Originea coloniilor române din Istria_Silviu Dragomir

  • Published on
    05-Apr-2018

  • View
    216

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    1/30

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    2/30

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    3/30

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    4/30

    ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

    S E R I A III TOM U L' II M E M. 4

    ORIGINEA 'COLONIILOR'ROMANE DIN ISTRIA

    DE

    SILVIU DRKGOMIRMEMBRUCORESPONDENtALACADEMIEIROMINE

    CVLT~RA NATIONALA. . . . ~~UCURE~TI

    r I 9 2 4

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    5/30

    ~~l~~~., If''i

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    6/30

    ORIGINEA COLONIILORROMAN E DIN ISTRIA

    DESILVIU DRAGOMIR

    MEMBRl' CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

    Sedinta dela 7 Decemvrie I923

    Originea coloniilor romane din Istria preocupa stiinta noa-stra abia de cateva decenii. Acest vlastar iridepartat, care s'arupt din puternicul trunchiu al romanismului balcanic, nu-lcunoastern tocmai de mult ~i deaceea explicatiunile, ce s'audat, cu privire la originea sa, sunt, de 0 parte gresite, iar dealta parte, lipsite de inforrnatie istorica suficienta. Caci cer-cetarile mai noui ne silesc sa abandonam cu desavarsire pa-rerea unor invatati de ai nostri, cari credeau odinioara , diRomanii din Istria sunt autohtoni in Valdarsa si sub MonteMaggiore. Dar deasemenea trebuie sa corectam ~i concluziile,pe cari le-au pus cativa savanti italieni cu privire la Romaniidin Istria, deoarece acesti frati ai nostri mutati in cete maimari, de pe litoralul croato-dalmatin, in cursul sec. XVI,nu erau bastinasi nici in Dalmatia si nici in Croatia, unde, , , ,au staruit totus cateva veacuri.

    MaterialuI istoric pe care ilavem la indemana din sursebosniace , croate, dalmatine ~i venetiene, studiat cu deama-runtul ne lamureste atat epoca, in care s'au stabilit Romaniiin Istria, cat si drumul, pe care I-au facut aceste colonii,dela obarsia lor pana pe malul Marii Adriatice.

    jirece k aratase intr 'o lucrare scrisa in tineretea sa (DieWlachen und Maurowlachen in den Denkmalern von Ra-guza, Sitzber. der k. bohm. Akad. 1879) cat de raspanditera elementul rom anesc in Montenegro, in hinterlandul Ra-guzei ~i in Hertegovina , incepand cu sec. XIII ~i pana print A. R. - Memoriile $ecliullii Istorice. Stria III. Tom. II. Mem,4

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    7/30

    2 SILVIU DRAGOMIR Z02

    sec. XVI. Dar, in aceasta epoca, era deja plin de VIahi ~iin spre Nord de apa Narentei, in Bosnia ~i in Croatia, undeioaca un rol cu muIt mai insemnat, decat pastorii, chirigiiisi mercenarii vIahi atat de bine cunoscuti republicii ra-

    . guzane.Deja in conventia, pe care 0 incheia - Raguza cu ~tefanUros, in anuI 1357, pentru a asigura vanzarea ~i a organiza

    transportul sarii in Iauntrul peninsulei, se pomenesc ~i Vlahiidin Bosnia 1 ). In anul 1336 Consilium Rogatorum in~tiinta 2 )pe trimisii s;li de pc Ulnga Banul Bosniei c a Vlahii, cari vorsa vina la Raguza, pot veni !}ise pot intoarce de totsigur.In 1344 deasemenea se mentioneaza un Vlah din Bosnia (exrelatione unius Vlachi de terra Bossine) 3 ). In 1361 VIahii~i oamenii banului din Bosnia fura indrumati sa vina prinSIano, un port intre Stagno ~i Malfi, pentru a lua sare 4).In anul 1376 aduc plumb la Raguza 6 ) Vlachi et Bosgnani .In 1378 regele Tvrtko aI Bosniei ofera Raguzei un ajutorde 300 soldati ~i tot atatia Morovlahi 6). La 1406 solii repu-bIicei raguzane Mihael de Resti ~i Aloise de Gozze au plecatla voevodul Sandalj din Bosnia pentru a-I ruga sa revoaceordinul, ee-l dase VIahiIor sai de a duce pe negustorii ra-guzani spre Serbia nu pe drumul muntos peste Niksic (Ono-gost), ci pe soseaua obisnuita prin Gacko !}i Prepolje 7 ).Intr'o scrisoare a Raguzanilor, tot din anul 1406, catre Re-gele Bosniei se pomeneste, cum au ingaduit, la interventiaregelui, VIahilor din Kujavici !}icelorlalti Vlahi din Bosnia,sa ierneze in ace! an pe teritoriu raguzan. Vlahii insa au facutmari pagube RaguzaniIor si au omorit un om, din care cauzaorasenii nu le-au mai perrnis sa ierneze pe teritorul lor 8).Frontiera Bosniei, in aceasta vreme, pornia spre Sudest deSrebrenica si travers and vaile Drinei, precum ~i Zagorje

