proiect Istanbul

  • Published on
    03-Jul-2015

  • View
    717

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

<p>Universitatea Alexandru I.Cuza Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor - Piatra Neam Mastere Complementare - Management n Turism</p> <p>Profesor cordonator: Prof. Dr. Nita Valentin</p> <p>Studenta: Voda M. Suzana</p> <p>Piatra Neamt-2011</p> <p>Cap I. Amplasare si acces</p> <p>1.1.Localizare, suprafata, informatii generale: Turcia:</p> <p>Turcia este un stat situat in SE Europei si SV Asiei, care are granite cu opt tari: Grecia si Bulgaria la nord-vest; la nord cu Marea Neagra; Georgia si Armenia la nord-est; Iran (Persia) si Azerbaidjian la est; Irak si Marea Mediterana la sud. Capitala este Ankara. Stramtoarea Bosfor care separa Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afla in Turcia. Anatolia e situata intre Marea Neagra la nord si Marea Mediterana la sud, cu Marea Egee si Marea Marmara la vest. Suprafata totala 780,580 km. Numele Turciei, Turkiye in limba turca, poate fi impartit in 2 componente: Turk, care inseamna puternic sau maret in turca veche si de obicei semnificand locuitorii Turciei. Asezarea Turciei la intersectia Europei cu Asia o face o tara de o importanta geostrategica importanta. Etnic turcii formeaza majoritatea populatiei, cu o minoritate importanta de kurzi. Religia predominanta in Turcia este Islamul si limba oficiala a tarii este turca. Turcia este o republica democrata, seculara, unitara, constitutionala, cu o mostenire culturala si istorica veche. Turcia a devenit tot mai mult integrata prin apartenenta vestica in organizatii ca Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE si economiile majore G-20. Turcia a inceput negocierile complete cu EU in 2005, a fost un</p> <p>2</p> <p>membru asociat al Comunitatii Economice Europeene inca din anul 1963 si au atins acordul uniunii vamale in 1995. Turcia de asemenea a promovat relatiile culturale, politice, economice si industriale cu tarile din Est, in particular cu Orientul Mijlociu si cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenenta in organizatii ca Islamic Conference and Economic Cooperation Organization. Avand in vedere locatia strategica, economia mare si armata, Turcia este clasificata ca o putere regionala de oamenii de stiinta politici si economistii mondiali.</p> <p>Istanbul Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizan) este cel mai mare ora al Turciei. Singurul ora din lume ce se desfoar pe malurile a dou continente, Europa i Asia, Istanbulul are o populaie de aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraul a fost ntemeiat de mpratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceti Bizan. Sub numele de Constantinopol, oraul a servit drept capital a Imperiului Bizantin pentru mai bine de un mileniu. n 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capital a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraului a devenit Istanbul. Oraul vechi se afl pe malul strmtorii Bosfor, care separ Europa de Asia i Marea Neagr - de Marea Marmara. n ziua de azi, oraul este mult mai mare i acoper att partea european, ct i cea asiatic. Dei nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziie major n economia i cultura rii, fiind cel mai important centru de comer internaional al Turciei. Denumirea popular veche a Istanbulului este arigrad</p> <p>Aezare geograficOraul vechi se afl pe malul strmtorii Bosfor, care separ Europa de Asia si Marea Neagr - de Marea Marmara. n ziua de azi, orasul este mult mai mare si acoper att partea</p> <p>3</p> <p>european, ct si cea asiatic.</p> <p>1.2. Acces:Pentru a ajunge in Turcia exista mai multe posibilitati de transport. Fiecare dintre acestea are unele avantaje si dezavantaje, optiunea va apartine: Cu avionul: este principala recomandare, desi mai scump, este mai rapid. Cu autobuzul: se trece prin Bulgaria in drum catre Istanbul. Pe calea ferata: este si acesta un mijloc de transport. Cu automobilul: insa trebuie luat in considerare pe langa benzina si alte plati pentru taxe de autostrada si alte taxe de transport.