Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

  • Published on
    03-Jun-2018

  • View
    217

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • 8/12/2019 Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

    1/9

    Analiza

    cheltuielilorpublice dinRomania

    Nume: Bejenaru Dragos Bogdan

    Facultatea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

    Anul: I

  • 8/12/2019 Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

    2/9

    CUPINS:

    !" CAACTEI#AEA SI C$NTINUTU% SISTE&U%UI C'E%TUIE%I%$

    PUB%ICE

    (" C'E%TUIE%I%E PUB%ICE PENTU ACTIUNI S$CIA% CU%TUA%E

    )" C'E%TUIE%I%E PUB%ICE PENTU ACTIUNI SI $BIECTI*E

    EC$N$&ICE

    Romania are cele mai mari cheltuieli pentru investitii publice din Europa ca ponderein PIB pe ultimii 10 ani, dar valoarea investitiilor nu este corelata cu performanta

    acestora si se impun politici sectoriale coerente.Alocarea de bani din fondurile nationale pentru proiecte de investitii catre administratiile

    locale in perioada 20042011 a atins un ma!im in anul 200", de cinci miliarde lei #1,$%

    miliarde euro&, acoperind circa '0( din investitiile la nivel local. Pentru aceasta anali)a,efectuata pentru perioada 20042011, au fost selectate sase instrumente principale de

    transfer de la bu*etul de stat+ ondul de Re)erva al -uvernului #20042011&, sume

    defalcate pentru drumuri udetene si comunale #200/2011&, utili)ate in cea mai mare

    parte la nivelul consiliilor udetene, ondul de mediu #200"2011&, sume pentru scolidistribuite de inisterul Educatiei #200'2010&, sume pentru pentru sisteme de apa in

    mediul rural si drumuri comunale #20042011& si alocari pentru poduri mici, sisteme deapacanal si terenuri sport in mediul rural #200'2011&. Aceste sase instrumente sunt 100( nationale si discretionare, sumele fiind alocate

    de *uvern sau ministerele titulare pe liste ane!a la bu*et, fara vreo ustificare clara sau

    competitie de proiecte. u alte cuvinte, repre)inta cel mai bun teren pentru a masuraclientelismul politic pur.

    1) Caracterizarea si continutul sistemului cheltuielilor publiceIn procesul indeplinirii functiilor si sarcinilor sale, statul asigura acoperirea

    necesitatilor publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse banesti

    care se mobili)ea)a prin intermediul relatiilor financiare. olosirea resurselor banesti

    astfel mobili)ate are loc prin intermediul cheltuielilor publice.

    ate*oria de cheltuieli publice este strans le*ata de ansamblul actelor sioperatiunilor de reparti)are si utili)are a fondurilor statului pentru actiuni socialculturale

    si economice, pentru intretinerea or*anelor statului si apararea nationala etc. In acest

    conte!t, se impune a se face o diferentiere intre cheltuielile publice si cheltuielilebugetare.

    C+eltuielile u-licese refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul

    institutiilor publice, care se acopera fie de la buget#pe plan central sau local&, fie dinfondurile extrabugetaresau de la bugetele propriiale institutiilor, pe seama veniturilor

  • 8/12/2019 Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

    3/9

    obtinute de acestea.

    C+eltuielile -ugetare repre)inta doar o parte a cheltuielilor publice si anume,

    acele cheltuieli care se acopera de la bu*etul de stat, din bu*etele locale si din bu*etulasi*urarilor sociale de stat.

    C+eltuielile u-licein*lobea)a, deci+

    a& cheltuielile publice efectuate de administratia centrala de stat din fondurile bu*etare,e!trabu*etare si fonduri cu destinatie speciala #inclusiv cheltuielile federale, unde este

    ca)ul&

    b& cheltuielile unitatilor administrativteritorialec& cheltuielile finantate din fondurile asi*urarilor sociale de stat

    d& cheltuielile or*anismelor #administratiilor& internationale din resursele publice

    prelevate de la membrii acestora.