    1) Monumenta spectantia historiam Slavorum meridionalium (Mon. SI. Mer.)XIII, p. IS4.') Mon. S1. Mer. XIII, p. 366.3 ) Mon. SI. Mer. X, p. ISS.4) Mop.. S1. Mer. XXVII, p. 102.6 ) O. c. XXVIII, p. ISO-lSI.8) Jirecek, Die Wlachen und Maurowlachen .. , p. IZ3 .) O. cv p. 122. Cfr. Iorga N., Notes et extraits . .. II, p. III.8) Novakovie, Selo, p. 3S.

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    8/30

    203 ORIGINEA COLONIILOR ROMANE DIN ISTRIA 3

    atingea marea in dreptul Raguzei, de unde ocolea apoi orasul~ise apropia din nou de mare, ceva mai spre Nord de Stagno 1).

    Deci Vla:hii pomeniti in Bosnia vor fi fost asezati in parteasudica, in vecinatatea Raguzei, unde va .trebui sa plasam ~ipe Vlahii Kicurici, supusii regelui Tvrtko Tvrtkovic, cariau invadat teritoriul republicii, in anul 1407, facand maripagube 2). Dar de sigur satele de Vlahi Voihniei, PribinoviCi~i Hardomiliei mentionate intr 'un hrisov al voevodului Iuraj(1434) erau situate mai spre Nordul Bosniei 3 ). Deaceea undocument al Consiliului Mic din Raguza numeste aceastaparte a Bosniei: partes Vlachie in 1397 4 ) si deaceea, cu unsecol mai tarziu, i se da 5 ) si lui Nicolae de Ujlak (Ilok) ti-tIul de rege al Bosniei ~i Valahiei, Insus regele Matia amin-teste de acesti Vlahi intr'o scrisoare catre Papa (1480) 6): su-peruenerunt ad nos plures Volachi e diversis partibus etprovinciis regno Bozne finitimis et fluvio Narende conti-guis ... Fireste, ca efemerul regat ungaro-bosniac, nu maiavea decat 0 mica parte din teritoriul de cdinioara al Bos-niei, pe care ilcucerisera deja Turcii.

    Din Bosnia populatia vlaha se raspandl ~i in vechea Croatie~i in spatele oraselor dalmatine, unde urme sigure despreexistenta lor apar cu mult inainte de documentele, cari vor-besc despre vieata lor. Astfel Negulus dela Zara Vecchia ecunoscut din anul 1070, iar Draculus, Dedulus ~i Chudulusse mentioneaza intr'un document din anul 1080, langa Spa-lato. In sec. XIII cunoastem pe un Vitule Iadrensis (1289) ~ipe un Domincul (1289) din imprejurimile Zarei, unde apare~i un Pervosclavus Draguli (1277) 1 ). Dar documentar suntmentionati Vlahii din Croatia abia in sec. XIV, in cro-nica lui 'Miha .Madii de Barbazanis, cu prilejul luptelor,ce s'au dat impotriva puternicului Ban Mladen Subic deBribir. Acest magnat rebel fu ajutat sa lupte in contra

    1) St. Stanojevic, Istorija Bosne i Hercegovine, Belgrad 1909, p. 42-3.2 ) Mon. S1. Mer. XXIII, p. 85.8) Novakovic, Zakonski Spomenici, p. 3381\ Iorga, Notes et extraits II, p. 69.6) Iorga, Notes et extraits II, p, 114.8) Jire~ek, Die _Romanen in den Stiidten Dalmatiens wiihrend des Mittelalters I,

    P38-413 A. R. - MemoTiile Seqiunii Inorice, Seria III. Tom. II. Mem. 4.

