Proiect Capitalele Europei

  • Published on
    16-Oct-2015

  • View
    37

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 1/81</p><p>Facultatea de tiine ale Naturii i tiinte Agricole</p><p>Ovidius Constana</p><p>Capitalalele Europei</p><p>-caracterizare complex-</p><p>Profesor: Marius Lungu Student: Vldescu Ioana</p><p>Capitolul 1.</p></li><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 2/81</p><p> Aspecte generale despre Europa.</p><p>Europaeste, convenional, unul dintre cele aptecontinente.Cuprinznd peninsulaEurasiei,Europa este separat deAsia deMunii Ural,rul Ural iMarea Caspicla est,i deMunii Caucazla sud-est. Europa are deschidere, n nord, laOceanul Arctic,n vest</p><p>laOceanul Atlantic,n sud laMarea Mediteran,iar n sud-est laMarea Neagri lacile ei de legtur spreMarea Mediteran.</p><p>Europa este al treilea cel mai populat continent dupAsia iAfrica,cu o populaie de731 de milioane de locuitori, reprezentnd 11% dinpopulaia lumii;[1]totui, potrivitestimrilorOrganizaiei Naiunilor Unite,ponderea Europei va scdea la 7% pn n2050.</p><p>Populatia a fost distribuita inegal in Europa, in functie de factorii naturali, factoriitehnologici si economici, factorii demografici si factorii sociali.</p><p>Densitatea medie a populatiei este de 71 loc./km, plasand Europa pe locul 2 dupaAsia.Pe state exista densitati diferite: state cu densitati medii de peste 200 loc./km(Germania, Olanda, Belgia, Regatul Unit); cu densitati intre 150-200 loc./km (Italia,Elvetia), intre 100-150 km (Danemarca, Franta, Portugalia, Ungaria, Polonia), intre50-100 loc./ km(Irlanda, Spania, Austria, Romania, Bulgaria, Grecia) si sub 50loc./km (Islanda, Norvegia, Finlanda, Letonia sau Rusia-27 loc./km). Cea mai maredensitate de populatie o are Monaco (16.000 loc./km), iar cea mai mica densitate o areIslanda (2,81 loc./km).</p><p>Pe zone, densitati mai mari de 300 loc./km apar in Olanda, Belgia, Ruhr, centrul sisud-estul Marii Britanii, nordul Italiei, valea Rhinului, intre 100-200 loc./km (Europade Vest si Europa Centrala); sub 50 loc./km (Europa Nordica, Europa de Rasarit siPeninsula Balcanica).</p><p>Miscarea naturala a populatiei</p><p>Europa este spatiul unui dramatism demografic deoarece natalitatea a coborat la 11-12%, iar mortalitatea a urcat la 11%, rezultand un bilant natural cuprins intre 0-1%. Pestate, in ultimii ani s-au inregistrat rate ale natalitatii intre 15 si 20% in Albania, Turcia,Islanda si Irlanda; rate reduse ale natalitatii in jur de 10% si sunb 10%, in Austria,Germania , Ungaria, Romania si Rusia, si chiar de 8-9% in Bulgaria si Ucraina.</p><p>Bilantul natural al populatiei Europei este negativ in tari ca: Letonia (-7,1%), Ucraina (-6,2%), Rusia (-4,8%), Belarus (-4,7%) si Romania (-1,5%).</p><p>Structura profesionala a populatiei</p>http://ro.wikipedia.org/wiki/Continenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Continenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Uralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Uralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Uralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ural_%28r%C3%A2u%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caspic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caspic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Arctichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C8%9Bia_lumiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C8%9Bia_lumiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C8%9Bia_lumiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Arctichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caspic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ural_%28r%C3%A2u%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Uralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Continent</li><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 