onco sub.doc

  • Published on
    26-Oct-2015

  • View
    15

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

oncologie

Transcript

<p>1.tras fenotip malCelulele maligne invadeaza si distrug tesuturile normale din jur. Metastazeaza prin vasele de sange, limfatice sau pe calea seroaselor in marile cavitati. Celulele maligne tind sa fie anaplazice sau mai putin diferentiate decate celulele normale din tesuturile de origine. Tumorile maligne au de regula o rata de crestere mai mare decat cele benigne. Odata ce ajung intr-un stadiu detectabil clinic, celulele maligne prezinta o rata rapida de crestere, cu invazia tes inconjuratoare intrun interval de sapt sau luni. Ele continua sa creasca chiar si in conditiile spolierii nutritive a gazdei, ducand in cele din urma la deces.Ele comprima si invadeaza tes vecine, metastazeaza in org vitale(creier, maduva, plaman, ficat) determinand compromiterea functiilor vitale ale gazdei. Efectele cele mai frecv sunt: casexia, hemoragia si infectiile. Confirmarea diag de tumora maligna se obtine pe baza exam anatomopatologic macro si microscopic + imunohistovhimie si microscopie electronic.</p> <p>Tumori benigne: differentiate histologic, mitoze rare, crestere lenta, circumscrise si incapsulate, neinvazive si compressive, nemetastazante.</p> <p>Tumori maligne: nediferentiate, mitoze frecvente, crestere rapida, infiltrative si neincapsulate, invasive si distructive, metastazante.</p> <p>2.compar mal-benCelulele maligne invadeaza si distrug tesuturile normale din jur. Tumorile benigne cresc prin expansiune si sunt bine incapsulate, fara infiltrarea tesuturilor vecine, pe care insa le pot comprima, prin efectul de masa, cu consecinte negative asupra functiei acestora. Tumorile maligne metastazeaza prin vasele de sange, limfatice sau pe calea seroaselor in marile cavitati. Tumorile benigne raman localizate si nu metastazeaza. Celule maligne tind sa fie anaplazice sau mai putin differentiate decat celulele normale din tes de origine. Este posibil ca celulele anaplazice sa provina dintr-un progenitor tisular pluripotent(cel stem) care a fost blocat intr-o etapa precoce de diferentiere.Tumorile benign sunt de obicei asemanatoare cu tesuturile din care iau nastere. Tumorile maligne au de regula o rata de crestere mai mare decat cele benign. Odata ce ajung intr-un stadiu detectabil clinic, cel maligne prezinta o rata rapida de crestere, cu invazia tes inconj intrun interval de sapt sau luni, spre deosebire de cele benign care cresc in general lent., in decurs de mai multi ani. Tumorile maligne continua sa creasca chiar si in conditiile spolierii nutritive a gazdei, ducand in cele din urma la deces.Ele comprima si invadeaza tes vecine, metastazeaza in org vitale(creier maduva plaman, ficat) determinand compromiterea functiilor vitale ale gazdei. Efectele cele mai frecv sunt: casexia, hemoragia si infectiile. Confirmarea diag de tumora maligna se obtine pe baza exam anatomopatologic macro si microscopic + imunohistovhimie si microscopie electronic. Tumori benigne: differentiate histologic, mitoze rare, crestere lenta, circumscrise si incapsulate, neinvazive si compressive, nemetastazante.</p> <p>Tumori maligne: nediferentiate, mitoze frecvente, crestere rapida, infiltrative si neincapsulate, invasive si distructive, metastazante.