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    9/30

    SILVIU DRAGOMIR

    regelui ungar mai ales de catre Vlahii din valea Cetinei,cari totus suferira 0 infrangere considerabila : item IoannesBanus Babonic cum suis sequacibus persecutus est Mlade-num usque Bliscam, ibi pugnam fecit magnam cum Vlacis,non modicam quantitatem bestialium hominum et jumento-rum accipiens ... 1 ). Se pare, c a , inamicul cucerise dela banulMladen tocmai teritoriul de bastina al Vlahilor. 9i intr''a-devar valea Cetinei, dela izvoarele acestui rau si pana inmuntii Mosor, era locuita de 0 numeroasa populatie vlaha.Deaceea ii gasim de atatea ori in documentele familiei N elipie,care a luat in posesiune acest teritoriu dupa infrdngerea ba-nului Mladen''), Ei se numesc aici mai ales Vlahi in documen-tele latine, sau Vlasi in cele croate, dar se intrebuinteazapentru, ei ljlitermenul cancelariei angevine Olahi, sau ~ate-odata ljli denumirea Morlaci. Un rol deosebit joaca Vlahiidin Cetina pe vremea Banului Ivanis N elipic si a ginereluisau Han z Fran kapan , in jumatatea prima a sec. XV. Vlahiifura credinciosi si de astadata Banului croat si cand Fran-kapanul ridici a~meIe impotriva regelui pentru a-si aparamosia, Vlahii ii detera ajutor. De sigur, ca impotrivirea Vla-hilor fu victorioasa, caci noul Ban, Ivan Talovac, nu izbutls a cucereasca ,valea Cetinei, decat dupa moartea subita ~imisterioasa a lui Hanz Frankapan 3 ). Gratie acestor impre-jurari ni s'a pastrat unul din cele mai irnportante documenteprivitoare la Romanii din Croatia: hrisovul prin care Han fFrankapan confirrna (1435) vechile privilegii ale Vlahilor dinvalea Cetinei. lata in traducere rornaneasca textul completal acestui interesant document:

    In numele tatalui ~i fiului si al sfantului duh, amino Noicnezul Han I Frankapan, cnez al Veglieisi Modrusei, al Ce-tinei si Clissei, etc. ban al Dalmatiei si Croatilor dam destire, prin acest hrisov deschis al nostru, fiecar~i om, caruiai-se cuvine, ca au venit in fata noastra, cinstitii si bunii bar-, ,

    ') Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, Dalmaticarum, Croaticarum etSlavonicarum veteres et genuini III (Viena, 1748), p. 647-8.2 ) Smiciklas, Codex Diplomaticus XI, p. 249-52 si XIII, p. 441. Cfr. Mon. Hung.Hist. 35, p. 201-2, 250-51, 254, 255-56.3 ) Klaic Vjekoslav, Kr~ki knezovi Frankapani J (Zagreb, 1901) p. 224 ~i unn.Cfr. Turul (1907),p. 80--84 ~i Mon. hist. jur. SI. Mer V, p . .3 l1iurm ,

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    10/30

    205 ORIGJNEA COLONIILOR ROMANE DIN ISTRJA 5

    bati, fosti SUpU!]icredinciosi !]i drepti ai banului Ivanis Iva-novici, toti Vlahi buni: Vigan Dubravcio, Ninoe Sankovi6,Tomas Rodjevi c, Matia!] Vukci6, Mili6 Ostoji6, Dragi6 Pro-danovic, Blaz Koci6, Hre1a Golesevie, Vukat Vojnovie, IvanisGrobacie, Budan Grubsie, Bilosav Dra sevio, Elovac Drazi-vojevie, Radivoj Vitkovi6, Bulat Kustrazic, Ivan Poznanovi6,!]i toti ceilalti Vlahi buni, rugandu-se !]i cerand dela noibune1e !]i cinstitele lor legi obisnuite pe cari le-au avut suptfostullor domn, banul Ivanis Ivanovi6 !]i supt tatal acestuia,cnezul Ivan. Iar noi cumpanind !]i vazand dreapta !]i cu-viincioasa lor rugare !]i cerere, am primit pe bunii barbatimai sus arnintiti, fostii supusi credinciosi ai banului Ivanis,de supusi pentru noi !]i erezii nostri !]i le facurarn, deteram!]i confirrnaram obisnuitele lor legi cinstite !]ibune !]i drepte,cari le-au avut prea drepte !]iprea bune supt fostullor domn,banul Ivani!] !]i supt tatal acestuia cnezul Ivan !]i supt carilegi s'au servit ei !]i batranii lor. lata !]i acelea bune legi:

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    11/30

    SILVIU DRAGOMIR 206

    IO. $i sa nu fie intre ei pedepsiti cu forta, CI pe fiecaresa-l judece cu judecata dreapta.(

