Piata cladiri birouri Timisoara

  • Published on
    13-Oct-2015

  • View
    42

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Analiza pieei de cladiri pentru birouri din Timisoara

Transcript

Analiza pietei Scurta prezentare a Regiunii Vest si a municipiului Timisoara

Regiunea Vest este una din cele opt regiuni administrativ-teritoriale din Romania, fiind constituita prin asocierea judetelor Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Istoric vorbind, regiunea cuprinde provincia Banatului (respectiv judetele Arad, Timis si Caras-Severin), provincie istorica romaneasca cu o dezvoltare economica timpurie si mai puternica in comparatie cu alte provincii din tara. De asemenea, Regiunea Vest cuprinde tinutul vechii Dacii, cu capitala la Sarmizegetusa, care in prezent se suprapune judetului Hunedoara.

Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunare - Cris - Mures - Tisa (DCMT), care este formata din cele patru judete ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria (Bacs-Kiskun, Bekes si Csongrd) si regiunea autonoma Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost infiintata in 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de catre reprezentantii autoritatilor locale din cadrul regiunilor componente. Acel protocol semnat in 1997 s-a dovedit a fi un suport puternic pentru aparitia primelor institutii frontaliere si dezvoltarea unor relatii cat mai intense intre administratiile aflate de o parte si de alta a granitelor.Regiunea Vest avea in anul 2008 o populatie totala de 1.925.377 locuitori si o densitate a populatiei de 60,10 locuitori/km2, cu mult sub media nationala de 90,50 locuitori/km2. Populatia Regiunii Vest se caracterizeaza prin diversitate etnica, aici convietuind, alaturi de romani, comunitati de maghiari, germani, rromi, sarbi, slovaci, italieni, bulgari, ucrainieni, etc. Grupul minoritatilor care traiesc in Regiunea Vest reprezenta la recensamantul din anul 2002, 11,70% din populatia regiunii. Din punct de vedere al distributiei populatiei pe cele doua medii de rezidenta, se remarca o preponderenta a populatiei din mediul urban, Regiunea Vest avand in anul 2009 un grad de urbanizare a populatiei (63,10% populatie urbana) mai mare decat media nationala (55,20%).

Timisoara este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis. In anul 2009, avand 312.113 locuitori, era al treilea oras ca populatie din Romania.

Atestare documentara: 1212/1266Suprafata:Municipiu: 130,50 km2Metropolitana: 1.070,40 km2Clima:La fel ca toata Romania, Timisoara are un climat temperat-continental. Temperatura medie anuala este de 11,1C, cu influente climatice ale maselor de aer submediteraneene si oceanice. Premierele Timisoarei 1718 atestarea fabricii de bere, cea mai veche de pe teritoriul actual al Romaniei; 1728 - inceputul canalizarii Begai, cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual al Romaniei; 1745 constructia Spitalului Municipal; 1760 primul oras al monarhiei cu strazile iluminate cu lampi; 1771 primului ziar care a aparut pe teritoriul actual al Romaniei si totodata primul ziar german din sud-estul Europei: Temeswarer Nachrichten; 1823-1826 - Janos Bolyai, servind la garnizoana din Timisoara, lucra la elaborarea geometriei neeuclidiene 1854 primul serviciu telegrafic intr-un oras al Romaniei de azi; 1855 primul oras al monarhiei habsburgice cu strazile iluminate cu gaz; 1881 prima retea de telefonie de pe teritoriul actual al Romaniei; 1884 primul oras din Europa continentala cu strazile iluminate electric cu 731 de lampi; 1886 prima statie de salvare din Ungaria si Romania; 1889 primul meci de fotbal european din Romania; 1895 prima strada asfaltata de pe teritoriul de azi al Romaniei; 1897 primele proiectii cinematografice pe teritoriul actual al tarii noastre; 1899 primul tramvai electric intr-un oras din Romania de azi; 1953 singurul oras european cu trei teatre de stat in romana, maghiara si germana; 1989 pornirea revolutiei romane contra regimului comunist.

Populatia

La recensamantul din 2002 populatia stabila a orasului a fost de 317.660 de locuitori, cu o tendinta negativa, iar densitatea populatiei de 2.622 locuitori/km. Conform ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, in anul 2009, orasul avea o populatie de 312.113 locuitori si 365.545 locuitori in zona metropolitana. Din totalul populatiei 85,52% sunt romani. Cele mai importante comunitati etnice sunt cele maghiare (aproximativ 7,5%), germane (2,25%) si sarbe. De remarcat este ca la Timisoara in ultimii ani, datorita cresterii economice a aparut si o importanta comunitate de oameni de afaceri, care insa nu figureaza in statisticile oficiale. Dintre acestia se remarca in primul rand italienii, cei mai numerosi investitori straini prezenti aici. Alte doua comunitati in crestere sunt cea slovaca si ucraineana, care beneficiaza si de predare in limba materna.