</p> <p>3.Trasaturile cel maligne:</p> <p>Cel maligne se pot dezvolta din orice tesut al corpului care contine cellule capabile de divziune. Ele cresc fie mai repede, fie mai lent dar cu o rata de crestere ce depaseste pe cea a tesuturilor inconjuratoare. Cel maligne invadeaza si distrug tesuturile normale din jur, metastazeaza prin vasele de sange, limfatice sau pe calea seroaselor in marile cavitati. Cel maligne tind sa fie anaplazice (anapliazi reprez pierderea organizarii structural si functionale a celulelor; modif morfologice constau in atipii accentuate de forma si marime) sau mai putin diferentiate decat cel normale din tesuturile de origine. Este posibil ca tesuturile anaplazice sa provina dintr-un progenitor tisular pluripotent care a fost blocat intr-o etapa precoce de diferentiere. Odata ce ajung intr-un stadiu detectabil clinic, cel maligne prezinta o rata rapida de crestere cu invazia tesuturilor inconjuratoare intr-un interval de saptamani sau luni. Au loc mitoze frecvente, iar tumorile sunt infiltrative, neincapsulate si metastazante.</p> <p>4+5. Carcinogeneza fizica+mecanisme de mutageneza</p> <p>Carcinogeneza fizica este implicate in etiologia a 5% din cancerele umane. Carcinogeni fizici princ: radiatiile(ionizante, UV) si azbestul.</p> <p>a.Radiatiile ionizante- electromagnetice: rad X si Y; corpuscular incarcate electric:protoni, particule alfa si beta; corpuscular cu masa de repaus si arcina electrica nula:neutron.</p> <p>Mecanismele carcinogenezei radice:</p> <p>Cancerele umane apar ca urmare a active unor protooncogene, transf apoi in oncogene sau prin deletia unor gene supresor tumorale. Radiatiile sunt eficace in a determina deletii si translocatii cromosomiale. Printre mecanismele de aparare impotriva actiunii carcinogenice a radiatiilor se numara si cele ale repararii leziunilor AND, cel mai bien cunoscut fiind excizia nucleotidelor lezate.Absorbtia energiei radiatiilor ionizante in materie se face prin intermediul electronilor pusi in miscare de fotonii fasciculului incident prin 3 mecanisme: effect fotoelectric, effect Compton si generarea de perechi de baze. Electonii rezultati pot provoca leziuni ale AND printro interactiune directa si/sau una indirect(prod aberanta a radicalilor de O2, prin hidroliza apei). Leziunile AND sunt rupture simple sau duble ale catenelor. Rupturile situate fata in fata sau cele separate de numai cateva baze perechi nu sunt reparabile, astfel incat acestea devin cauza princ a efectelor biologice ale radiatiilor.</p> <p>b. Radiatiile UV: Tumorile maligen cutanate sunt cele mai frecv neoplazii datorate radiatiilor UV, care det leziuni ale AND. La gruparile etnic cu pigmentare melanica crescuta, incidenta cancerului cutanat este redusa datorita efectului protector al melaninei. Spre deosebire de carcinogeneza indusa de rad ionizante, cea indusa de rad UV necesita expuneri multiple. Efectele cancerigene ale rad UV depend de lungimea de unda, doza administrate, duarat si intensitatea exunerii, si de anumiti factori genetici: grosimea tegum, pigmentarea cutanata care filtreaza radiatiile. Rad UV nu au energie suficienta pt a produce ionizarea tesuturilor. Mecanismul carcinogen invocate este unul direct, prin procesele de fotoreactie, sub forma dimerizarii pirimidinelor, mutatii al nivelul genei p53, prezente in multe tumori cutanate, au ca si consecinta deficitul de reparare a acestor dimeri. De asemenea, se recunoaste si un effect imunosupresor al rad UV prin distrugerea cel Langerhans(cel prezentatoare de Ag din stratul dermic profund).</p> <p>c.alte forme de radiatii: Rad infrarosii-incriminate in aparitia cancerelor cutanate prin hipertermie cronica. si Campuri electromagnetice de joasa frecventa au fost implicate in riscul de leucemii al pers expuse professional.