</p> <p>Cap.II. Patrimoniul turistic</p> <p>2.1.Potentialul turistic natural:Clima: Clima Turciei este temperat-continentala in centrul tarii, mediteraneana in zona coastelor Marii Egee si Mediterana.Vara este foarte calda, iar iernile sunt reci si ploioase. Incepand cu aprilie, pana la sfarsitul lunii octombrie, clima este ideala pentru relaxare, plaja, sau va puteti bucura de peisajele muntoase si de lacurile cristaline. In aer in iunie temperatura medie e de 25 grade C, in iulie 28 grade C, in august 29 C, iar in septembrie 30 C. Orasul Istanbul, localizat in stramtoarea Bosfor are o tempereatura medie intre 3-9 grade C in ianuarie. In iulie temperatura medie este intre 19-28 grade C. Precipitatiile sunt de aproximativ 700 mm anual si cad cel mai mult intre octombrie si martie. Ankara are o temperatura medie intre -3 C si 4 C in ianuarie si intre 15 C si 30 C in iulie. Cantitatea</p> <p>4</p> <p>anuala de precipitatii este de 410 mm. Anatolia de sud-est inregistreaza cele mai mari temperaturi de vara, aproximativ 30 C in iulie si august. Istanbul se afl n zon temperat, fiind un oras cu climat maritim-mediteraneean de tranzitie, media anual a temperaturii fiind de 14,3 C. Luna cea mai cald este luna august, media temperaturii ajungnd la 23,6 C. Luna cea mai rcoroas este luna ianuarie, media temperaturii fiind n jur de 5,8 C. Precipitatiile medii anuale sunt de 844 mm.</p> <p>Caracteristicile meteorologice ale localitii IstanbulLuna Media maxim a temperaturii (C) Media temperaturii (C) Media minim a temperaturii (C) Media cantitii precipitaiei (mm) Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Novembrie Decembrie Maxim anual</p> <p>8,7</p> <p>9,1</p> <p>11,2</p> <p>16,5</p> <p>21,4 26,0 28,4</p> <p>28,5</p> <p>25,0</p> <p>20,1</p> <p>15,2</p> <p>9,7</p> <p>18,3</p> <p>5,8</p> <p>5,9</p> <p>7,6</p> <p>12,1</p> <p>16,7 21,0 23,4</p> <p>23,6</p> <p>20,2</p> <p>16,0</p> <p>11,9</p> <p>8,2</p> <p>14,3</p> <p>2,9</p> <p>2,8</p> <p>3,9</p> <p>7,7</p> <p>12,0 16,0 18,5</p> <p>18,7</p> <p>15,2</p> <p>12,0</p> <p>8,5</p> <p>5,3</p> <p>10,3</p> <p>102.4</p> <p>80.2</p> <p>69.9</p> <p>45.8</p> <p>36.1 34.0 38.8</p> <p>47.8</p> <p>61.4</p> <p>100.9</p> <p>110.7</p> <p>123.9</p> <p>843.9</p> <p>Surs: Serviciul de Meteorologie a Turciei</p> <p>5</p> <p>GeografieAsezare Istanbul este singurul oras din lume care se ntinde pe dou continente, Europa si Asia. Cea mai mare parte a cartierelor sale se gsesc pe pintenul din extrema sud-estic a Europei, desprtit de cele asiatice prin Marea Marmara si Strmtoarea Bosfor. Pe partea european, golful adnc Cornul de Aur desparte cartierele europene n dou sectoare: vechiul Constantinopol, la sud, i Oraul Nou la nord, cu cartierele Karaky (Galata), Geyoglu (Pera), Kataba, Taksm, Beikta, Ortaky i altele mai noi, ntinse n adncul uscatului sau de-a lungul Bosfor-ului. Peste ape, pe malul asiatic, se afl vechiul Scutari (skdar), cu o seam de alte cartiere mai noi, ntinse pe rmul Mrii Marmara, spre sud i pe cel al Bosfor-ului, spre nord. Oraul metropol este considerat european deoarece centrul su istoric i ponderea locuirii de astzi se afl n Europa. Este centrul uneia dintre cele mai mari aglomerri urbane a continentului i reprezint principalul pol economic al Republicii Turcia, cu toate c nu mai este capital a statului. Nucleul Istanbul-ului, adic oraul vechi, este scldat de apele Mrii Marmara, de cele ale Bosfor-ului i de cele ale Cornului de Aur. Bosfor Strmtoarea Bosfor este o realitate geografic legat indestructibil de aezarea, existena i evoluia Istanbul-ului. Bosfor-ul (Boazii n limba turc), este o ruptur teluric a scoarei