Referat Pedagogie Educatia Permanenta

  • Published on
    29-Dec-2015

  • View
    145

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<p>EDUCATIA SI AUTOEDUCATIA IN CONTEXTUL EDUCATIEI PERMANENTEAristotel,in lucrarea sa ,,Politica ,considera ca educatia trebuie sa fie un obiect al supravegherii publice ,iar nu particulare, in consecinta ea trebuie sa pregateasca viitorii cetateni.Aceasta pregatire trebuie sa se faca diferentiat dupa modul in care cele trei aspecte ale sufletului (vegetativ,animal,rational), se distribuie in randul oamenilor. Pentru autorul Politicii aceasta distribuire nu este rezultatul unui joc al hazardului, ci un fel de predeterminare,la scavi predominand sufletul vegetativ, iar la proprietarii de sclavi sufletul rational. Fiecarui tip de suflet ii corespunde un alt fel de educatie. In conceptia sa deci educatia ar fi o actiune de daltuire a fiintei umane, tot asa cum sculptorul ciopleste un bloc de marmura pentru a-i da forma.I.A.Komensky, in lucrarea sa Didactica magna, considera ca, la nastere,natura inzestreaza copilul numai cu semintele stiintei, ale moralitatii si religiozitatii .Acestea nu se desavarcesc prin sine si de la sine ele devin un bun al fiecarui om numai prin educatie.In conceptia sa educatia este o activitate de stimulare a acestor semintesi implicit de conducere a procesului de umanizare,-omul nu poate deveni om decat daca este educat.</p> <p>Filozoful german I.Kant in reflectiile sale aprecia ca educatia contribuie la valorificarea naturii umane in folosul societatii.Este placut sa ne gandim ca natura omeneasca va fi mai bine dezvoltata prin educatie si ca se poate ajunge a i se da o forma care sa-i convie cu deosebire.Aceasta ne descopera perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc.</p> <p>Educatia se desfasoara in mod constient, conform unui scop prestabilit in prealabil, avand, deci un sens intentional si o finalitate bine conturata.Prezenta scopului presupune implicit un caracter organizat si sistematic al actiunii educationale, acesta diferentindu-se de influientele spontane ale mediului, care pot actiona convergent sau divergent in raport cu ea. Organizarea reclama, la randul sau,crearea unui cadru adecvat care sa permita desfasurarea sa in conditii optime.Forma superioara a organizarii educatiei este cea institutionala, in cadrul acesteia scoala reprezentand principala institutie in care se desfasoara acest proces.(Pedagogie generala,1994,Ioan Nicola,Domnica Farcas, p.7-10). In procesul instruirii si formarii omului se transmite, de la o generatie la alta, experienta de productie sub forma de cunostinte, priceperi, deprinderi si tehnici de munca, asigurandu-se astfel continuitatea productiei de bunuri materiale necesare societatii. Tot prin educatie se transmit cuceririle stiintei si tehnicii, valorile culturale si morale, traditiile si obiceiurile, idealurile si stilurile de viata, compotamentele sociale, conceptiile despre lume, modalitatile de a gandi, de a intelege si interpreta fenomenele din natura si societate.Experienta, valorile culturale si morale transmise prin educatie, cu ajutorul unor metode si mijloace de invatamant, sunt asimilate si subiectivate de catre tanara generatie. Realizand transferul de valori de la o generatie la alta , prin selectia si sinteza celor autentice ,educatia este ea insasi creatoare de valori umane, de personalitati novatoare,care prin creatiile lor stiintifice, tehnice si artistice, imbogatesc cultura maeriala si spirituala a societati, contribuind la progresul acesteia. Privita din aceasta optica,educatia este o punte de legatura intre trecut,prezent si viitor ,un mijloc de comunicare intre generatii, de pastrare a valorilor culturale si de continuare a istoriei umane pe o linie ascendenta.Dezvoltarea intr-o