    3in punctul de vedere al destinatiei si volumului lor, cheltuielile publice suntinfluentate de conditiile politice, economice, sociale si de amploarea interventiei statului

    in economie. nele dintre aceste cheltuieli repre)inta o avansare de produs intern brut,

    iar altele, dimpotriva, un consum definitiv de produs intern brut. 5endinta *enerala a

    cheltuielilor publice este aceea de crestere de la un an la altul.Anali)ate in dinamica, cheltuielile publice ale tarilor cu economie de piata,

    manifesta o tendinta de crestere accelerataatat ca expresie relativa, cat si in marimeabsoluta.

    Evolutia cheltuielilor publice in marime absoluta, adica in preturi curente, este

    influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. Accentuareaproceselor inflationiste determina maorarea preturilor si implicit cresterea nominala a

    cheltuielilor pe care statul le efectuea)a cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri

    si servicii. 6e inre*istrea)a astfel o crestere nominala mai rapida a cheltuielilor publice

    comparativ cu cresterea reala a acestora.resterea nominala re)ulta din comparareacheltuielilor statului e!primate in preturi curente, iar cresterea reala din compararea

    cheltuielilor statului e!primate in preturi constante.

    2) Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturaleIn statele moderne cheltuielile pentru actiuni socialculturale repre)inta o

    componenta importanta apoliticii socialepromovata de catre acestea.

    Prin .inantarea anumitor actiuni cu caracter social/cultural, se urmareste

    satisfacerea nevoilor publice socialecare resuune reali0area a trei obiective+

    a) garantarea unui venit minim pentru toti membrii societatii indiferent de marimea

    proprietatii de care dispun

    b) restrangerea ariei de nesiguranta a vietii indivizilor si oferirea posibilitatilor de

    aparare in situatii de soma, boli, batranete etc.

    c) asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate

    minimeprin intermediul serviciilor publice *enerale.Satisfacerea nevoilor publice social-culturalese poate reali)a pe urmatoarele cai+

    oferirea unor servicii *ratuite populatiei prin accesul liber la institutiile de invatamant,

    de cultura etc. plata unor ta!e #tarife& reduse comparativ cu costul actiunilor socialculturale reali)ate

    in favoarea cetatenilor

    acordarea de autoare banesti diferitelor cate*orii de cetateni sub forma pensiilor,burselor, indemni)atiilor etc.

  • 8/12/2019 Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

    4/9

    Sursele de finantare a cheltuielilor pentru actiuni socialculturale, pre)entate in

    mod sintetic, se concreti)ea)a atat in resurse bu*etare, cat si e!trabu*etare.

    heltuielile pentru actiuni socialculturale pre)inta o importanta deosebita, inprimul rand, din punct de vedere economic, iar in al doilea rand, pre)inta un important

    rol educativ, deoarece actionea)a asupra factorului uman, ii de)volta capacitatea

    intelectuala, de apreciere a adevaratei valori, consideranduse ca indivi)ii instruiti suntmai putin predispusi la comiterea de acte antisociale.

    Avand in vedere importanta si rolul deosebit pe care il au cheltuielile pentru

    actiunile socialculturale, acestea pot fi asimilate unor 1investitii in resurse umane12In urma efectuarii cheltuielilor pentru actiuni socialculturale se obtin o serie de

    efecte economice, sociale, umaneetc. 3esi aceste efecte sunt recunoscute, este destul de

    dificila cuantificarea lor.

    E.icienta actiunilor social/culturale+ reflecta calitatea activitatii desfasuratesi se e!prima prin eficienta procesului de

    invatamant, a activitatii culturalartistice, a activitatii sanitare etc

    desi nu este o eficienta economica, are o deosebita importanta si influenta asupra

    eficientei economiceeste reflectata de relatia dintre "efort"e!primat prin volumul cheltuielilor indreptate

    spre reali)area acestor actiuni si "efectul" acestor cheltuieli manifestat pe multipleplanuri+ material, social, uman, cultural.

