Parcuri Si Rezerevatii Naturale Din Romania

  • Published on
    08-Nov-2015

  • View
    13

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Geografie

Transcript

Parcuri si rezerevatii naturale din Romania

Parcuri si rezerevatii naturale din Romania

Parcul natural este constituit dintr-un teritoriu delimitat in care atributele naturale, istorice si culturale sunt protejate pe baza unui regulament, pentru o conservare si dezvoltare durabila.

Rezervatia naturala este o arie in care intregul cadru natural sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente geologice etc. de interes stiintific sau peisagistic. Rezervatiile naturale se pot imparti n urmatoarele categorii:1. Rezervatii botanice (floristice)

2. Rezervatii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice3. Rezervatii geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sau locuri fosilifere)

4. Rezervatii speologice5. Rezervatii peisagistice 6. Rezervatii mixte

7. Rezervatii de zon umeda8. Rezervatii de resurse geneticeCele mai multe rezervatii au un caracter complex.

1. Parcuri naturale: Parcul Natural Bucegi

Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridic a Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva i este una dintre cele 27 de arii protejate din Romania.

Parcul este unitate cu personalitate juridic a Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva i este una dintre cele 27 de arii protejate din Romania.

Zona muntilor Bucegi, despre care exista referiri din secolul al XV-lea, a fost propusa pentru protejare inc din anul 1936, datorita peisajelor inegalabile si a diversitatii speciilor de plante si animale specifice acestui masiv.

Muntii Bucegi (cuprinzand elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic si speologic) prezinta o arie naturala montana cu o gama floristica si faunistica diversa, exprimata atat la nivel de specii cat si la nivel de ecosisteme terestre.a) Fauna

Fauna parcului este una diversificata si reprezentata de mai multe specii de mamifere, pasari, pesti, amfibieni si reptile, unele protejate prin lege.

Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), lup (Canis lupus), cerb (Cervus elaphus), cerb lopatar (Dama dama), capra neagra (Rupicapra rupicapra), caprioara (Capreolus capreolus), pisica salbatica (Felis silvestris), ras (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), vulpe (Vulpes vulpes crucigea), veverita (Sciurus carolineansis), orbete (Nannospalax leucodon), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus), liliacul mic cu potcoava (Rhinolophus hipposideros), liliacul tarziu (Eptesicus serotinus), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul de ziduri (Vespertilio murinus), chitcanul de camp (Crocidura leucodon), parsul cu coada stufoasa (Dryomys nitedula), soarece saritor de padure (Sicista betulina);

Pasari: cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), vultur plesuv sur (Gyps fulvus), corb (Corvus corax), sorecarul comun (Buteo jamaicensis), mierla de piatra (Monticola saxatilis), forfecuta galbuie (Loxia curvirostra), lastun mare (Apus apus), fs de munte (Anthus spinoleta);

Reptile si amfibieni: sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpele de alun (Coronella austriaca), sarpele orb (Anguis fragilis), vipera (Vipera berus), soparla de camp (Lacerta agilis), soparla de ziduri (Podarcis muralis), ivorasul-cu-burta-galbena (Bombina variegata), salamandra carpatica (Triturus montandoni), brotacul verde de copac (Hyla arborea), broasca-rosie-de-munte (Rana temporaria), broasca-rosie-de-padure (Rana dalmatina), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul comun transilvanean (Triturus vulgaris), salamandra de foc (Salamandra salamandra);

Pesti: petroc (Gobio kessleri) si zglavoaca (Cottus gobio).

b) Flora

Flora ariei protejate este constituita din specii vegetale distribuite etajat, n concordanta cu structura geologica, caracteristicile solului si climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.

Arbori si arbusti: brad (Abies), zada (Larix), tisa (Taxus baccata), zambru (Pinus cembra), larice (Larix decidua), frasin (Fraxinus) fag (Fagus sylvatica), mesteacan (Betula pendula), plop tremurator (Populus tremula), salcie capreasc (Salix capreea), salcie de turba (Salix myrtilloides), salcie pitica (Salix retusa), jneapan (Pinus mugo), ienupar (Juniperus communis), alun (Corylus avellana), merisor (Vaccinum vitis idaea), afin (Vaccinum myrtillus L.), mur (Rubus fruticosus), salba moale (Euonymus europaeus);Flori si ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru aceast zona: floarea de colt (Leontopodium alpinum Cass), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bujor de munte (Rhododendron kotschyi), iedera alba (Daphne blagayana), argintica (Dryas octopetala), angelica (Angelica archangelica), cosaci (Astragalus depressus), limba cucului (Botrychium lunaria), feriga de piatra (Cysptopteris alpina), iedera alba (Daphne blagayana), micsandra de munte (Erysimum officinalis), stanjenel mic de munte (Iris ruthenica), mac galben (Glaucium flavum), sangele voinicului (Nigritella rubra), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), piciorul cocosului (Ranunculus repens L.), ghintura galbena (Gentiana lutea), foaie grasa (Pinguicula alpina), gentiana (Gentiana clusii), omag galben (Aconitum anthora), rusulit (Hieracium aurantiacum), iarba-ciutei (Doronicum austriacum), valeriana (Valeriana officinalis), piciorul cocosului de munte (Ranunculus montanus), iarba osului (Helianthemum nummularium), cinci-degete (Potentilla reptans), ochelarit (Biscutella laevigata), stanjenel mic de munte (Iris ruthenica), cimbrisor de camp (Thymus serpyllum), ciurul zanelor (Carlina acaulis), argintica (Dryas octopela), cornut de munte (Cerastium arvense), ciubotica cucului de munte (Primula eliator), saxifraga rosie (Saxifraga oppositifolia), margareta (Leucanthemum vulgare), lana caprelor (Cerastium tomentosum), clopotel de munte (Campanula alpina), trifoi rosu (Trifolium pratense), iarba rosioara (Silene acaulis).

