materiale de calitate atat pentru piata interna cat si pentru export. Impreuna cu Adolf Meyer,Walter Gropius a dezvoltat inainte de cel de-al doilea razboi mondial tema arhitecturii industriale,cu scopul de a exalta in forma arhitecturala tema circulatiei ,dezvoltata de cofiguratia insasi a productiei industriale.Un sens al dezvolt rii progresive, prin care modernitatea este pe deplin reabilitat , Elaborarea i formularea legilor frumosului au insemnat triumful ra ionalit ii asupra autorit ii in poetic i au preg tit, f r indoial , preten iile de superioritatede mai tirziu ale modernilor. A adar, cind am ar tat c Homer i Vergiliu au f cut nenum rate gre eli pe care modernii nu le mai fac, cred c a reie it c anticii nu aveau toate regulile noastre, de vreme ce efectul firesc al regulilor este acela de a impiedica pe cineva sa gre easc . A a incit, dac voia cerului ar fi s se nasc ast zi un geniu de talia lui Vergiliu, este sigur c el ar scrie un poem mai frumos decit Eneula, pentru c ar avea, dup ra ionamentul meu de mai inainte, la fel de mult geniu ca Vergiliu i, in acela i timp, mai multe precepte dup care s se c l uzeasc . Programul lui Baudelaire in privin a modernit ii pare o tentativ de a rezolva aceast contradic ie con tientizind-o pe deplin i iremediabil. O dat atins acest nivel de con tientizare, prezentul trec tor poate deveni cu adev rat creator i i i poate crea propriul s U frumos frumosul tranzitoriului.La prima vedere, nimic nu pare mai indep rtat de religie decit ideea de modernitate. Nu este omul modern" un necredincios i un liber-cuget tor" par excelenta.Asocierea intre modernitate i concep ia secular asupra lumii a devenit aproape automat . Datoria modernilor era aceea de a-i imita pe antici, apoi de a rivaliza cu ei, pin cind unii dintre moderni se proclamau superiori celor vechi. Pe aproape intreg parcursul acestei perioade, principiul autorit ii a fost contestat direct numai in afara religiei, iar tradi ia a r mas piatra unghiular a teologiei, de i chiar iin acest domeniu noile incerc ri de a distinge tradi iile apocrife, deformate sau false, de cele autentice i s-au datorat spiritului critic modern, care se afl i in spatele interpret rilor dramatic de diferite i neortodoxe date unor tradi ii, altminteri in general acceptate, ale cre tinismului.3

Mariuta Ana Maria 14 A

Imagina ia utopic , a a cum s-a dezvoltat ea incepind din secolul 18, este inc o dovad a desconsider rii moderne a trecutului i a importan ei crescinde a viitorului. in orice caz, utopismul cu greu ar putea fi conceput in afara con tiin ei specific occidentale a timpului, modelat de cre tinism i, ulterior, de asimilarea de c tre ra iune a conceptului de timp ireversibil. Natura religioas a utopismului este recunoscut atit de adversarii, cit i de adep ii acestuia. Nu putem vorbi despre tradi ia modern " decit intr-un mod paradoxal, a a cum face Octa-vio Paz cind o caracterizeaz drept o tradi ie impotriva ei ins i" sau cind subliniaz c : Epoca moderna este o separa ie... Epoca modern este o rupere de societatea cre tina.Credincioas originilor sale, ea este o rupere continu , o neincetat divizare... Ca intruna din acele torturi imaginate de Dante (dar care, pentru noi,reprezint un noroc nea teptat: este r splata noastr pentru c tr im in istorie), ne c ut m pe noi in ine in alteritate,ne reg sim acolo i, de indat ce ne contopim cu acest altul pe care il invent m i care este reflectarea noastr , ne desprindem de aceast fiin fantomatic i alerg m din nou in c utarea noastr , urm rindu-ne propria umbr . O societate decadent pune probleme noi unui scriitor, il tortureaz in ins i con tiin a sa i in activitatea sa creatoare". Cu alte cuvinte, oare mai exist oameni progresi ti intr-o societate decadent ? Iat de ce trebuie, f r indoial , s consider m c aceast societate, care il con ine i il produce pe artist,il i condi ioneaz ; dar nimic nu ne constringe in vreun fel s -l privim pe cutare autor drept strict decadent.Dimpotriv , el poate fi recuperat de o nou societate; i nu este deloc sigur c in lupta sa impotriva propriilor contradic ii, el nu a inventat, poate, formele ideilor care vor circula in societatea eliberat .A combate un punct de vedere naiv" se poate dovedi, intelectual vorbind, un lucru primejdios; polemistul insu ipoate deveni, f r s vrea, naiv i elementar, cu atit mai probabil atunci cind nu vrea s ii supere pe cei ale c ror ingustimi de gindire le combate.

4