Economie

Timisoara s-a afirmat ca puternic centru economic in secolul XVIII, o data cu instalarea administratiei habsburgice. Colonizarea cu svabi, diversitatea etnica si religioasa, reconstructia cetatii, dar si sistemul legislativ favorabil proprietatii private, au determinat formarea unui puternic tesut de mestesugari si comercianti. Acest tesut de mestesugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul dezvoltarii economice de aici. Cand Revolutia industriala a inceput sa se manifeste, Timisoara prezenta toate conditiile favorabile pentru adoptarea ei. Rand pe rand au fost introduse cele mai moderne inovatii ale vremii. Micile ateliere mestesugaresti au lasat locul industriei mici si mijlocii. Un al doilea atu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a constituit un avantaj competitiv necesar dezvoltarii comertului, permitand traficul de marfuri pe apa, legatura pe Dunare si comertul atat cu Europa, cat si cu restul lumii, prin porturile de la Marea Neagra. In 1857, la Timisoara a ajuns si calea ferata, completand astfel toate premisele necesare dezvoltarii economiei industriale moderne. Insa acest model economic specific, dezvoltat in mod organic de-a lungul a aproape 250 de ani, a luat fine in 1948 odata cu nationalizarea, suprimarea proprietatii individuale si instaurarea economiei de stat planificate. Timisoara a fost succesiv masiv industrializata, urmarind insa criterii diferite de dezvoltarea precedenta. Au fost creati colosi industriali in diverse domenii, in special in domeniile industriei chimice si mecanice, colosi a caror forta de munca a fost furnizata prin migrarea masiva a populatiei rurale din zona si din restul tarii.Dupa caderea regimului comunist, in ciuda declinului unor ramuri economice traditionale, inlocuite de noi ramuri moderne, sectorul industrial din Timisoara continua sa furnizeze peste 3% din productia industriala nationala. Caracteristic economiilor de piata avansate, sectorul serviciilor acopera un procent tot mai mare din economia timisoreana.In ultimii ani, Timisoara a cunoscut o crestere economica semnificativa, datorata investitiilor straine, in special in sectoare de inalta tehnologie. Intr-un articol din 2005, revista franceza L'Expansion a numit Timisoara "vitrina economica a Romaniei", referindu-se la numarul mare de de investitii straine, considerate ca o "a doua revolutie" prin care orasul trece.Capitalul strain investit la Timisoara provine in special din tari precum Germania, Italia sau Statele Unite. Printre cele mai mari companii stabilite aici se numara producatorul de anvelope Continental, compania americana Solectron (telefonie mobila, aparatura electronica), Draxlmaier (componente auto pentru BMW), Linde Gas (gaze tehnice), Procter & Gamble (detergenti), Nestl (napolitane).

Transport

Pe planul infrastructurii de transport Timisoara este un nod feroviar in centrul celei mai dense retele de cai ferate din Romania, fapt care permite multiple legaturi cu localitatile din judet. Acestea permit orasului un important aflux de forta de munca din toate colturile judetului. Principala gara de calatori este Timisoara Nord, construita in 1857. Alte statii, importante pentru transportul local, sunt: Timisoara Est, Timisoara Vest, Timisoara Sud. De la Timisoara exista legaturi internationale directe spre Belgrad, Budapesta, Viena si Mnchen.Transportul auto a cunoscut o adevarata explozie dupa 1990, astfel ca in 2003, gradul de motorizare inregistrat la Timisoara era cel mai mare din Romania, cu 361 de autovehicule la 1.000 de locuitori, in comparatie cu doar 315 inregistrate in capitala. Din acest motiv, traficul a devenit una dintre problemele cele mai importante cu care se confrunta orasul, infrastructura existenta nefiind capabila sa suporte valorile ridicate ale traficului. Reteaua de drumuri din interiorul municipiului are o lungime de 574 km si ocupa o suprafata de 603 de ha.Transportul public este asigurat de 11 linii de tramvaie, a caror trasee au o lungime totala de 134,30 de km; 11 de linii urbane de autobuz (cu un total de 118,70 de km), 7 linii curse conventie de autobuz in lungime de 278 km si 8 linii de troleibuz (cu un total de 70,46 de km); 8 companii de taxi. O importanta deosebita o are transportul aerian. Timisoara dispune de Aeroportul International Traian Vuia, al doilea ca marime din Romania, aici fiind amplasata a doua companie aeriana ca marime din Romania, Carpatair, aeroportul avand zeci de legaturi aeriene in intreaga Europa.

Piata spatiilor pentru birouriPiata tinta. Clienti existenti si potentiali

Piata tinta, clientii carora li se adreseaza structura de sprijinire a afacerilor descrisa in acest plan, este reprezentata de intreprinderi active, atat IMM, clasificate in micro (sub 10 salariati), mici (intre 10 si 49 salariati) si mijlocii (intre 50 si 249 salatiari) conform legislatiei din Romania, cat si intreprinderi mari (cu 250 de angajati si peste), care isi au sediul sau puncte de lucru in judetul Timis. Aceste intreprinderi pot activa in diverse sectoare economice: comert, servicii si partea administrativa a intreprinderilor care activeaza in industrie si constructii. Sunt vizate in principal serviciile de suport (backoffice), servicii de outsourcing si segmentul de bi