    1.Cheltuielile pentru invatamant sunt destinate asi*urarii instruirii si pre*atirii

    fortei de munca. In perioada contemporana, tarile cu economie de piata au sporit volumulalocatiilor bu*etare pentru finantarea invatamantului datorita necesitatilor impuse de

    moderni)area acestuia, de nevoile sporite de cadre cu calificare medie si superioara, de

    amploarea revolutiei tehnicostiintifice contemporane.

    Cheltuielile pentru invatamant sunt considerate "investitii intelectuale",componenta a investitiilor in resurse umane, care pre)inta unele caracteristici fata de

    investitia materiala+

    investitiile intelectuale sunt investitii pe termen lun* pentru ca re)ultatele apar dupa operioada relativ indelun*ata

    termenul de recuperare al investitiei intelectuale este mai scurt decat al investitiei

    materiale si, in plus, nu intervine u)ura morala investitia intelectuala este supla si fle!ibila, fiind mai putin speciali)ata in raport cu

    investitia materiala, care este destinata unei stricte speciali)ari

    efectele investitiilor intelectuale sunt multiple si sunt mai dificil de cuantificat.

    Finantarea cheltuielilor pentru invatamantse face pe seama resurselor bu*etare,a ta!elor scolare, a imprumuturilor, a donatiilor, a subventiilor din partea unor societati

    comerciale, a veniturilor provenite din e!ploatarea proprietatilor apartinand institutiilor

    de invatamant sau din activitati prestate pentru terti etc.Din punct de vedere al continutului lor economic, cheltuielile pentru invatamant

    se impart in+ - cheltuieli de capital#investitii& care vi)ea)a construirea de unitati de invatamant sidotarea acestora

    - cheltuieli curente, destinate achi)itionarii de bunuri si servicii care sa asi*ure

    intretinerea si functionarea curenta a acestora # cheltuieli de personal, cheltuieli materiale

    si servicii, cheltuieli repre)entand subventii acordate acordate institutiilor de invatamant

  • 8/12/2019 Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

    5/9

  • 8/12/2019 Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

    6/9

    sunt finantate din bu*etul de stat, iar cele de interes local prin bu*etele locale #e!+

    Biblioteca 9ationala, Editura Academiei etc.& -finantare din venituri proprii, constituite sub forma miloacelor e!trabu*etare siprin completare cu alocatii bugetarede la bu*etul de stat sau de la bu*etele locale #e!+

    casele de cultura, mu)eele, institutiile or*ani)atoare de spectacole etc&

    -finantare integrala din venituri proprii, constituite sub forma miloacelore!trabu*etare, situatie in care veniturile proprii aflate in sold la sfarsitul anului se

    reportea)a pe anul urmator #e!+ anumite edituri, case de film etc&.

    In plus, la finantarea unor astfel de activitati pot contribui si fondurile rezultate inurma actiunilor de sponsorizare sau mecenat.

    4. Cheltuielile publice pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si

    indemniatii sunt indreptate in special catre protectia persoanelor nesalariate, a

    varstnicilor, copiilor orfani si fara intretinatori, a persoanelor cu handicap, veteranilor dera)boi etc. 3atorita faptului ca aceste cheltuieli sunt neproducatoare de venituri, ducand

    chiar la o incetinire a ritmului cresterii economice, ele sunt considerate cheltuieli

    neproductive.

    Sursele de finantarea cheltuielilor sunt repre)entate de catre bugetul de stat#intro masura covarsitoare& sau din fonduri speciale la care se adau*a donatiile si contributiile

    voluntare de la or*ani)atiile ne*uvernamentale.In tarile de)voltate, aceste cheltuieli fac obiectul unor vaste pro*rame sociale ce

    urmaresc combaterea saraciei, autorarea persoanelor cu handicap, a familiilor cu multi

    copii etc.In omania, fondurile pentru asi*urarea necesarului de resurse financiare pentru

    acoperirea unor astfel de cheltuieli sunt asi*urate de+ - bugetul de stat#e!+ finantarea centrelor de primire a minorilor, autoare sociale,

    alocatii pentru copii, autoare pentru sotiile militarilor in termen, pensii I.:.;.R. etc.& - bugetele locale #e!+ finantarea caminelor de batrani, caminele pentru copiii cu

    handicap, cantine de autor social, indemni)atii de nasteri etc.& - venituri proprii#intro mai mica masura&.

