Mos Nicolae

  • Published on
    24-Oct-2015

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

abilitati

Transcript

<ul><li><p>Fleurs de printempsPPS: Nola Avril 2006Photos: NolaMusique : Runestone mystries5</p></li><li><p> Decembrie este, probabil, cea mai ateptat i mai ndrgit lun a anului de toat lumea, n special, de copii. Este luna n care temperatura scade mult, iar zpezile cad n cantiti mari, natura oferindu-ne, astfel, plcerea de a schia, a patina i, mai ales, de a merge cu sania la derdelu. Dar, marile bucurii pe care ni le aduce aceast ultim lun a anului sunt srbtorile, cu toate datinile care le nsoesc. Primul semn c se apropie srbtorile este dat de Sfntul Nicolae: n fiecare cas, copiii -dar i adulii- i pregtesc nclrile, lustruindu-le i punndu-le lng u. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atunci cnd Mo Nicolae trece pe la toate gospodriile pentru a lsa cte ceva n ghete: cadouri pentru cei care au fost buni i cumini sau cte o nuia pentru cei neasculttori. </p></li><li><p> Sfntul Nicolae s-a nscut n Orientul Mijlociu, la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria i legendele legate de Sfntul Nicolae se ntreptrund, dar se cunoate cu certitudine c a trit n secolul al IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflat pe teritoriul Turciei) i a fost recunoscut i onorat ca sfnt ncepnd cu secolul al VI-lea. Nu mai puin de douzeci i una de "miracole" i sunt atribuite. Sfntul Nicolae a devenind cunoscut pentru credina, zelul i dragostea pentru semeni i, n special, pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie nstrit, iar la moartea ambilor parini (era copil nc), a motenit ntreaga avere pe care s-a hotrt s o foloseasc n scopuri umanitare i s ajute ct mai muli oameni nevoiai. Sfntul nu a fost nmormntat niciodat cci att de mari se dovedeau sfinenia rmitelor sale pmnteti i minunile pe care le svreau, nct cretinii nici nu au ndrznit s-i ngroape trupul! La puin timp dup ncetarea sa din via, Sfntul Ierarh Nicolae a fost canonizat i astzi, dup aproape aptesprezece veacuri, el este prznuit att de biserica ortodox ct i de cea catolic.</p></li><li><p> Nicolae este unul dintre numele personale cele mai ndrgite i mai rspndite, chiar din antichitate. El este format din dou cuvinte greceti i are nelesul de "om ce face parte dintr-un popor victorios. n limba romn, acest nume are foarte multe variante datorate grupurilor lingvistice diferite prin care au ajuns la noi. Mai frecvente sunt: Nicolae, Nicolaie, Niculai, Neculai, Nicoli, Culi, Coli, Neculu, Niculi, Necula, Nic, Nicu, Naie, Nic, Ni, Laie, Nicorici, Nicori, Snicoar), Klaus, Nils, Miklo, Miki, Miklo, Nikolai, Mikola. Pentru femei: Nicoleta, Nicorina, Nicola, Coletta, Niculina, Nicolia, Nicua etc. Cei care poart aceste prenume au prilejul s-i aminteasc, din viaa Sfntului Nicolae, c cea mai frumoas biruin este biruina asupra egoismului. </p></li><li><p> n popor, se spune c iarna ncepe la Sfntul Nicolae. Mo Nicolae este btrn i are barba alb, iar n aceast zi, Moul i scutur barba, deci trebuie s ning. Se spune: A ntinerit Sfntul Nicolae. De regul, de ziua lui, Sfntul apare pe un cal alb (aluzie la zpada care cade n luna decembrie) i se mai spune c, dac Sfntul Nicolae a venit pe un cal alb, Sfntul Ion va merge pe un cal negru, adic va ntoarce iarna.</p></li><li><p> Comemorarea morii Sfntului Nicolae pe 6 decembrie este aproape de srbtoarea Crciunului. De aceea, n multe ri, acestea s-au contopit. Dar n Germania, Olanda, Elveia, Romnia i alte cteva ri europene, aceste dou srbtori au continuat s se srbtoreasc separat. n mod tradiional, copiii primeau, n noaptea de 5 spre 6 decembrie, daruri sub form de bomboane, prjituri, mere i nuci. n unele locuri, n ajunul zilei de Sfntul Nicolae, copiii ii puneau ghetuele la u i, a doua zi dimineaa, le gseau pline de bomboane, prjituri, portocale i fructe uscate. n Olanda, copiii i primeau cadourile n saboi de lemn. In colile de pe lng mnstiri, tinerele eleve i agau la u osete cu bilete pentru Sfntul Nicolae, bilete n care i ludau cuminenia (de aici, obiceiul scrisorilor pentru Mo Nicolae i Mo Crciun), iar dimineaa gseau osetele pline cu fructe glasate sau bomboane.