3/81</p><p>Structura populatiei pe ramuri de activitate economica prezinta mari diferente: valorilemedii plaseaza Europa intre continentele cu un nivel de dezvoltare economica ridicata,cu o importanta forta de munca ocupata in servicii (60%), industrie (23%) si agricultura(17%).</p><p>Partea centrala si de vest a Europei are o pondere de peste 70% a populatiei ocupate insfera serviciilor. Fostele state socialiste din Europa de est au ponderi ridicate alepopulatiei ocupate in sectorul secundar, cum sunt Romania si Slovacia.</p><p>Criza economica izbucnita din 2008 si Criza datoriilor si a statelor din zona Euro arputea modifica drastic structura profesionala a populatiei si ar provoca o scadere masivaeconomica a Europei in viitorul apropiat.</p><p>Structura populatiei pe medii(urban/rural)</p><p>In Europa populatia urbana are o pondere de 73%, iar cea rurala de 27 %.</p><p>Structura confesionala</p><p>n Europa religia dominanta este crestinismul cu trei culte principale:catolicismul(predominant n Franta, Spania, Italia, Belgia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Irlanda,Austria),protestantismul (predominant n Germania, Olanda, Norvegia, Suedia,Finlanda, Danemarca, Marea Britanie) iortodoxismul (predominant n Rusia,Romnia, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Belarus i Serbia).</p><p>Alte culte: cultulmusulmann Albania si neoprotestantismul (baptistii, adventistii,evanghelistii, martorii lui Iehova). Se preconizeaza ca pn n 2030, numarulmusulmanilor n Europa se va dubla.</p><p>Istoricul cercetarilor:</p><p>n urma studiilor realizate, remarcm urmtorii cercetri istorici: Vasile Cucu,</p><p>Gabriel-Florin Matei, Nicolae Vasenciuc, Ion Bulei, Segiu Columbeanu n</p><p>Capitalele Lumii, dar i Horia C. Matei, Silviu Negu, Ion Nicolae n Enciclopedia</p><p>Statelor Lumii, Ediia a XI-a.</p><p>Scopul proiectului:Tema aleas a avut scopul de a cunoate i de a aprofunda informaiile</p><p>extrage din materialele amintite mai sus, promovarea examenului dar i</p><p>dorina studentului de.al realiza.</p>http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Protestantismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Protestantismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83</li><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 4/81</p><p>Capitolul II:</p><p>Capitalele Europei, au fost studiaten ordinea alfabetic a rii lor,</p><p>dup urmeaz:</p><p>- Albania (Shqipria) -Tirana- Andorra -Andorra la Vella- Austria (sterreich) -Viena- Belarus -Minsk- Belgia - Bruxelles- Bosnia i Heregovina - Sarajevo- Bulgaria - Sofia- Croaia (Hrvatska) - Zagreb</p><p>- Cipru (Kupros) - Nicosia- Republica Ceh - Praga- Danemarca (Danmark) - Copenhaga- Elveia - Berna- Estonia (Eesti) -Tallinn- Finlanda (Suomi) - Helsinki- Frana - Paris- Germania (Deutschland) -Berlin- Grecia (Hellas) -Atena- Ungaria (Magyar Republic) - Budapesta- Islanda (Island) - Reykjavik- Irlanda (Eire) - Dublin- Italia - Roma- Kosovo -Pritina- Letonia -Riga- Liechtenstein -Vaduz- Lituania -Vilnius- Luxemburg - Luxemburg- Macedonia -Skopje</p><p>- Malta -Valletta- Republica Moldova - Chiinu- Monaco -Monaco- Muntenegru Podgorica- Norvegia (Norge) - Oslo- Olanda (Nederland) -Amsterdam(oficial), Haga(administrativ)- Polonia (Polska) -Varovia- Portugalia - Lisabona</p></li><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 5/81</p><p>- Romnia -Bucureti- Rusia () -Moscova- San Marino - San Marino- Serbia -Belgrad- Slovacia -Bratislava- Slovenia (Slovenija) - Ljubljana- Spania (Espaa) -Madrid- Suedia (Sverige) - Stockholm- Turcia -Ankara- Ucraina -Kiev- Regatul Unit - Londra- Vatican Vatican</p></li><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 6/81</p><p>Tirana</p><p>Una dintre cele mai tinere capitale europene,Tirana,capital Republicii PopulareAlbania, este situat pe rul Ishmi la circa 40 km de Marea Adriatic, la 4120lat.N i1949long.E,ntr-o yon de cmpie adpostit de Muntele Dajti, de nlimile</p><p>Krrabe(400-500 m) i de culmile Munilor Kruje.</p><p>Menionat din perioada luptelor antiotomane conduse de Skanderbeg (sec al XV-lea),Tirana ncepe s capete aspect de ora abia la nceputul sec XVII-lea, sub administraialui Suleiman-paa, care-I d numele de Teheran. Tot n acest secol se continudezvoltarea oraului.</p><p>Dup primul rzboi mondial devine capitala rii n urma hotrrii Congresului ntrunitla Lushnja n 1920. n noiembrie 1926 i 1927 sunt semnate la Tirana dou tratate careaduc Albania n sfera de influiena a Italiei fasciste.La 29 noiembrie 1944 se instaleaz</p><p>n capitaleliberat noul guvern democratic al Albaniei,iar de la 11 ianuarie 1946, Tiranaeste declarat capitala Republicii Pupulare Albania.</p><p>Populaia este de 616.396 loc.(2008) avand o densitate 14,747loc/m2.</p><p>Oraul se bucur de un climat mediteranean, cu temperaturi medii anuale de 16,5C.Vnturile dinspre Marea Adriatic, bogate n vapori de ap, aduc anual circa 1000mmde precipitaii.</p><p>Economia: n anii puterii populare s-a pus accent pe dezvoltarea industrial acapitalei, ea deinnd astzi mai mult de o cincime din ntreaga producie industrial a</p><p>rii.</p><p>Tirana este cel mai mare centru industrial albanez, circa 20% din producia industrialnaional cu ntreprinderi textile,alimentare, de prelucrare a metalelor,medicamentelor, sticlrie,mobil, manochinrie. n acelai timp este un important nodrutier, iar n apropierea sa se afl aeroportul Rinas, poarta aerian a rii.</p><p>Vegetaia este de tip mediteranean cu arbori si arbuti care nu-i pierd frunzele iarna,fiind adaptai la uscciune(laur,smochin,mirt,citrice).Versanii colinelor sunt acoperiicu arbuti,iar cei ai culmilor muntoase cu pduri de stejar, fag i cedru.</p><p>Din punct de vedere al geologie, specifice zonei sunt solurile de tip terra rossa.</p><p>Aspectul oraului: Fizionomia de astzi a capitalei este rezultatul mbinrii trsturilorvechi orientale cu cele moderne. Dintre edificiile noi ale oraului, remarcm PalatulCulturii n care se afl Opera i Biblioteca naional, frumoasa cldire a Universitii destat, Teatrul Popular, mari ansambluri de locuit etc. Centrul oraului este dominat dempuntoarea statuie a lui Gheorghi Castrioti-Skanderbeg simbol al luptei pentru</p></li><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 7/81</p><p>independen. Unul dintre cele mai vechi monumente arhitectice este moscheia HagiaEtehembei. n Tirana sunt numeroase spaii verzi i locuri de odihn, peste 200 deparcuri i scuaruri, dintre care cel mai mare este Parcul Tineretului.</p><p>Andorra la Vella / Andorra la Vieja</p><p>Pe malul Rului Valira, ntr-o depresiune montan, sub masivul Enclar, pe pantameridional a Pirineilor, la 4230 lat.N i 130long.E, este situat Andorra la Vella,capitala micii republici Andorra, fiind i cea mai nalt capital european la 1028m alt.