terestre dintre Europa i Asia, care permite comunuicaia dintre apele Marea Mediteran, prin Marea Egee i Marea Marmara, cu Marea Neagr. Strmtoarea reprezint ntlnirea a dou plci tectonice active care se contrapun la scar geologic. Bosfor-ul are o lungime de 31,7 Km i o lime ce variaz ntre 650 i 2800 de metri. Apele srate ale celor dou mri, pe care le unete, au umplut un an geologic adnc, nscut prin ruperea, sau compresarea uscatului la nceputul erei quaternare. De 4-5 milenii un numr greu de precizat de seminii i-au traversat apele de pe un continent pe altul, sau de la o mare las alta, n ciuda curenilor violeni ce l strbat. In lungul strmtorii adncimea apelor variaz ntre 36 i 124 de metri, cea mai mare adncime fiind atins n dreptul localitii Arnavatky, "satul albanez" n limba turc i numit odinioar Mega Revna, sat de cretini recunoscut astzi pentru restaurantele lui pescreti. Aici ca i n Romnia, la Galai sau</p> <p>6</p> <p>Constana, exist obiceiul de "Aruncare a crucii n mare" de Bobotaez, obicei vechi de 60 de ani. Navigaia prin strmtoare a fost totdeauna pus n pericol de curenii foarte puternici i periculoi care strbat apele la dou nivele distincte. Cei din partea superioar a apelor se ndrept dinspre Marea Neagr spre Marea Marmara, iar cei de profunzime se scurg invers, cu efect nefast pentru adncurile Marea Neagr. Sub adncimea de 200 de metri, n apele Marea Neagr s-au acumulat substane nocive pentru viaa animal. Aceasta a disprut total datorit aportului de ap mult mai srat dinspre bazinul mediteraneean n raport cu apa de suprafa din bazinul pontic, mult ndulcit de apele Durea i a altor mari ruri ce vin din cmpia ruso-ucrainean. Pe unele poriuni ale enalului Bosfor-ului, pericolul provocat de cureni este crescut cu mult fa de medie. La pericolele ntmpinate de navigaie s-au adugat n ultimele secole cele datorate construciilor militare medievale i moderne. Un exemplu l pot oferi cele dou mari ceti construite de turci nainte de cucerirea Constantinopol-ului, Anadolu Hisar pe malul asiatic i Rumali Hisar pe malul european, n poriunea cea mai strmt a enalului, acolo unde ntre maluri sunt numai 660 de metri. In baza Conveniei de la Montreux, din 1936, apele Bosfor-ului au devenit parte a domeniului internaional i libere accesului oricror nave strine. Traficul naval prin strmtoare este unul dintre cele mai importante din lume. O statistic din anul 2002 arat c 47.000 de nave au tranzitat strmtoarea, dintre care 8.000 au transportat ncrcturi periculoase, printre care gaze i petrol. In anul 2004 traficul a crescut la 54.000 de nave. Internaionalizarea strmtorii i densitatea traficului naval greu a necesitat obligativitatea folosirii de piloi turci de ctre navele de mare tonaj. Pe lng marele trafic naval internaional, apele strmtorii sunt nesate de o puzderie de vase mici turceti folosite la traversri, la navetele locuitorilor ntre cartiere, la trafic comercial local i, desigur, la turism. Legtura rutier dintre partea european i cea asiatic a metropolei se realizeaz prin dou mari poduri suspendate de dat recent, cu cte ase benzi de circulaie: Podul Bosfor i Podul Fatih Sultan Mehmed sau Podul Cuceritorului. Pe calea apelor, cartierele de pe cele dou continente sunt legate printr-o mulime de linii navale de navet, sau turistice. In prezent este n stare de finalizare un tunel de legtur pe sub apele strmtorii, la ntlnirea cu apele Marea Marmara, tunel destinat unei circulaii urbane rapide ntre cartierele de pe malurile celor dou continente. Tunelul poart numele de Marmaray[4], va avea o lungime de 13,6 Km i va fi dat n folosin n anul 2013. In jur de 1387 de metri din</p> <p>7</p> <p>tunel vor trece pe sub strmtoare la o adncime n jur de 61 de metri. Tunelul va avea un traseu lung pe sub cartierele existente pe malul european al Marea Marmara i pe sub cele de pe malul asiatic, spre sud. Va traversa pe sub apele