Rationalismul Structural

  • Published on
    09-Jul-2015

  • View
    60

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

RATIONALISMUL STRUCTURAL IN ARHITECTURA LUI GAUDI SI BERLAGE

IORGA VLAD NIMERCIAG ALEX-PETRISOR

1|Page

RATIONALISMUL STRUCTURAL - GENERALITATI Atunci cand a devenit posib ila calcularea liniilor de forta dintr -o structura, teoreticienii arhitecturii au savurat sansa care li se oferea, de a transforma matematica practica in litera de lege.Deformarile necesare acestui scop au furnizat legarur a dintre neoclassicism, gotic si modernism. JEAN NICOLAS LOUIS DURAND (1760-1834); HENRI LABROUSTE (1801-187 5); GOTTFRI ED SEMPER (1803 -187 9); AUGUSTUS PUGI N (1812 -1852); EUGENE VIOLLET-LE-DUC (1814-1879); ANATOLE DE BAUDOT (1834-1915); ANTONI GAUDI (1852-1926); HENDRICK BERLAGE (1856-1934); AUGUST PERRET (1874-1954). - raionalism - logica - nelepciune - ordine Aparenta ratiune a stiintei era exact ceea ce-i trebuia Iluminismului aflat ntr -o permanenta cautare a limpezimii gndului. Acestea au dat nastere neoclasicismului, nsa JNL Durand, profesor la influenta Ecole Polytechnique de Paris i n c e p a n d cu anul 1795, a dus logica un pas mai departe, s u g e r a n d c a b a z a intelectuala a arhitecturii rezida n tiinta, mai degraba dect ntr-un irecuperabil trecut mitologic. Scopul sau era sa traduca rationalismul ingineriei n planuri logice, functionale, cu ajutorul unui caroiaj de forma unui patrat. Aparent, acest lucru a trimis elementele decorative arhitecturale pe un plan secundar, nsa prin ruperea legaturilor dintre structura si ornament au aparut semne de ntrebare legate de relatia dintre forma, functie si semnificatie. Biblioteca National din Paris, de Henri Labrouste, a sugerat o noua sinteza. Planul constructiei cu structura metalica e simplu si rational, nsa putinele elemente decorative folosite, chiar daca nu s-au departat foarte mult de tiparele clasicismului, transmit o interpretare bogata n2|Page

simboluri a functiei ndeplinite de cladire si a relatiei dintre arhitectura si cultura. Atat Eugene-Viollet-Le-Duc, cat si Augustus Pugin au folosit retorica rationalismului structural pentru a-si sustine preferinta pentru stilul gotic. Pugin afirma ca lipsa oricarui element fara un rost anume facea ca stilul gotic sa fie virtuos moralmente, in timp ce Viollet-le-Duc sublinia aparenta obrsie a goticului n principiile structurale. La nceputul secolului XX, arhitec i precum Hendrick Berlage au inceput sa exploreze idea ca structura insasi poate creea spatiu, n acelasi timp referindu-se la scopul ei fara a avea nevoie de decoratiuni formula ce a atins apogeul n perioadade nceput a modernismului.CONSTRUCII-CHEIE Bursa de marfuri - Amsterdam, Olanda, HENDRICK BERLAGE, 1897-1903; BibliotecaNaionala - Paris, Frana, HENRI LABROUSTE, 18601868; Biblioteca Sainte Genevieve - Paris, HENRI LABROUSTE, 1845-1850; St. Denys-de-l'Estree - lnga Paris, EUGENE VIOLLET-LE-DUC, 1864-1867; St. Jean de Montmartre-Paris, ANATOLEDE BAUDOT, 18971905; Notre-Dame du Raincy - Paris, AUGUST PERRET, 19221923.

3|Page

RATIONALISMUL STRUCTURAL - INFLUENTELE LUI GAUDI SI BERLAGE

Guimard a creat opere modeste i oarecum convenionale, dar dup ce el nsui se familiariza cu unele dintre teoriile arhitecturale care circul la sfritul anilor 1800, a nceput s produc cateva lucrri excepionale de avant-garde. Ideile radicale ale lui Viollet-le-Duc i arhitectura sinuoasa ale lui Victor Horta au influenat n special proiectele sale. Vizita lui Guimard la Hotelul Tassel al lui Horta n 1895 a acionat ca un catalizator pentru creativitate si i-a inspirat o radicala reevaluare a abordrii sale de design. ntr-adevr, proiectele care decurg din Guimard au proclamat apariia stilului Guimard.. linii fluide, curbilinii care caracterizeaz design-ul Guimard au devenit sinonim cu miscarea Art Nouveau In arhitectura , sunt necesare 2 cai pentru a fi adevarat. Trebuie sa fie adevarat conform programuluile si. Pentru a fi adevarat in acord cu programul, este necesara indeplinirea exacta si simpla a conditiilor impuse de necesitate. Pentru a fi adevarat in functie de metodele de constructie, este necesara folosirea materialelor in acord cu proprietatile si calitatile lor, simplele chestiuni artistice de simetrie si forma aparenta sunt conditii secundare in prezenta principiilor noastre dominante. Violet-le-Duc, Entretiens sur larchitecture Pentru marlele teoritician de arhitectura-francezul E. V. Le-Duc, aceste principii au facut parte din lecturile lui la Scoala de Arte Frumoase in 1853, excluzand in mod cert traditia arhitecturala a rationalismului classic francez. In locul unui stil international abstract Viole-le-Duc a sustinut o reintoarcere la constructia regionala. Ilustratiile lui din Entretiens, care in anumite aspecte au anticipat Art4|Page