</p><p>Numele de Andorra apare n 819 pentru a desemna o parohie a mrcii spaniolecarolingiene, care a constituit obiectul donaiei lui Ludovic cel Pios ctre episcopul de</p><p>Urgel. n 1278 Andorra a fost pus sub suzeranitatea dubl a episcopului de Urgelsi acontelui De Foix, iar din 1607 acest drept a trecut asupra regelui Franei.</p><p>Populaia acestui ora este de 24 211loc( 2007) reprezentnd un modest ctun mult timpizolat de restul lumii.</p><p>Prin localizarea sa, Andorra la Vella, are o clim montan aspr, cu veri rcoroase i ieribogate n zpad. Frecvent zpada blocheaz oseaua pe o perioad de cteva luni,ntrerupnd legaturile rutiere cu Frana i Spania.</p><p>Economia. Oraul are o activitate economic destul de intens, care a nceput i s-a</p><p>dezvoltat dup 1929 cnd s-a construit prima central electric.Aici sunt ctevantreprinderi alimentare, manufacturi care prelucreaz producia local de tutunfabricnd igarete, i ateliere de drcit i de torsln. O bun parte din populaia activa oraului este ocupat n activitatea bancar, gzduind apte bnci care manevreaz nspecial capital francez i spaniol.</p><p>ntlnim numeroi turiti deoarece mrfurile care intr n aceast ar, inclusiv n acestora, nu sunt supuse taxelor vamale, preurile reprezentnd ntre 34% i 50% dinvaloarea preurilor din Fraa sau din Spania.</p><p>Din punct de vedere al vegetaiei, Andorra la Vella este format din pduri de conifereavnd o faun bogat, lupul fiind pe cale de dispariie, aadar el este ocrotit prin lege, iarastfel vntoarea de orice fel este interzis.</p><p>Din punct de vedere al geologie, n acest ora predomin rocile magmatice, n specialgranodioritele.</p></li><li><p>5/26/2018 Proiect Capitalele Europei</p><p> 8/81</p><p>Aspectul oraului: Capitala statului andorran adpostete att monumente istorice, ctsi edificii ultramoderne de inspiraie nord-american.Incentrul Andorrei la Vella, s-apstrat o aparte din vechiul ora, dominat de Casa de la Vall (Casa Vilor). ns s-auridicat i instituii moderne, dar i hoteluri confortabile, cteva cinematografe.</p><p>Viena</p><p>Pe Dunre, la poalele masivului muntos Pdurei Vienez, la 4213 lat.N i 1622 long.E,se afl Viena, capitala Republicii Federale Austria, unul dintre cele mai mari orae aleEuropei.</p><p>La origine o aezare celtic, apoi principala tabr militar roman n Panoniasuperioar, Vindobona a fost ridicat sub Vespasian la rangul de municipuiu. Datoritpoziiei sale, Viena ajunge reedin permanent a familiei de Babenberg, iardocumentele din 1207 l reprezint ca cel mai important ora german dup Colonia. Lafilele sec. XII i nceputul sec. XIII, Viena primete drepturi municipale, acumformndu-se o ptur bogat de bancheri i de negustori.</p><p>Evenimentele se precipit, astfel la 26 octombrie 1848 ncepe atacul armatei luiWindischgratz asupra oraului, care nfrnge la 31 octombrie rezistena maselorpopulare i ocup Viena. Dup revoluie, n 1850, Viena obine o larg autonomiecomunal, confirmat n 1860, iar odat cu constituirea statului dualist Austro-Ungar,oraul devine capitala acestuia</p><p>(1867-1918). La Viena au avut loc numeroase reuniuni internaionale i s-au semnat oserie de tratate care au reglementat situaia politic a Europei, devenind al treilea sediudup New York i Geneva, pentru organismele ONU.</p><p>Populaia acestui ora este de 1 668 737 de loc.(2005), reprezentnd 2,3 mil. loc. dinaglomeraia urban.</p><p>Clima capitalei este temperat continental, depinznd de interferena maselor de aerbaltice cu cele continentale, siberiene i uneori cu cele mediteraneene sau oceanicevenite din Vestul Europei, oraul aflndu-se sub influiena unui vnt care bate dinspreNV, denumit vntul vienez. Temperatura medie anual osci...</p></li></ul>