proportie geometrica a volumului de cunostinte in domeniile stiintei,tehnologiei si culturii impune o schimbare a paradigmei educationale actuale.Ritmul de difuzare a ideilor noi intrece posibilitatile de absorbtie de care dispune individul format prin educatia clasica.Aceste schimbari pun la indoiala relevanta si eficacitatea sistemelor actuale de invatamant, centrate pe valori recurente, cunoscute , relativ fixe.Perimarea obiectivaa cunostintelor, precum si setea individului de perfectiune cognitiva impun o reorientare a invatarii in perspectiva educatiei permanente.Se pare ca scoala nu mai poate raspunde satisfacator acestor sfidari pe care le impune noile realitati.Nu mai este suficienta o simpla formare , ci este nevoie de crearea unei fiinte capabile de autoperfectionare, de inflorire spirituala autoconsimtita. Este nevoie de o educatie permnenta , cea care dureaza tot timpul vietii, care debuteaza de la scoala si pe care o urmeaza fiecare pe socotel prorie in functi de intersele si dorinta sa. Fiecare dintre noi trebuie sa fie pregatit pentru efectele crescande ale mecanizarii, ale rationalizarii existentei noastre. Apetitul pentru cultura, al cautarii perfectionarii continue trebuie sa constituie o prioritate. A sti sa te cultivi, sa-ti imbogatesti spiritul,sa-ti fasonezi conduitele sunt obiective de prim rang al unei formari autentice. Consecintele economice si sociale ale revolutiei stiintifice si tehnice ii obliga pe toti cei preocupat de a defini si aplica politicile educative la conceperea educatiei scolare primare, secundare si post-secundare ca un element sau o parte a unui proces permanent care incepe de la educatia prescolara si aduce in discutie nu invatamantul realizat de educator , ci achizitia cunostintelor si invatarea deprinderilor in cadrul vietii active.Ea presupune , de asemenea, o buna articulare a educatiei extrascolare cu ale activitati care se desfasoara in afara scolii.( Pedagogie- C.Cucos, 2006, p.160).Nu exista, pana in prezent, o definitie consacrata a educatie permanente , se opereaza mai curand cu caracteristici conceptuale . Intr-o lucrare, aparuta in urma cu mai multi ani,sub egida Institutului de Educatie Permanenta de pe langa UNESCO- Bazele educatiei permanente-se insereazza 20 de asemenea caracteristici conceptuale,asa cum apar in diferite materiale de specialitate editate in mai multe tari din lume.sintetizand aceleste caracterisiti se poate aprecia ca educatia permanenta se constituie ca un ansamblu de mijloace puse la dispozitia oamenilor de orice varsta, sex, situatie sociala si profesesionala, pentru ca ei sa nu inceteze sa se formeze de-a lungul vietii, cu scopul de a-si asigura deplina dezvltare a facultatilor si participarea eficienta la progresul societatii. Fata de aceasta apreciere cvasigenerala s-au profilat mai multe puncte de vedere care, de fapt, nu se afla in opozitie, ci se completeaza unul pe altul. </p> <p>Mai multi autori internationali si au exprimat opinia legata de educatia permanenta si au dat diverse definitii. </p> <p>In opinia lui Paul Legrad ,acesta vede educatia permanenta ca pe o actiune in stare sa favorizere creeare structurilor si modelelor care sa ajute fiinta umana, in tot cursul existentei sale, la progresul continuu de pregatire si dezvoltare, sa pregateasca individul pentru ca acesta sa devina cat mai mult propriul subiect si propriul instrument al dezvoltarii sale prin intermediul multiplelor forme de autoinstruire.Si specialistii romani au incercat sa surprinda in abordarile lor teoretice, complexitate fenomenului ,elementele lui definitorii, implicatiile sale praxiologice.Prof. Stanciu Stoian se referea in mai multe lucrari la diferitel acceptii si consecinte ale conceptiei educatiei permanente.In lucrarea sa Educatie si tehnologie, arata ca educatia