Nouveau-ul, au indicat aparent tipul de ahitectura care arputea evolua de la principiile rationalismului structural. Pentru invidia lui Ruskin, Le-Duc a prevazut mai mult decat un argument moral. El a propovaduit nu doar modele ci si de asemenea o metoda care theoretic ar elibera arhitectura de irelevantele eclectice ale istoricismului. In acest mod, Entretiens, a servit ca o inspiratie pentru avangarda ultimului sfert al sec XIX, metoda lui penetrand acele tari europene unde influenta culturala franceza a fost puternica dar traditia clasicismului a fost slaba. Eventual, ideile lui s-au raspandit chiar si in Anglia unde au influentat oamenii asemenea lui Sir. George Gilbert Scott, Alfred Waterhouse si chiar Norma Shaw. In afara Frantei, teza lui, in particular cu implicari cultural nationaliste a avut cel mai pronuntat impact in lucrarile catalanului Antoni Gaudi, belgianului Victor Horta, si arhitectului german Hendrik Petrus Berlage. Scrierile lui Violet-le-Duc, Ruskin, si Richard Wagner, au facut parte din fondul cultural adoptat al lui Gaudi. Departe de aceste influente mediteraneene, realizarile lui par sa fie suspendate in doua impulsuri mai de graba antitetice, bizare: dorinta de a reanvia arhitectura indigena si constrangerea de a crea forme de expresie total noi. Aceasta, desigur, salvata pentru neobisnuitele lui puteri de imaginatie. Gaudi a fost total unic. Aceasta antiteza latenta in intreaga miscare Art and Crafts s-a reflectat in renasterea literaturii celtice care a exercitat o puternica influenta asupra Scolii Glasgow - 1890. O comparabila reinviere catalana a aparut in Barcelona mai curand de 1860, cand Madridul si-a afirmat suveranitatea asupra Catalaniei prin interzicerea utilizarii limbii catalane. Prima limitare la reforma sociopolitica, reinvierea in curand ceruta de independenta catalana si cum un asemenea statut nu a fost nici o data garantat - clamarea autonomiei a reaparut ca un puternic factor al razboiului civil spaniol. In a doua5|Page

jumatate a sec. XIX Biserica a sustinut clamarile catalane de suveranitate si reforma sociala, asadar Gaudi a fost liber sa formeze orice conflict intre credinta sa si alianta politica. Atat Gaudi cat si patronul lui, patronul manufacturii textile si transportului maritim, magnatul Eusebio Guel-Bacigalupi, au ajuns la maturitate sub influenta miscarii separatiste catalane. Desi aceasta miscare a avut aspectele sale conservatorii, cu toate acestea ea a suportat diverse programe de reforma sociala care au largit munca intelectualitatii caltalane. Gaudi fusese in principal subiect ideilor socialiste inainte de intalnirea cu Guell in 1982. Imediat dupa absolvire fusese implicat in Mataro Workers Co-operative care i a comandat sa proiecteze o cuprinzatoare asezare de locuinte pentru muncitori, o structura comunitara si un atelier, dintre care doar ultimul a fost construit in 1878. Nu mult dupa asta, Gaudi a inceput sa lucreze pentru burghezie construind exotica Casa Vicents intr un stil cvasimaur in 1878. Aceasta casa, ca majoritatea din lucrarile lui Gaudi, a fost marturisita influentei lui Viollet-le-Duc, in particular scrisorii L'Art Russe (1870), unde elementele constituente unui stil national, erau vazute ca fiind limitate pe principii de rationalism structural. In Casa Vicens, Gaudi a formulat mai intai esenta stilului sau, in timp ce goticul era mediteranean in principiul structural, in mare parte din inspiratiile sale. Asa cum a scris Ary Leblond in 1910, Gaudi a cautat un gotic care era plin de lumina, relatat structural in maretia catedralelor catalane, angajand culoarea asa cum atat maurii (moors) cat si grecii au facut, logic pentru spania-un gotic jumatate maritim, jumatate continental, animat de bogatia panteista. Rezultatul in Casa Vicens a fost un mudejar planificat in mod pastis in jurul conservatorului, care in placajul sau de caramida, placile glazurate si fieraria decorativa, a fost mult mai exuberant decat la orice casa contemporana. Totusi structura transcede expresia sa exotica, de6|Page

aceea a fost prima ocazie pentru care Gaudi a folosit valoarea traditionala, catalana sau rousilliona, in care formele curbilinii sunt realizate prin curbarea in exterior a straturilor de ceramica laminate. Aceasta valoare a devenit o caracteristica cheie a stilului sau, aparand in cea mai delicata forma a sa in structura de coaja subtire la Scoala Sagrada Famiglia-Barcelona, in 1909. Realizarilre initiale ale carierei lui Gaudi sunt inseparabile de diversele lucrari pe care el si colegul sau Francesc Berenguer le-au proiectat pentru Eusebio Guell. Contele Guell a fost un progresist, iar casa lui din Barcelona - Palau-Guell, pe care Gaudi a proiectat-o in 1888, a devenit o Mecca pentru intelectualitatea anilor 1890. Asa cum Casa Vicens a fost construita in jurul unei sere, astfel Palau Guell a fost construit in jurul unei camere muzicale, o orga pod si capela. Acest spatiu compozit, a fost ecoul formei curtii tipice islamice si sa propagat prin intreaga sectiune superioara a casei. Proeminnenti asupra patosului lui Guell au fost Ruskin si Wagner iar Gaudi parea sa fi fost mai mult afectat de teoriile unuia decat dramele muzicale ale altuia. In orice caz reputatia lui Ruskin a fost l