ro Grile - Management Operational

  • Published on
    08-Jul-2015

  • View
    67

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<p>MGM_AN_2_MAN_OPERATIONAL</p> <p>Titularul disciplinei:Conf.univ.dr. STEFANESCU ROXANA</p> <p>An universitar : 2007-2008 1. Care dintre urmatoarele nu este etapa n procesul proiectarii unui produs ? a. generarea ideii b. stabilirea salariilor managerilor c. evaluarea sanselor de succes ale produsului d. proiectarea si testarea preliminara e. proiectarea finala 2. Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta: a.sarcinile de productie zilnice, cumulate b.gabaritul pieselor c.timpul in zile lucratoare d.puterea instalata e.momentele de intrare si iesire a produselor.</p> <p>3. Benchmarkingul se refera la: a. compararea performantelor ntreprinderii cu cele ale firmelor concurente b. calculul punctului critic c. definirea variabilelor sistemului analizat d. elaborarea ciclului de viata a unui produs e. activitati de cercetare-dezvoltare 4. Etapa initiala din procesul proiectarii unui produs este: a. evaluarea sanselor de succes ale proiectului b. proiectarea finala c. proiectarea si testarea preliminara d. generarea ideii e.calculul eficientei 5. Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezinta un : a. cost fix b. cost variabil c. cost mixt d. neprevazut e.cost de oportunitate 6. Salariile functionarilor de la contabilitate reprezinta costuri: a. fixe b. variabile c. mixte d.neprevazut e.cost de oportunitate</p> <p>7. O fabrica de jucarii a vndut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata. Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20 Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete vndute ne aflam punctul critic ? a. 17.900 bucati b. 18.500 bucati c. 18.100 bucati d. 18.300 bucati e. 18.200 bucati 8. Care din urmatoarele cheltuieli se ncadreaza n categoria costurilor fixe ? a. hrtia folosita n productia de ziare b. benzina necesara pentru camioanele care livreaza produsele vndute c. lemnul folosit n industria mobilei d. chiria pentru cladirea fabricii e. comisioanele platite agentilor de vnzari 9. O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON. Care este cantitatea de palarii vndute corespunzatoare punctului critic ? a. 15.000 bucati b. 20.000 bucati c. 10.000 bucati d. 12.000 bucati e. 18.000 bucati 10. n punctul critic, ntreprinderea nregistreaza: a. profit b. pierdere c. nici profit, nici pierdere d.performente deosebite e.faliment 11. Constructia prototipurilor se realizeaza n urmatoarea etapa a procesului de proiectare a unui produs: a. generarea ideii b. evaluarea sanselor de succes ale produsului c. proiectarea si testarea preliminara d. proiectarea finala e.standardizarea proiectarii 12. n care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ? a. generarea ideii b. evaluarea sanselor de succes ale produsului c. proiectarea si testarea preliminara d. proiectarea finala e.standardizarea proiectarii 13. Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor ?</p> <p>a. maturitatea b. introducerea c. productia d. cresterea e.declinul 14. Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a : a. produsului si procesului de productie a acestuia b. produsului si serviciilor aferente acestuia c. produsului si reciclarea unor elemente d. produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia e. procesului de productie si ciclului de viata al produselor 15. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de: a. o varietate nsemnata de produse n volume mari b. o varietate nsemnata de produse n volume mici c. o varietate redusa de produse n volume mici d. o varietate redusa de produse n volume mari e.produse standardizate 16. n cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa : a. operatiuni repetitive b. o standardizare a produselor c. operatiuni intermitente d. procese cu nivel de automatizare mare e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate 17. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de : a. bunuri si servicii standardizate n volume mici b. bunuri si servicii nestandardizate n volume mici c. bunuri si servicii standardizate n volume mari d. bunuri si servicii nestandardizate n volume mari e.o varietate insemnata de produse in volum mic 18. n cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa: a. operatiuni repetitive b. o standardizare a produselor c. operatiuni intermitente d. procese cu nivel de automatizare mare e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate</p> <p>19. Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazeaza pe : a. prognoza ofertei viitoare b. prognoza cererii viitoare c. prognoza cererii trecute d. comenzile clientilor e. prognoza ofertei trecute 20. Care din urmatorii nu sunt indicatori de performanta ai proceselor operationale?</p> <p>a. viteza de desfasurare a procesului b. durata de procesare c. volumul deseurilor d. timpul de utilizare e. productivitatea 21. Indicatorul de performanta a procesului denumit timpul de utilizare a unei resurse este dat de raportul dintre: a. durata de procesare si timpul de utilizare resursa b. durata de procesare si timpul de disponibilitate a resursei c. viteza de desfasurare a procesului si productivitatea d. timp de utilizare resursa si timpul de disponibilitate a resursei e. productivitate si timp de utilizare resursa 22. O resursa este utilizata mai eficient, cu ct valoarea indicatorului timp de utilizare este mai apropiata de : a. 0 b. 100 c. 0,5 d. 1000 e. 1 23. Indicatorul de performanta a unui proces, numit durata de procesare este dat de : a. media timpului de producere a unei unitati b. timpul maxim necesar producerii unei unitati c. timpul minim necesar producerii unei unitati d. timpul de utilizare e. timp de disponibilitate a resursei</p> <p>24. Care din urmatoarele este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, n functie de caracteristicile acestora ? a. strategia de asamblare la comanda b. strategia de inovare c. strategia de imitatie d. strategia de modernizare e.strategia de privatizare 25. Care din urmatoarele nu este etapa n cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului unei unitati ? a. definirea obiectivelor si variabilelor amplasarii b. determinarea drumului critic c. identificarea criteriilor de decizie d. constructia modelului amplasarii e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante 26. Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare ? a. competitia b. resursele umane c. pietele</p> <p>d. orarul sedintelor decizionale e. materiile prime 27. Care din urmatoarele este o metoda utilizata n analiza amplasarii unitatilor? a. evaluarea factorilor calitativi b. matricea Boston Consulting Group c. metoda drumului critic d. determinarea sezonalitatii e.metoda Delphi 28. Care din urmatoarele nu este o ipoteza n metoda determinarii costurilor de transport utilizata pentru stabilirea amplasamentului unitatilor ? a. costul de transport reprezinta o suma a costurilor tuturor unitatilor transportate b. costul de transport per unitate nu variaza n functie de numarul unitatilor transportate c. cererea totala trebuie sa fie egala cu oferta finala d. organizatiile sunt amplasate la distante egale e. solutia problemei este minimizarea costului de transport 29. Metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor unitatilor consta n evaluarea amplasamentului n functie de : a. costul total al amplasamentului b. factori calitativi c. costurile de transport d. relevanta factorilor calitativi e. minimul costurilor de transport 30. n cadrul metodei de amplasament a unei unitati bazata pe evaluarea factorilor calitativi, cota fiecarui amplasament se determina ca : a. suma cotelor factorilor relevanti b. produsul cotelor factorilor relevanti c. suma ponderata a cotelor factorilor relevanti d. maximul cotelor factorilor relevanti e. minimul cotelor factorilor relevanti 31. Ce semnifica R din formula programului zilnic de productie al liniei tehnologice furnizoare: L(S n S e ) R 1 + p zf = p zb K + Nrz 100 a. numarul de reparatii b. procentul admisibil de rebuturi c. randamentul liniei furnizoare d. randamentul liniei beneficiare e. randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare</p> <p>32. ntre gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia: a. Ki-Ku = 1 b. Ki Ku = 100 c. Ki / Ku = 100 d. Ki / Ku = 1</p> <p>e. Ki + Ku = 1</p> <p>33. Zona A a testului preferential tip ABC se refera la situatia n care: a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei b.15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei 34. Zona C a testului preferential tip ABC se refera la situatia n care: a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei c.50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei. 35. Zona B a testului preferential tip ABC se refera la situatia n care: a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei c.50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.