marine n dreptul Cornul de Aur, puin n diagonal spre nord, spre rmul aciatic. Odat cu marele proiect Marmaray se vor moderniza circa 60 de Km de cale ferat existent din preajma capitalei. Noile ci ferate subterane vor fi racordate de o parte i de alta a strmtorii cu reeaua de transport existent i se vor amenaja patru noi staii: Kaliesme (acolo unde tunelul va intra n subsol),Yenikap, Sirkeci i Uskdar. Tunelul va descongestiona traficul n Istanbul i va permite trecerea zilnic, de o parte n alta, a circa 2.000.000 de cltori. Traversarea de la un mal la cellalt va dura 18 minute i 105 minute de la un capt la altul al tunelului (de la Halkali n partea european, la Gebze pe partea asiatic). Trenurile vor circula la un interval de 2 minute i vor transporta circa 75.000 de calatori pe or. Un factor de risc este acela c tunelul urmeaz pe circa 12 Km falia seismic nord-anatolian i c exist pericolul unuor cutremure, a unor tsunami i puternicilor cureni marini. Tunelul a fost proiectat pentru a face fa unui cutremur de 7,5 pe scara Richter. Marea Marmara Marea Marmara este un alt element georafic reprezentativ i definitoriu al aezrii Istanbul-ului. Apele Marea Marmara scald latura sudic a vechiului Constantinopol, respectiv cartierele europene apusene. Pe cellalt continent scald cartierele asiatice de provenien mai nou cu tendin sudic. Marea Marmara este o mare intern a Turciei fiind cuprins numai ntre teritorii turce. Ea este situat ntre sud-estul Europei i Asia Mic, constituind o legtur ntre Marea Neagr i Marea Mediteran prin Marea Egee. Ca i strmtoarea Bosfor este aezat pe triectul faliei seismice nord-anatoliene, falie responsabil de numeroase i dramatice seisme de mare putere. Este o mare de mici dimensiuni, dar bine delimitate. Are o suprafa de 11.500 Kmp i o adfncime maxim de 1261 metri. Are o importan economic major pentru Turcia, ea constituind o legtur avantajoas ntre metropola Istanbul i marea zon industruial din regiunea Izmit. Deasemeni se remarc drept o mare deosebit de circulat, cu un trafic dintre cele mai importante din lume, datorit strmtorilor ntre care este cuprins. Comunic cu Marea Neagr prin strmtoarea Bosfor i cu Marea Mediteran prin strmtoarea Dardanele, ambele foarte strmte i strategice. Vechii greci o numeau Propontida. Numele provine de</p> <p>8</p> <p>la termenul pro, adic nainte i pontos, adic mare. Aceasta deoarece pentru grecii venii din Marea Egee, aceast mic mare se afla naintea Pontul Euxin. Numele de Marmara provine tot din limba greac, de la vechiul termen Marmaros saumarmaron care desemna marmura alb cu granulaii, sau cu vinioare bleu, marmur foarte abundent n insula Prokonnesos (nesos - insul i prokos - cprioaar), denumit mai trziu Insula Marmara. Numele ei s-a exrins apoi asupra ntregii mri. Cornul de Aur Apele prietenoase care poart acest nume atrgtor (n turc Hali) sunt un reper geografic esenial pentru marea metropol euro-asiatic. Cornul de Aur este un golf lung i ngust, asemntor unui arpe acvatic, un corn prelung cu vrful puin curbat. Razele soarelui de dup amiaz se reflect n apele sale, fcndu-le s strluceasc ca aurul topit. Malurile lui au cunoscut de-a lungul mileniilor mulime de seminii purttoare a diverse religii i stadii de dezvoltate pe scara civilizaiei. Chiar i astzi cartierele care-l mrginesc ofer o imagine complet a compoziiei etnice i religioase a metropolei. La nceputul mileniului dinaintea erei noi n adncul golfului a luat natere o nensemnat locuire uman, numit Semistra, folosind calitile deosebite ale apelor lui pentru un port al navelor rudimentare. Mai trziu locuitorii s-au deplasat pe colina tringhiular, mai nalt, cuprins ntre Marea Marmara i minunatul i linititul golf. Noua aezare din sec. al 9-lea e.A, s-a numit Lygos. Ea a ocupat poziia dominant deinut mai trziu de acropolisul viitorului Byzantion grecesc, ntemeiat dup legend n anul...</p>