</p></li><li><p> De-a lungul secolelor, au aprut poveti i legende despre viaa i binefacerile Sfntului Nicolae. Toate acestea sunt bazate pe sfinenia i marea generozitate de care a dat dovad acest om minunat i au ajutat la ntelegerea caracterului extraordinar al acestuia i a motivului pentru care a fost att de ndrgit i considerat protector al celor neajutorai si neputincioi.</p></li><li><p> Mo Crciun are un vestitor: pe Mo Nicolae care pune n ghetue dulciuri sau o vrgu. Mo Nicolae este, de fapt, Sfntul Nicolae i primele cadouri le-a fcut unor fetie srace care s-au rugat Lui Dumnezeu s le ajute deoarece tatl lor rmsese vduv, era srac, nu avea cu ce s le creasc i erau n pericolul de a fi luate de lng printele lor. Sfntul Nicolae le-a rspuns la rugciuni i le-a pus trei pungue cu galbeni, cte una pentru fiecare. Astfel, fetiele au putut ramne acas, lng tatl lor. De atunci, n fiecare noapte de 5 spre 6 decembrie, Sfntul i rspltete pe toi copiii cumini, iar pe cei obraznici i pedepsete, punndu-le o vrgu n ghete. </p></li><li><p> i marinarii l cinstesc pe Sfntul Nicolae ca ocrotitor al lor deoarece se spune c, pe cnd era nc n via, a fost invocat n gnd de marinarii aflai ntr-o mare primejdie i el s-a artat n mijlocul lor i a linitit uraganul din natur precum i furtuna din sufletele lor. Consemnarea n cronici a acestor fapte i istorisirea lor din generaie n generaie pstreaz vie icoana sufletului plin de buntate al Sfntului Nicolae i reamintesc marea porunc a dragostei fa de aproapele. </p></li><li><p> n Romnia, Sfntul Nicolae, cunoscut ca Mo Nicolae, vine n fiecare an, n noaptea de 5 spre 6 decembrie cu daruri att pentru copii, ct si pentru aduli. n seara zilei de 5 decembrie, ghetele i cizmele sunt curate, lustruite i puse la u, n casa fiecrui romn. Mo Nicolae are grij de fiecare membru al familiei i pune cte un cadou mic (n general dulciuri sau fructe) n ghetele sau cizmele fiecruia. n unele pri ale rii, Moul aduce i crengue argintii (crengue subiri ce se dau cu un strat de bronz) odat cu darurile. Copiii neasculttori sunt avertizai de prini c vor primi doar crenguele dac nu sunt cumini (de aici i asocierea dintre b i Sfntul Nicolae, folosit la cuminirea obraznicilor). Venirea lui Mo Nicolae este foarte veche la romni i este una dintre cele mai importante srbtori ale anului, n special pentru copii.</p></li><li><p> Cretinii continu s-l srbtoreasc pe Sfntul Nicolae i n ziua de astzi. Prin generozitatea sa fa de cei lipsii de ajutor i, n special fa de copii, Sfntul Nicolae continu s rmn un model de nelepciune, dragoste i milostenie.</p></li><li><p> POVESTEA SFNTULUI NICOLAE de ADINA UNGUR Au fost odat ca niciodat un om si o femeie care aveau trei fete, una mai cuminte si mai frumoasa ca cealalta. Dar ntr-o zi, omul ramase vaduv de sotie si mare mai fu supararea lui. Seara, cnd ramase singur cu fetele, ofta adnc si tot vorbi, el cu el, de unul singur. - Draga mea sotioara, ne-ai lasat si-am ramas singur cu fetitele noastre. Oare ce-o sa ne facem noi? Ce-o sa ma fac eu singur cu ele? Cum sa le spun fetitelor necazul nostru? Of, of, of! se supara el si apoi le nveli pe cele trei fetite, care adormisera lnga foc, dupa care, se culca si el, amart. A doua zi de dimineata, omul nostru se trezi si, suparat, pregati masa in liniste, apoi merse n curte si dadu de mncare animalelor. Le lasa pe fetite dormind si pleca de cu zor, la lucru. Dar cu gndul, tot la copilasii lui si la cum s-or gospodari ei fara o mna de femeie