2. Rezervatii naturale: Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului este o rezervatie natural de tip botanic, situata n judeul Braov, pe teritoriul administrativ al comunei Sercaia. Rezervatia naturala cu o suprafata de 394,90 ha, reprezinta o arie naturala acoperita cu padure de stejar si poieni unde vegeteaz o specie de narcisa (Narcissus poeticus ssp. radiiflorus) ocrotita prin lege. Aceast zona cu paduri de stejar si poieni multe se caracterizeaza prin abundenta narciselor, plante favorizate n primul rand de solul podzolic cu urme de mlastina si de umbra slaba a arborilor. Primavara, n luna mai, printre stejari, infloresc milioane de narcise, printre care si specia de Narcissus radiiflorus, cunoscuta de localnici sub denumirea de coprine. Aria naturala suprapusa sitului Natura 2000 - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, dispune de clase de habitate cu mlastini si turbarii cu vegetatie de iarba albastra (Molinia Careulea), pajisti cu vegetatie ierboasa pe soluri calcaroase, pajisti aluviale cu Cnidium dubium, pajisti joase cu vegetatie de coada-vulpii si sorbostrea, paduri subatlantice de stejar si carpen si paduri ripariene mixte cu stejar, velnis, ulm de camp si frasin.a) Flora:Flora este constituita din arbori si arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (cu specii de Fraxinus augustifolia i Fraxinus excelsior), ulm-de-cmp (Ulmus minor), velnis (Ulmus laevis), maces (Rosa canina) sau mur (Robus fruticosus).La nivelul ierburilor rezervatia naturala adaposteste comunitati de narcise cu specii de Narcissus poeticus (narcis alba), Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus (coprine) sau Narcissus seriotinus.

n arealul ariei naturale pe langa narcise vegeteaza o mare varietate floristica ce include specii vegetale de: coada-vulpii (Alopecurus pratensis), buhai (Listera ovata), bulbuc de munte (Trollius europaeus), iarba-viperei (Scorzonera humilis), pusca-dracului (Phyteuma tetramerum), taula(Spiraea salicifolia), untul-vacii (Orchis mario), galbinele (Lysimachia punctata), Cnidium dubium o specie de planta perena bienala din familia Apiaceae, orhidee alba (Dactylorhiza sambucina) sau stupinita (Platanthera bifolia).

b) Fauna:Fauna este una diversificata si bine reprezentata de o mare varietate de mamifere, pasari, reptile, broaste si insecte, astfel:

Mamifere cu specii de: caprioara (Capreolus capreolus), mistret (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), iepure-de-camp (Lepus europaeus), veverita (Sciurus carolinensis).

Pasari: ciuf-de-padure (Asio otus), corb (Corvus corax), cristel-de-camp (Crex crex), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocarlie-de-camp (Alauda arvensis), acvila-tipatoare-mica (Aquila pomarina), acvila de munte (Aquila chrysaetos), sorecar comunsticleteorecar-nclat pagin inexistent"

(Buteo lagopus), HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98orecar_comun&action=edit&redlink=1" \o "orecar comun pagin inexistent"

(Buteo buteo), sorecar-incaltat (Carduelis carduelis), pupaza (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), erete-vanat (Circus cyaneus), scatiu (Carduelis spinus), grangur (Oriolus oriolus), sfrancioc-rosiatic (Lanius collurio), rata-lingurar (Anas clypeata), presura galbena (Emberiza citrinella), codobatura (Motacilla alba), fluierar-de-zavoi (Tringa ochropus), striga (Tyto alba), pitulice (Sylvia nisoria), ciocarlan (Galerida cristata);

Reptile si amfibieni: naparca (Anguis fragilis), salamandra, broasca-cu-burta-galbena (Bombina veriegata);

Insecte: fluturi cu exemplare din speciile: Maculinea teleius, Lycaena dispar, Lycaena helle.

PAGE 2