permanenta pornese de la ipoteza-neadminsa in genere alta data-ca omul este educabil toata viata lui si ca, mai mult, el are mevoie de acest lucru, deasemenea in alte lucrari preciza ca unul dintre cele mai insemnate curente, care preocupa si teoretic, dar mai ales practic, propagandistic,epoca noastra, este acela al educatiei permanente. (I.Jinga, E.Istrate, Pedagogie,2001 p.188).Conceptul de educatie permanenta,trebuie disociat de o alta notiune, adica de caracterul permanent al educatiei. Nesitatea permanentei educatiei in plan social a fost intrevazuta cu mult timp in urma ; Pentru fiecare om viata sa-noteaza Comenius- este o scoala de la leagan pana la mormant.Si tot el considera ca tot ce sunt, ce facem, ce gandim, vorbim, urzim si posedam nu este alt ceva decat o anumita scara pe care urcam din ce in ce mai mult, spre a ajunge cat mai sus, fara insa a putea atinge vreodata suprema treapta.</p> <p>Conceptul de educatie permanenta desemneaza un proces care integreaza toate modalitatile de educatie,toate experientele actului educativ intr-un ansamblu functional, care se intinde pe tot prcusul vietii.( Pedagogie- C.Cucos, 2006, p.161).In consecinta , scoala trebuie sa ofere tinerilor deschiderea catre autoinstruire, sa-i inarmeze cu instrumente de munca intelectuala, cu capacitatea de a le folosi. Mentionam cateva asemenea capacitati, in special in domeniul competentelor de comunicare:capacitatea de a recepta mesajul oral,capacitatea de exprimare orala,capacitatea de receptare a mesajlor scrise(citire/lectura), de orientare in textul scris in functie de marea diversitate de continuturi si forme de prezentare a acestor mesaje, capacitatea de exprimare in scris,etc. (Pedagogie,I.Serdean,2004,p.38)Modalitati de realizare si implicatii practice ale educatiei permanente</p> <p>Procesul de invatamant nu trebuie conceput in mod izolat,dincolo de idealurile si mobilurile sociale. Aceasta se cere a fi coextensiv obiectelor de formare si inobilare a personalitatii , sa raspunda satisfacator sfidarilor si exigentelor existentei sociale. Educatia permanenta este strans legata de educatia fundamentala, adica, de acea educatie a carei obiect este de a raspunde nevoilor educative fundamentale, este vorba de instruirea la nivelul de baza putand servi de sprijin pentru invatarea mai intensa.Obiectivele educatiei permanente nu pot fi disociate de cele ale educatiei realizate in general,de cele ale educatiei scoalare in special. Toate obiectivele educatiei scolare si extrascolare,ale continuturilor formale, nonformale si informale trebuie in asa fel reorientate si dimensionate incat sa vizeze dobandirea autonomiei formative cu calitatile subsecvente, precum:stabilitatea intrapsihica, vigare emotionala, avant launtric,optiune responsabila, angre sociala, autodepasire, dispozitie penttu reinnoirea cunostintelor, invatarea de a invata,interinvatarea, sporirea educabilitatii, invatarea autodirijata. In acelasi timp , principiul in discutie vizeaza ansamblul fiintei umane, atat dimensiunea fizica, psihomotorie, cat si calitatile intelectuale si psihoafective.Educatia permanenta are incidente benefice asupra individului vazut ca integraliatate de stari si aspiratii.principiul educaiei permanente trebuie pus in relatie directa cu progresul individual si social. Pentru individ, educatia permanenta este un efort de reconciliere si armonizare a diverselor stadii ale instruirii sale , in asa fel incat individul sa nu intre in conflict cu sine insusi.