</p> <p>d.Azbestul cea mai frecv forma de cancer asociata cu expunerea la azbest este mezoteliomul malign, dar riscul de cancer bronhopulmonar este de asemenea crescut. Azbestul este un grup complex de fibre minerale, fiecare cu struct unica, compoz si reactivitate chimica diferite. Dupa inhalare, fibrele ajunse pe supraf pleurei initiaza carcinogeneza. Sunt cito- si genotoxice, putand induce leziuni ale AND, perturba mitoza si segregarea cromosomilor, determinand aneuploidie. In consecinta, survine fie inactivarea unor GST cu rol crucial in controlul ciclului celulat si apoptozei, fie active de protooncogene; acestea stimuleaza proliferarea cel mezoteliale prin mecanisme auto-/paracrine ce implica supraproductia fact de crestere tisulari: fact de necroza tumorala alfa, fact de crestere epidermal, plachetar, hepatocitic, keratinocitic etc. Majoritatea acestor efecte sunt datorate proceselor oxido-reductive care elibereaza radicali liberi de oxygen reactivi. Pe langa efectul direct al acestora(stresul oxidativ), exista si unul indirect, ca rezultat al fagocitozei fibrelor de azbest si eliberarii de cytokine, cu inducerea unui rap inflamator. Inflamatia poate la randul sau facilita cresterea, selectia clonala si expansiunea celulelor cu mutatii precum si angiogeneza.</p> <p>6. Carcinogeneza biologica: </p> <p>Cancerele datorate factorilor infectiosi (in marea lor majoritate virusuri, dar si bacterii si paraziti reprezinta 28% din cancere in tarile slab dezvoltate si mai putin de 8% in cele dezvoltate). Virusurile ADN determina de regula infectii cu caract litic, integrarea genomului viral in cel al gazdei, rezultand in declansarea proliferarii celulare. Oncogenele implicate sunt specifice virusurilor si vor determina transcriptia unor proteine ce interfera cu functiile normale ale celulei. Cele mai frecvente virusuri ADN ce cauzeaza cancerele umane sunt: HPV, virusurile hepatice B si C si Virusul Epstein-Barr.</p> <p>Au fost identificate mai mult de 35 tulpini de virus papiloma cu tropism genital, dintre care subtipurile HPV mucosotropic genus alfa de risc crescut-16,18,31,33,45 se asociaza cu neoplazia intraepiteliala sau carcinomul scuamos invaziv de col uterin. Un fragm de AND viral al HPV este evidentiat prin PCR in 90% dintre cancerele cervical; riscul de malignitate este maxim pt subtipurile HPV-16 si 18,identificate in proportii intre 5% si 83%. Virusurile HPV au tropism crescut pt cel epiteliului scuamos, iar diferitele subtipuri au specificitate pt dif localizari. Aceasta capacitate a HPV de a prolifera intrun situs anatomic particular poate reflecta o interactiune specifica intre factorii genetici reglatori si cei virali implicate in transcriptie. Majoritatea infectiilor cu hpv raman asimptomatice si sunt eliminate din tractul genital in interval de 1-2 ani. Persistent virului in keratinociteeste necesara pt transf maligna, insa toate tipurile histologice de cancer cervical se pot asocial cu infectia hpv. Identificarea concomitenta a mai multor subtipuri de hpv nu confera riscuri suplimentare, totusi, infectia hpv persistent si incarcatura virala crescuta cresc riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin. Genomul hpv consta intrun lant and circular bicatenar, alcatuit din circa 8000 de perechi de baza, putand fi impartit in 2 regiuni disctincte: regiunea active ORF, cu 2 subunitati:initiala, de unde incepe transcriptia si tardiva, a replicarii; si regiunea reglatoare LCR, contine originea replicarii adn. </p> <p>Virusul Epstein-Barr este asociat frecvent cu carcinomul nazofaringian, insa infectia nu determina direct cancerul. In tarile in curs de dezvoltare infectia cu EBV apare concomitent sau ulterior Malariei. In perioada infectiei latente EBV exprima 6 gene localizate in nucleu care contribuie la dereglarea cresterii celulare si oncogeneza. Induce proliferarea si imortalizarea limfocitelor B care-si pierd capacitatea de diferentiere terminala, si o stare de imunodeficienta in relatie cu transf maligna si progresia tumorala. Este descrisa si o alterare cromozomiala constanta care implica genele Ig localizate pe cromozomul 14. </p> <p>Virusurile hepatice B si C: VHB poate fi identificat in majoritea cancerelor hepatice la pacientii din zonele geografice endenice. Carcinomul hepatocelular survine obisnuit dupa decade de la infectia cronica hepatica cu VHB care induce leziuni hepatice