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    12/30

    ORIGINEA COLONIILOR ROMANE DIN ISTRIA 7

    ~Dupa aceasta cnezul vlah ~i toti bunii barbati scrrsr maiSUS, toti catunarii, s 'au rugat de noi ~i s'au legat cu credintasi sufletul lor, c a ne vor servi credincios noua si urmasilornostri, iar noi ne-am fagaduit ~i am dat la 'aceasta' cu-vantul nostru domnesc, ca vrem sa ii confirmam in toateIegile lor mai sus scrise si sa Ie tinem legile in vecii vecilor,pe ei ~i ramasita lor, pana cand ne slujesc drept ~i credincios.Drept ceeace am dat acest hrisov deschis al nostru, caci totiacesti mai sus scrisi barbati buni, catunari, cu fratii si ca-tunele ~i comunele'lor s'au' fagaduit, au primit si s;au Iegat,cu credinta ~i cu sufletele lor, c a ne vor slujl, ei ~i urrnasiilor, pe noi ~i rarnasitele noastre, drept ~i credincios cu ca-petele, cu averea ~i cu, toata puterea lor ~i nu ne vor paraslpe noi ~i pe urrnasii nostri, impotriva nici unui om. Scrisin Clissa, luna Martie 18 in anul dela nasterea lui Cristos 1436.Si la toate ce1e zise mai .sus ne-am legat tare pentru ca safie cu sfatul ~i cu buna lor voie 1 ).Irnportanta acestui act consista nu numai in faptul, c ane-a pastrat 0 veche lege a Vlahilor din Croatia impreunacu organizatia lor, ci mai ales imprejurarea, c a ne desvelestemodul, in care au luptat aceste resturi de populatie roms-neasca, pentru a-~i mentine nationalitatea. Acesti

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    13/30

    8 SILVIU DRAGOMIR

    insigniores 1), ~i de fapt, ei erau mai de seama, deoarecedispuneau de mai multe drepturi ~i scutinti, decat ceilaltiVlahi din Croatia. In fruntea celor 15 catunari stetea atunci,in jumatatea prima a sec. XV, Vigan Dubravcic, care im-preuna cu fratele sau Grigorie ~i cu nepotul sau Miclaus,fura rasplatiti de catre banul Han s, pentru serviciile lor, ~icu 0 donatie specials. Ei obtinura 0 mosie, in Cetina, subcetatea Sinj, in satul Socha ea ~i inca una tot sub Sinj, cutot pamantul, viile, gradinile si fanatele, ce le apartin 2 ). Separe, c a dupa moartea banului Hanz Vlahii servira bine ~ipe urmasii sai, caci in 1443 Vigan Dubrav cic ~i nepotul sauobtinura ~i dela banul Petru de Talovac 0 donatiune, pentruserviciile lor credincioase si anume iernaticul Koprivno, unmunte Prvedrina ~i 0 campie 8cirna 3). In 1471 regele Matiadarui Vlahului sau (Walacho nostro) Martin Dehonijevic dinKoprivno ~i neamului sau intreg silistea Lovazici din ju-pania Cetinei 4).Astfel, in cursul sec. XV Vlahii din Cetina se estindtot mai mult ~i aici ~i vedem, ca prin vrednicia fruntasilorproprietatile lor sporesc neincetat si in afara de cele 16catune, cate aveau pe vremea banului Ivanis Nelipic, Ceeaceregretam e ca aceste catune nu se ~ mentioneaza cu nu-mele, ci numai dupa catunarii, cari steteau in frun-tea lor.Cam in aceeas vreme, jumatatea prima a sec. XIV, seamintesc si Vlahii din banatul croat al Kninului (Tinnin).Dar aceasta cetate de resedinta irnpreuna cu celelalte cetati,ce-i apartineau, nu formau 0 posesiune particulara, ci erauale regelui, care exercita asupra lor jurisdictiune prin banulcroat. Deaceea se numesc Vlahiide ad: volahi regni nostriCroatie, olahus . regalis, kraljevski Vlasi. Pentru prima datai-am gasit mentionati cu prilejul luptelor, pe cari le-a avutregele Ludovic cu Venetia si orasele dalmatine. Vlahii, carise numesc si. Morlaci, se facusera iaras vinovati de rebeliune, "

    1) Mon. SI. Mer, 38, p. 43.2) Mon. hist. jur. SI. Mer. VII' p. 138.S) o. c. p, J56.') O. C. VI> p. 3.

  • 8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

    14/30

    ORIGINEA COLONIILOR RoMANE DIN ISTRIA 9

    impotriva regelui ungar ~i se refugiasera apoi sub protec-tiunea orasului Trail 1) (1348).Dar, desi in cuprinsul banatului de. Knin Vlahii dispuneauiara~ de multe privilegii ~i de 0 organizatie proprie, ceeacese vede ~i din imprejurarea c a Ii se da un loc de frunte in ban-deriul condus de catre banul croat, totus ei nu puteau sa-llialeaga singuri pe cnezul lor. De regula vicebanul croat, careera si comite de Knin, purta titlul de cnez al Vlahilor (comesVolachorum) ~i tot el descindea impreuna cu juzii vlahi,pentru a tine obisnuitul scaun de judecata. Deaceea se in-titula Petar Martie, in anul 1376 comes Tininii et Ho-tachorum 2 ). Torus catunarii vIahi joaca ~i aici un rolinsernnat. Banul Matko Talovac se adreseaza in 1436 :universis...