n casa, dar mai ales, cum ar trai ele, fara dragostea mamei. Dar uite ca fetitele, trezindu-se si negasindu-si mama, ncepura sa deretice prin casa, asa mititele cum erau, pentru ca voiau sa-si bucure parintele. Si nvatara ele iute cum sa se gospodareasca n lipsa tatalui lor, asteptndu-l n fiecare seara, cu mult drag. Mare mai fu si bucuria omului cnd vazu ce fete are, harnice si cuminti. </p></li><li><p> - Dragele mele fetite, mamica voastra care e sus n cer o stea, va priveste n fiecare noapte si va vegheaza si mare-i e bucuria cnd va vede att de cuminti si harnice. - Da, taticule, dar noua ne e dor de ea si asteptam n fiecare seara sa ne spuna povesti, ii raspunse fetita cea mica. - Stiu, fetele tatii! Stiu. Si n noaptea aceea era un cer senin si straveziu, iar stelele se iveau sus, stralucind pe bolta. - Vedeti steluta aceea de lnga frumoasa luna noua? Acolo e mamica voastra care va vegheaza somnul... Si tot povestindu-le astfel, fetitele adormira visnd-o pe mamica, cea care le alina dorul n fiecare noapte. Si tot asa trecura zi dupa zi si omului nostru i slabira puterile si de ce lucra nainte pna n faptul serii, acum abia daca mai putea lucra pna n miezul zilei. Si mai dete si-o saracie peste acele locuri, de nu mai aveau oamenii ce mnca. Apoi omul si vndu animalele din ograda pe-o nimica toata si mai traira un timp cu socoteala, din ceea ce vndura. n cele timpuri, sosi o baba prin satul acestor oameni. Batrna era singura-singurica pe lumea aceasta si tare-i mai placeau copiii. Ei, dar vezi ca... baba era plina de nestemate si de banuti de aur, caci ea slujise o viata la curtea unui mparat si acesta, vaznd-o batrna si neputincioasa, i daduse drumul sa umble prin lume si o rasplatise cu vrf si ndesat pentru toata viata petrecuta n slujba, la curtea sa. </p></li><li><p> Si cum stia mpratul ca batrna iubeste copiii, i dete acele bogatii si-i spuse sa umble prin lume, sa-si caute copii de suflet prin satele nevoiase, poate s-ar gasi niste oameni sarmani care sa-si vnda copilasii, ca sa-si poata duce traiul. Si asa facu batrna pna ce ajunse n satul omului nostru. Batu ea ce batu pe la portile gospodarilor, dar nu gasi pe nimeni care sa-si vnda copiii caci, de bine- de rau, mai aveau oamenii cte ceva sa puna pe masa. Si iacata ca ajunse la un vecin de-al omului nostru, pe care l ntreba de n-are copii sa-i vnda. - Ei, matusa, eu n-am ce-ti da, caci n-am copii si nici nevasta. Si atta ct sa pot trai, mai muncesc si eu. Dar tocmai bine-ai nimerit, ca uita-te si dumneata peste drum, la casa aceea. Acolo sta un om necajit si sarman care a ramas vaduv cu trei copii. Ia du-te de-ncearca-ti norocul, ca poate ti-i pricopsi c-o mndrete de fetita. Caci dupa cte stiu, omul e bolnav, si-a vndut animalele si nu cred ca mai are cu ce sa-si duca zilele, caci saracia asta ne-a facut pe toti nevoiasi. - Multumesc, omule, sa-ti deie Dumnezeu sanatate! Si iute ajunse baba la usa omului si batu de se auzi n toata ograda. - Mergi, femeie, striga omul bolnav din pat, du-te sanatoasa, ca n-am ce-ti da! </p></li><li><p> - Ehei, omule, chiar tu ai ce sa-mi dai. Dara deschide usa, sa-ti arat eu ce banuti de aur si nestemate ti-oi da, daca facem impreuna trgul. Si-apoi vei trai fericit si-ti vei lua leacuri sa te vindeci si multe cele. - Du-te de-i deschide, i spuse omul fetei sale mai mici si pofteste-o, sa vedem ce vrea sa ne spuna. Si intrnd baba, se uita cu atta drag la minunile de fete, de-i scnteiara ochii, nu alta. Apoi se apropie de barbat si-i spuse sa-si trimita fetele de-acolo, caci numai asa i va spune ce trg avea pentru el. Omul si trimise fetele si asculta pe baba. - Uite, eu ti-oi da tot ce-am agonisit ntr-o viata, slujind la un mparat, daca mi-i da tu mie una din aceste mndrete de fete, ca tare dragi mi-s copiii, si-om trai bine n lumea mare, nu te-ngriji