</p> <p>Educatia permanenta presupune o expansiune cantitativa, sub aspectul duratei de desfasurare si al multiplicarii situatiilor de invatare. Invatamantul insusi trebuie sa suporte o regandire procesuala, in sensul ca este necesar sa se inscrie in perspectiva educatiei permanente, atat prin continuturile stipulate, metodele de predare si evaluare, dar mai ales, prin proliferarea unor obiective cu puternice dimensiuni fomative. Daca invatamantul traditional punea accent pe transmiterea de cunostinte,formarea de priceperi si deprinderi si cultivarea unor atitudini si capacitati intelectuale, astazi aceasta triada ierarhica trebuie inversata, pe primul loc plasandu-se exigenta formarii de atitudini si capacitati spirituale, dupa care urmeaza formarea de priceperi si deprinderi si,la urma,se plaseaza transmiterea de cunostinte. Toate componentele proceselor didactice trebuie sa vizeze formarea individului pentru disponibilitatea de a invata si de a accepta ideea ca toata viata are de invatat.Principiul educatiei permanente presupune corelativitate si integrativitate ridicate ale proceselor educative la toate nivelurile de invatamant. (C.Cucos,2006,p.163-164).Operationalizarea conceptului de educatie permanenta, inscrisa printre obiectivele de baza ale dezvoltarii si perfectionarii invatamantului romanesc determina mutatii importante in tre zone fundamentale ale practicii educative: in obiectivele si continuturile ei, in structurile, in metodologia si tehnicile sale specifice.</p> <p>In ceea ce priveste obiectivele si continuturile , educatia permanenta este chemata mai intai sa transforme intreaga personalitate,facilitand realizarea deplina,afirmarea,inflorirea ei multilaterara, dezvoltarea trasaturilor pozitive , a insusirilor , aptitudinilor si talentelor fiecarui individ.afirmndu-se ca un factor de potentare a resurselor umane ,educatia inceteaza sa se constituie ca un sector distinct al vietii, devenind tot mai mult un fenomen autotcuprinzator, prezent in toti poriisocialului, in ansamblul relatiilor interumane, de o dimensiune permanenta a vietii.Pe acest temei, educatia devine un instrument de imbunatatire a conditiei umane si, de aceea, infaptuirea unui asemenea obiectiv pune in miscare mecanisme si structuri sociale, optiuni politice si interventii pedagogice, structuri sociale, deoarece realizarea presupune modificarea fundamentala a raporturilor sociale, democratizarea acestora, ca o conditie importanta pentru afirmarea libera a raporturilor sociale,democratizarea acestora, ca o conditie importanta pentru afirmarea libera a omului; optiuni politice, intrucat educatia trebuie sa fie accesibila tuturor, infaptuindu-se un proces larg de democratizarea a invatamantului, de egalizare a sanselor fata de instructie si educatie;interventiile pedagogice, deoarece omul inceteaza sa mai fie obiectul pasiv al educatiei, pentu a deveni subiectul ei activ, ceea ce implica adaptarea unei metodologii didactice de o factura cu totul noua, care sa favorizeze participarea fiecarui individ la propria formare. Noile tehnologi ale comunitatii si informatiei favorizeaza, evident acest lucru.</p> <p>Realizarea in paractica a principiului educatiei permanente aduce dupa sine mutatii structurale fundamentale. In primul rand, aceste mutatii au in vedere integrarea intr-un sistem unic al educatiei copiilor, tineretului si adultilor.</p> <p>Educatia permanents solicita, dimpotriva, o interpretaredialectica, fiind conturat un sistem unic, ceea ce, desigur nu sacrifica specificul fiecaruia dintre subsistemele instructiv educative.Dar o asemenea viziune integrativa determina si va determina in viitor intr-o masura notabila modificari de substanta atat in organizarea scolara, cat si in aceea destinata invatamantului pentru adulti.</p> <p>In planul metodelor si al tehnicilor activitatii instructiv educative, conceptia de educatiei permanente a adus, de asemenea, contributii esentiale.</p> <p>In acest sistem de referinte, se constata, mai intai, o vizibila diversificare si exinde a mettodelor si tehnicilor care-s-au nascut pe terenul educatiei...</p>