</p> <p>36. n relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu t t Ki = c m tc unde t m - durata medie a unei operatii pe un loc de munca t c reprezinta a. durata operatiei i b. tactul teoretic al liniei c. durata medie a unei operatii d. tactul liniei n flux continuu e. durata normata a operatiei i</p> <p>37. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile: a. monovalente n flux continuu b.monovalente n flux discontinuu c. polivalente n flux discontinuu d. polivalente n flux continuu e. bivalente</p> <p>38. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a. ale controlului b. generate de defecte interne</p> <p>c. generate de penalizari externe d.ale angajarii de personal e. cu analiza defectarilor</p> <p>39. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a. ale controlului b.datorate stocurilor c. generate de penalizari externe d. de prevenire a noncalitatii e. cu analiza costurilor defectarilor</p> <p>40. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a.ale controlului b. generate de defecte interne c.generate de deficitul de materie prima d. de prevenire a noncalitatii e.cu analiza costurilor defectarilor</p> <p>41. Pentru ntocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza : a. marimea lotului, toleranta, media b.marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare c. marimea esantionului, media, amplitudinea d. toleranta, amplitudinea, marimea lotului e. media, marimea esantionului, dispersia</p> <p>42. Controlul statistic consta n verificarea: a. ntregului lot b. numai a produselor de export c. numai a produselor defecte d. numai a produselor acceptate e.unui esantion</p> <p>43. n cazul controlului prin atribute se stabileste ca un produs poate: a. corespunde sau nu corespunde b. sa fie nou pe piata c. sa aiba o naltime de 10 cm d. sa fie usor de reparat e. sa fie usor de masurat 44. Printre obiectivele activitatii de productie nu se numara: a. calitatea productiei b. cantitatea productiei c. costurile reduse de productie d. respectarea termenelor de fabricatie e.depasirea termenelor de fabricatie</p> <p>45.Pe verticala graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta: a.sarcinile de productie zilnice, cumulate b.gabaritele pieselor c.timpul d.puterea instalata e.momentele de intrare si iesire a produselor.</p> <p>46. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei z = f (tf , d ) n aceasta relatie z reprezinta: a. o metoda de gestionare a stocurilor b. o metoda de control a productiei c. stocul de productie neterminata d. intrarea n fabricatie e. durata operatiei i</p> <p>47. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei z = f (tf , d ) n aceasta relatie tf reprezinta: a. termenele initiale b. termenele operatiilor intermediare c. termenele operatiilor celor mai lungi d. termenele operatiilor celor mai scurte e.termenele finale</p> <p>48. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei z = f (tf , d ) n aceasta relatie d reprezinta: a.devansarile calendaristice b. stocul interoperational c. durata operatiilor intermediare d. durata operatiilor finale e.durata operatiilor initiale</p> <p>49. Diagramele de control statistic se utilizeaza la controlul: a. final b. de receptie c. de aprovizionare d.intermediar (al operatiilor) e. bucata cu bucata</p> <p>50. Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un grad de t t inegalizare a fluxului k i dat de relatia K i = c m . In aceasta relatie t m reprezinta: tc a. durata unei operatii pe locul de munca i b. tactul liniei i c. durata de programare a operatiei i d.durata medie a unei operatii pe locul de munca i e. tactul specific fiecarui produs i</p> <p>51. n cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare riscul beneficiarului reprezinta probabilitatea: a. de a avea costuri peste o anumita limita b. de a respinge loturi satisfacatoare c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata d.de a accepta loturi nesatisfacatoare e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator</p> <p>52. n cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare riscul producatorului si riscul beneficiarului se stabilesc prin: a. calculul profitului maxim b.ntelegere ntre producator si beneficiar c. metoda factoriala d. algoritmul Johnson e. atribute 53. n cazul controlului statistic, esantionul care se preleveaza este format : a. din primele 10 produse b. din produsele executate n primul schimb c. din toate produsele d. numai din produsele de calitate corespunzatoare e. aleatoriu</p> <p>54.n cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se verifica: a.bucata cu bucata b. numai produsele corespunzatoare c. numai produsele defectre d. primele 10 produse e. produsele e...</p>