urmate de regenerare. Exista risc mare de malignitate in cirozele datorate VHB, infectia precede carcinomul hepatocelular. Displazia hepatocelulara, ca modifcare premaligna, este asociata cu ciroza macronodulara si caracterul de purtator de HBs Ag. </p> <p>Virusuri ARN oncogenice: aceste virusuri alcatuiesc un grup vast caracterizat prin activarea ADN-polimeraza , enzima implicata in transcrierea copiei lantului ARN-monocatenar viral intr-un provirus ADN ce se integreaza apoi in genomul cel infectate, unde va persista pe toata durata vietii gazdei. </p> <p>Mecanisme posibile de oncogeneza: </p> <p>Directe in cazul virusurilor acut transformante care poseda oncogene proprii al caror transfer produce rapid cancerizarea cel infectate. Oncogena inlocuieste una sau mai multe gene virale esentiale, astfel ca aceste virusuri au o replicare deficitara, necesitand infectare simultana cu un virus helper.</p> <p>Indirecte la virusurile lent transformante care se insera aproape de o protoconcogena celulara pe care o activeaza</p> <p>De transactivare valabila pt infectia celulelor T. Activarea transcriptiei virale este realizata de proteina Tax, care, concomitent, interfereaza transcriptia unor factori celulari si determina supresia genei IL2 si a receptorilor pt IL2, ducand la o stimulare autocrina a celulei.</p> <p>7.Mutageneza HPV:</p> <p>Virusurile AND oncogenice det de regula infectii cu character litic, integrarea genomului viral in cel al gazdei rezultand in declansarea proliferarii celulare. Au fost identificate mai mult de 35 tulpini de virus papiloma cu tropism genital, dintre care subtipurile HPV mucosotropic genus alfa de risc crescut-16,18,31,33,45 se asociaza cu neoplazia intraepiteliala sau carcinomul scuamos invaziv de col uterin. Un fragm de AND viral al HPV este evidentiat prin PCR in 90% dintre cancerele cervical; riscul de malignitate este maxim pt subtipurile HPV-16 si 18, identificate in proportii intre 5% si 83%. Virusurile HPV au tropism crescut pt cel epiteliului scuamos, iar diferitele subtipuri au specificitate pt dif localizari. Aceasta capacitate a HPV de a prolifera intrun situs anatomic particular poate reflecta o interactiune specifica intre factorii genetici reglatori si cei virali implicate in transcriptie. Majoritatea infectiilor cu hpv raman asimptomatice si sunt eliminate din tractul genital in interval de 1-2 ani. Persistenta virusului in keratinocite este necesara pt transf maligna, insa toate tipurile histologice de cancer cervical se pot asocial cu infectia hpv. Identificarea concomitenta a mai multor subtipuri de hpv nu confera riscuri suplimentare, totusi, infectia hpv persistent si incarcatura virala crescuta cresc riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin. Genomul hpv consta intrun lant and circular bicatenar, alcatuit din circa 8000 de perechi de baza, putand fi impartit in 2 regiuni disctincte: regiunea active ORF, cu 2 subunitati:initiala, de unde incepe transcriptia si tardiva, a replicarii; si regiunea reglatoare LCR, contine originea replicarii adn8.Ca umane induse de vir A.Virusuri ADN</p> <p>1.Virusul Epstein-Barr: Limfomul Burrkitt , Carcinomul nazofaringian, Limfoame cu cel B la indivizii imunosupresati precum si la cei infectati cu HIV, unele cazuri de Limfoame Hodgkin</p> <p>2.Virusul Hepatic B si C: Cancere hepatice, Carcinom Hepatocelular, Risc de malignitate in cirozele datorate HBV</p> <p>3.Papiloma Virus: Cancere cervicale, Carcinom Cutanat</p> <p>4.Herpetic tip 8: Boala Hodgkin, sarcom Kaposi, boala Castelman</p> <p>5.Polyomavirusuri: Tumori neurale, insulinoame, mezotelioame</p> <p>B.Virusuri ARN</p> <p>HTLV1 si HTLV2 : Leucemie cu cel T a adultului si Leucemie cu cel paroase</p> <p>10.Mec de act carcinogeni chimici Carcinogenii descoperiti pana in prezent au o mare v...</p>

Recommended

View more >