tu de asta. Apoi si tu cu fetele care-ti ramn, veti duce o viata linistita daca te-oi ajuta cu banutii astia. Dar omul se supara tare si mai ca-i venea a plnge. - Nu pot, nu pot, femeie, caci numai atta bucurie mai am eu pe lumea asta. Si daca ni-i sa traim saraci, apoi asa sa fie, numai ca tare mi-e frica sa nu ma sting si eu ca mamica lor si sa ramna ele singure pe lume, n saracia asta. - Ei, omule, facu baba, d-apoi bine ti-a fi cnd i sti ca fetele tale se usuca de foame, singure pe lume? - Nu pot, femeie, nu pot, se supara barbatul. </p></li><li><p> -Taticule, se auzi atunci vocea fetitei mezine, pentru ca ascultase toate cele spuse de batrana, lasa-ma pe mine sa merg cu ea n lume, caci vreau sa te stiu sanatos, iar pe surioarele mele sa nu le stiu flamnde. Si-apoi, nici mie nu mi-a fi greu, doar ca dorul mi va da uneori trcoale. Dar vreau sa te stiu sanatos, taticule. Omul plnse si ofta caci draga i era fata, dar mai cu rugaminte, mai cu lacrimi, se nvoi. - Bine, femeie, numai sa mi-o lasi pna mine dimineata, sa ma mai bucur putin de ea. Batrna se nvoi si pleca povatuind-o pe fata sa-si pregateasca haine groase pentru drum, ca afara era frig si zapada. Toata seara statura mpreuna, tatal si fetele lnga foc si povestira ce povestira, apoi se rugara la Dumnezeu sa iasa bine din aceasta ncurcatura. Dar vezi, ca numai o minune ar fi putut sa-i scape de aceasta nvoiala. Insa ei se rugara cu atta credinta n suflet si pentru ca stiau de puterea mare a lui Dumnezeu, mai nadajduiau ntr-o minune. Apoi adormira cu sufletele mpacate. Caci, uitasem sa va spun, dar n acea seara era chiar ziua de 5 decembrie, iar Sfntul Nicolae vaznd atta credinta, iubire, harnicie si bunatate, se ndupleca si nfaptui o minune. Sfntul Nicolae veni sa vada acei copii minunati dormind lnga foc. Cobor pe horn si-i privi cu mare drag, i binecuvnta, iar cnd dadu sa plece, vazndu-le cizmulitele curatate lnga horn, le lasa acolo daruri multe si frumoase dar si o punga plina cu arginti si pleca iute sa nu-i trezeasca. </p></li><li><p> A doua zi dimineata, fetitele se desteptara si, cand isi vazura cizmulitele, incepura sa salte de bucurie. - Taticule, taticule, ia uite ce minune! Si privind el cu luare-aminte spre daruri, intelese ca minunea era un dar ales. - Astazi e ziua Sfantului Nicolae si el ne-a adus aceste daruri, pentru ca s-a induiosat de noi. Dragele mele fetite, haideti sa cinstim aceasta zi, caci e un prilej de mare bucurie pentru noi. Dar nu apuca bine sa termine de zis ca hop, in usa si batrana. - Dar ce se intampla aici? - Uite, Sfantul Nicolae ne-a trimis aceste daruri, asa ca nu mai suntem nevoiti sa ne vindem fetita. Batrana planse o data cu o lacrima care umplu o covata,ndurerat c nu mai are copil. Iar cand o vazu fetita, se indupleca de dansa si pe loc ii veni gandul cel bun. - Lasa matusica, nu fi trista! De ce sa pleci in lume, cand poti sa stai aici cu noi si sa ne spui povesti in fiecare seara? - Eu as putea sa va ajut cu ce-am agonisit pana acum, dar imi ingaduiti sa stau cu voi, aici in casuta voastra? - Da, matusica, dar stii sa ne spui o poveste? - Cum sa nu, fetitele mele! Iaca, a fost odata un imparat. Si acest imparat avea o slujnica. Ea munci pentru el pana la adanci batranete... Si asa isi depana batranica firul vietii, pana ajunse la seara Sfantului Nicolae, noaptea care ii adusese atata bucurie in suflet. Si de atunci traira impreuna, fericiti, sarbatorind cu drag si cinstind, in fiecare an, ziua Sfantului Nicolae cruia, pentru c era btrn, au inceput s-i spun "Mos".</p></li><li><p>l ajutai pe Mo Nicolae s ajung la asinul su?</p></li><li><p> Mo Nicolae nu reuete s gseasc drumul spre cadouri. l gsii voi?</p></li><li><p>Bieelul vrea s ajung la cadouri. i artai calea cea mai scurt?</p></li><li><p>Mo Nicolae nu vede unde sunt copiii d...</p></li></ul>