Pro i Ect Are a Demer Sulu i Didactic

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT

DIDACTICA SPECIALITATII

Coordonator, Cursant,

Lect. dr. ing. Costica NITUCA ARDELEANU D-tru Daniel IASI 2008 CUPRINS

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic

II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari)

a. Studiul programei scolare

b. Planificarea calendaristica semestriala

c. Proiectarea unei unitati de nvatare

d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)

III. Bibliografie I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului

didactic

Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si

modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.

Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie de ntrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut ?

Raspunsul la aceste ntrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii didactice.

Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica sau tehnologica presupune:

1. studiul programei scolare;

2. planificarea calendaristica;

3. proiectarea unitatilor de nvatare;

4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei). I. 1. Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:

1. Stabilirea obiectivelor educationale. Obiectivele educationale sunt elementele cele mai importante n realizarea proiectarii didactice.Acestea sunt precizate n programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca documente oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba n vedere, n primul rnd, obiectivele care circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). De asemenea, obiectivele trunchiului comun vor contribui la conturarea profilului de formare la sfrsitul nvatamntului obligatoriu. Pe de alta parte, n functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum extins, n cazurile claselor capabile

de performanta n anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.

2. Selectarea si organizarea continuturilor de nvatare. Aceasta etapa consta n selectarea si organizarea continuturilor n concordanta cu obiectivele educationale urmarite. Activitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si nu pe continuturi, continuturile reprezentnd o punte de legatura ntre obiective si elevi. Un rol important n selectarea si organizarea continuturilor l constituie identificarea unitatilor de nvatare. Plecnd de la identificarea unitatilor de nvatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale (capitole, subcapitole, lectii). De asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare lectie, prelucrnd si ordonnd logic notiunile n concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor si cerintele demersului educational.

3. Alegerea strategiilor de predare-nvatare. Strategiile de predare-nvatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic prin concordanta si mbinarea eficienta a continutului nvatarii cu metodelor de nvatare, cu mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ n vederea atingerii obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul disciplinei, de particularitatile de vrsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat.

4. Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare.

Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta ntregului proces instructiv-educativ.

Proiectarea demersului evaluativ va avea n vedere momentul n care se realizeaza evaluare (la nceputul

procesului de predare-nvatare, pe parcursul derularii sale sau la sfrsitul demersului), dar si metodele si tehnicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate asigurarea unui feed-back de calitate att pentru elevi, ct si pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrarii informatiilor obtinute, si vor regla modul de desfasurare a demersului didactic.

n privinta instrumentelor de evaluare se pun cteva ntrebari:

Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare, pe care trebuie sa le realizeze elevii ? Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii, pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?

Care este specificul colectivului de elevi pentru care mi propun evaluarea ?

Cnd si n ce scop evaluez ?

Pentru ce tipuri de evaluare optez ?

Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?

Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe ct mai variate, astfel nct evaluarea sa fie ct mai obiectiva si relevanta ?

Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina Eventualele blocaje constante n formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia dintre ei ?

Raspunsul la aceste ntrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului nregistrat de elevi, atingndu-se n aceste fel obiectivele propuse n programa scolara.

I. 2. Studiul programelor scolare

Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective/competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa ntr-o anumita perioada de timp. n acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra ntregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele disciplinelor nrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic, tinnd seama de specificul elevilor carora li se adreseaza.

Lectura programelor scolare trebuie sa scoata n valoare relatiile care exista ntre obiectivele cadru obiectivele de referinta - activitatile de nvatare - continuturi si modalitatile de evaluare.

I. 3. Planificarea calendaristica orientativa

Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi:anuale - se ntocmesc pe un an de studiu;

semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.

Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:

1. identificarea unitatilor de nvatare;

2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de nvatare;

3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice - continuturi;

4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de nvatare.

Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:

Unitatea scolara____________________

Profesor__________________________

Disciplina_________________________

Clasa______Nr. ore/saptamna_______

Programa scolara___________________

Anul scolar___________

Planificare calendaristica

Semestrul I, II

Unitatea de

invatare Obiective de

referinta/

Competente

specifice ContinuturiNr.de

oreSapt.Obs.

1 2 3 4 5 6

I. 4. Proiectarea unitatii de nvatare

O unitate de nvatare constituie o structura didactica deschisa si flexibila ce prezinta urmatoarele caracteristici:

determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de