    !. Cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat.

    sigurarile sociale repre)inta acea parte a relatiilor socialeconomice e!primate

    sub forma baneasca cu autorul carora se formea)a, se reparti)ea)a, se *estionea)a si seutili)ea)a fondurile banesti necesare ocrotirii obli*atorii a salariatilor si pensionarilor din

    companiile nationale, re*iile autonome, societatile comerciale etc., a a*ricultorilor, a

    intreprin)atorilor particulari, persoanele aflate in incapacitate temporara sau permanenta

    de munca si alte cate*orii.heltuielile privind asi*urarile sociale de stat vi)ea)a, deci, acordarea de pensii,

    autoare si indemni)atii, trimiteri la tratament balneoclimateric si odihna a celor cuprinsi

    in sistemul asigurarilor sociale de stat.Privite din punct de vedere economic, se constata ca aceste cheltuieli, ca si cele

    pentru asistenta sociala, au un caracter neproductiv, repre)inta un consum final de #$%

    si nu pot fi asimilate investitiilor in resurse umane.3in punct de vedere al naturii lor, aceste cheltuieli fac parte din randul acelorasi

    actiuni de protectie sociala #pre)entate mai sus&, insasistemul de finantare este diferit, iar

    cuantumul este mai substantial.

    6pre deosebire de cheltuielile indreptate catre asistenta sociala, aceasta cate*orie

  • 8/12/2019 Refacut Analiza Cheltuielilor Publice

    7/9

    de cheltuieli se finantea)a pe ba)a contributiei an*aatilor, liberprofesionistilor si

    an*aatorilor, in diferite proportii, la care se adau*a #uneori& subventii de la bu*etul de

    stat.

    In omania, cheltuielile publice privind asi*urarile sociale de stat vi)ea)a

    pensiile de asi*urari sociale de stat #pentru limita de varsta& care detin cea mai ridicata

    pondere, pensiile de asi*urari sociale pentru a*ricultori, indemni)atiile pentruincapacitate temporara de munca din cau)a de boala sau accident, autoare acordate

    pensionarilor etc. sisunt finantate prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat.

    !esursele necesareconstituirii fondurilor pentru finantarea acestor cheltuieli seconstituie din+

    -contributii obligatoriipentru asigurari sociale de stat datorate de an*aati si

    an*aatori -contributia pentru asigurari socialedatorata de alte persoane asi*urate -contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor pentru bilete de tratament

    si odihna -incasari din alte surse

    -subventii de la bugetul de stat, in completarea fondurilor proprii.6tructura actuala a sistemului public national de asi*urari sociale este re)ultatul

    unor adanci transformari si al unui indelun*at proces de de)voltare economicosociala.6istemul public national de asi*urari sociale in Romania este intro continua

    de)voltare si perfectionare, date fiind cerintele de aliniere la standardele europene.

    &. Cheltuielile publice pentru ajutorul de somaj.

    jutorul de somajrepre)inta o forma de sustinere materiala a persoanelor ramase

    temporar fara loc de munca.

    Fondul cu aceasta destinatie se constituie din contributiile obligatorii ale

    salariatilor si firmelorsi, in completare, dinsubventii bugetare.In raport de situatia celui ramas fara lucru, e!ista doua forme de sprijin al

    somerilor+ alocatia 3asigurarea" de somaj, care se acorda celor care au lucrat anterior,

    au o anumita vechime si au platit coti)atii ajutorul de somajce se acorda celor nouveniti pe piata fortei de munca.

    In omania, dupa 17"7, odata cu promovarea mecanismelor economiei de piata

    si pe fondul scaderii drastice a activitatilor productive, fenomenul de soma samanifestat, in mod e!plicit. Aceasta a impus le*iferarea...